Connect with us

Exclusiv

Primăria Cernavodă cumpără electronice și electrocasnice de la un coafor din Fetești. Negoiță îl umple de bani pe șeful poliției de frontieră

Adrian Cârlescu

Publicat

la

O firmă obscură din Fetești, cu un singur angajat, având ca obiect principal de activitate ”coafură și alte activități de înfrumusețare” a devenit principalul furnizor al Primăriei Cernavodă de electronice și… electrocasnice. Societatea în cauză se numește SM ZIP Style SRL și are sediul social declarat în municipiul Fetești, pe strada Costache Dascălu nr. 34, într-o casă dărăpănată. Concomitent, societatea deține un punct de lucru la Cernavodă, pe strada Unirii nr. 1, bloc R3A, sc. A, apartamentul 1 parter. Înființată în iunie 2012, după ce fondatorul ei, Steluța Iacomi, actualmente Petcu, tocmai a băgat în faliment o altă societate în care fusese asociat unic și administrator, SM Zip Style SRL s-a descurcat cu greu în hățișul de afaceri. În anul înființării, abia a realizat modesta cifră de afaceri de 3.380 de lei. Dar câți bani să iasă din coafură? În anul 2015, societatea s-a aflat pe lista rău-platnicilor la termoficare, fiind pe punctul de a fi executată silit, ca să-și plătească încălzirea. La sfârșitul anului 2016, SM Zip Style a înregistrat un rezultat extrem de nefast, ajungând să aibă datorii duble față de cifra de afaceri și un sold negativ al capitalurilor proprii, de -59.576 de lei.

Un colac de salvare, de la căpitanul care conduce Primăria

În această situație disperată, SM Zip Style a primit un colac de salvare tocmai de la Primăria Cernavodă, care a descoperit subit că poate cumpăra de la societatea de coafură… diverse, dar multe. Vorbim aici de aparate electronice și electrocasnice, scaune, sisteme de monitorizare video, sisteme de sonorizare, computere și softuri fără număr, ba chiar și substanțe anticalcar pentru întreținerea numeroaselor filtre de cafea, cafetiere și expresoare, cu râșniță sau fără râșniță, profesionale sau neprofesionale, cumpărate tot de la… coafor, precum și truse de machiaj Super Queenie sau Infinite Shine, 33 de seifuri, că bani sunt destui, piese de fax, acumulatori, încărcătoare și cabluri.

82 de contracte, cu dedicație

Zilele trecute, când am verificat ultima dată pe SEAP, erau 82 de cumpărări directe ale Primăriei și ale SC Utilități Publice Cernavodă SRL de la firma în cauză. Prea multe ca să le detaliem. Ca să vă faceți idee de volumul achizițiilor directe, este suficient să știți că pe 21 august 2017, autoritatea locală a comandat un televizor led, un receptor multifrecvență, cabluri, acumulatori și un încărcător inteligent, toate la prețul de 3.943,32 de lei. Și tot cu titlul de exemplu, în iulie 2017, coaforul din Fetești a încheiat 19 contracte cu Primăria, în valoare totală de 73.141 de lei. Primăria a comandat: 33 de seifuri de bani (din acelea de hotel),  32 de scaune din piele ecologică, 15 televizoare Led, 8 frigidere, 3 expresoare profesionale de cafea, un sistem de sonorizare pentru exterior, un microfon de tip lavalieră, două hard-disk-uri externe și soluții premium pentru curățat calcarul…ca să nu se strice râșnițele de cafea.

Achizitii SM Zip Style

Au tăiat banii de la sport, ca să rămână pentru coafor

În sfârșit, o achiziție mai deosebită s-a consumat între părți pe 28 iunie 2017. La data menționată, administrația Negoiță a pompat 69.999 de lei către coaforul din Fetești pentru achiziția unui sistem de supraveghere video, la pachet cu un sistem de detecție, semnalizare și alarmare la efracție. Nevoia pentru aceste achiziții nu se făcuse auzită la începutul anului 2017, la adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli și a listelor de investiții. Abia în 23 mai 2017, îngrijorați de efracție, Negoiță, Șerif și ceilalți bărbați politici ai Primăriei s-au socotit să rectifice bugetul și să ajusteze lista de investiții. Și dacă tot era musai, (i)responsabilii politici au amputat din pix, cu ridicare din degete, alocările bugetare stabilite anterior pentru reabilitarea sălii de sport a clubului Axiopolis, a bazei sportive de pe strada Medgidiei nr. 2 și a stadionului trust (Tineretului). Amputând de la sport, a crescut sistemul. Acuma, și tinerii Cernavodei ar trebui să înțeleagă că fără terenuri de sport și vestiare, tot mai pot încinge o Fifă pe consolă. Dar fără sisteme, e ditamai riscul să se fure ce-a îndesat primarul în cele 33 de seifuri.

O porție de Iphone de la restaurantul Șerif. Și potoale ca la nunțile împărătești

Nevoile Primăriei sunt multe și diverse. Și foarte ciudate. Dacă vă întrebați de ce cumpără o autoritate publică expresoare profesionale de bar, ați putea presupune că Primăria e un soi de ”bibliotecă” unde se bea multă cafea. Numai că, la Cernavodă, pentru nevoile Primăriei, cafeaua se prepară la restaurantul Șerif, pe proprietatea vicelui Șerif, de către un chiriaș al acestuia. Am numit aici firma One Stop GSM SRL, care livrează câte 70 de cafele ieftine de 3 lei bucata la fiecare chermeză, ba și potol la greu, ca la nunțile împărătești, după cum găsim amestecate pe Seap: 1.000 de porții de mâncare tradițional preparată, 102 porții de mic dejun, 105 prânzuri, 245 de meniuri cu mâncare preparată, 496 de porții de hrană zilnică și încă 272 la fel, 97 de prânzuri, 63 de bufete suedeze, apă răcită la frigidere, fursecuri și alte drăcii. La capitolul din urmă, al drăciilor, trebuie să menționăm că firma care gătește în restaurantul lui Șerif, plătindu-i chirie și încasând îndărăt valoarea produselor furnizate Primăriei, la nevoie mai vinde autorității locale încărcătoare de IPhone și memorii Flash, așa cum s-a întâmplat pe 10 și 29 mai 2017.

Comenzile curg pe e-mail-ul unui polițist de frontieră

Nu-i greu de intuit de ce își cumpără Primăria încărcătoare de Iphone de la cârciumă și espresoare de cafea de la coafor. În cazul restaurantului am lămurit mai sus: o parte din încasările gigantice de la Primărie se întorc în buzunarul personal al vicelui Șerif, sub formă de chirie. În cazul coaforului, lucrurile îmbracă o formă și mai penală. În fișa de SEAP a entității SC SM Zip Style SRL Fetești este menționată drept persoană de contact Steluța Petcu, un număr de telefon mobil și adresa de e-mail marius_fky@yahoo.com. La o căutare sumară pe internet, se vădește că numărul de telefon menționat în fișă apare în zeci de anunțuri referitoare la pictat unghii, montat unghii false, machiaj și coafură. După toate aparențele, acesta este chiar numărul de telefon al coafezei. În schimb, adresa de e-mail la care își trimite Primăria comenzile de frigidere și calculatoare aparține soțului coafezei, pe numele său Marius Costinel Petcu. Dacă tastați această adresă de e-mail în modulul de căutare de pe Facebook, veți ajunge în contul personal al lui Marius Petcu, ofițer de poliție, angajat al Gărzii de Coastă, coordonator al Punctului de Trecere a Frontierei de la Cernavodă. Instituția funcționează în Portul Cernavodă, al cărui șef a fost, până în iunie 2016, chiar Liviu Cristian Negoiță, actualul primar al orașului.

Cunoștințe vechi

Așadar, fără niciun dubiu, Negoiță și Petcu sunt cunoștințe vechi, fiind colegi de clădire, timp de ani de zile. În plus, amândoi poartă numele unor personaje publice mult mai cunoscute, primul putând fi confundat cu Liviu Negoiță, fost primar de sector la București, al doilea cu Marius Petcu, fost lider sindical la nivel național. Ajuns primar al Cernavodei, Negoiță cernavodeanul i-a întins o mână de ajutor feteșteanului. La repezeală, Petcu a înțeles să utilizeze firma soției sale, în ciuda faptului că aceasta era în colaps și se ocupa, în principal, de coafură și înfrumusețare corporală. Mai mult, verificând declarația de interese a polițistului Marius Petcu, aflăm că acesta a declarat un contract de întreținere a rețelelor de calculatoare, pe care l-a încheiat în 2016 cu SC Utilități Publice Cernavodă SRL, societate de interes public a orașului, pe termen de un an de zile, în schimbul unei remunerații de 48.000 de lei. Restul contractelor, până acum 81 la număr, ar trebui să se regăsească în declarația sa de interese de anul viitor.

La capitolul avere, polițistul care livrează electronice și electrocasnice Primăriei ajunsă pe mâna fostului coleg de la Căpitănie, bifează… mai nimic. Acesta nu are casă, nu are terenuri, nu are economii, credite la bancă, bijuterii. N-are decât o soție cu venituri zero, un salariu normal obținut de la stat și o alocație de creștere a copilului. Deține, totuși, o mașină, cumpărată în urmă cu nouă ani. Trecutul modest a devenit deja istorie, de când colegul său a ajuns chiar căpitanul urbei.

Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Mangalia. Doar 8 consilieri locali au fost validați. Nicu Moroianu, executat de PSD-iști

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Situație specială la Mangalia, unde Judecătoria locală a validat doar 8 consilieri locali din numărul legal de 19. Dosarul de judecată trebuia să aibă ca termen de pronunțare data de 19 octombrie, însă magistrații au amânat soluția până astăzi, 21 octombrie. Conform minutei publicate pe portalul instanței, au fost validați în funcție: Leila Ali, Zanfir Iorguș, Neculai Tănasă, Laurențiu Iulian Dumitrașcu, Mihail Bănceanu, Ozghiun Menabit, Teodor Marinescu și Dănuț Moldovan. Instanța a dispus invalidarea următorilor aleși: Cristian Radu, Sorin Mihai, Ionel Rugea, Ioan Ungurean, Ion Condruț, Edvica Popa, Iulian Nicu, Ioan Ilie, Eliza Nicoleta Drăgoi, Nicolae Moroianu și Adrian Zamoșteanu. Aceștia au fost declarați aleși potrivit rezultatelor alegerilor locale din 27 septembrie 2020, însă 10 dintre ei au formulat cereri de renunțare la mandat, iar un altul, respectiv Nicolae Moroianu, nu a avut dosarul de validare depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Potrivit procedurii legale, dacă hotărârea nu este atacată cu apel în termen de trei zile, aceasta devine definitivă. În acest caz, secretarul general al Municipiului Mangalia este abilitat să depună o nouă cerere de validare la Judecătorie, pentru supleanți. Cel mai probabil, Consiliul Local Mangalia se va constitui în luna noiembrie.  

Ultima țeapă PSD-istă: Nicu Moroianu nu va fi nici consilier local

Deși a fost pentru o bună perioadă de timp propunerea oficială de candidat pentru postul de primar al Mangaliei din partea alianței PSD – ALDE – PNȚCD, Nicolae Moroianu nu va fi nici măcar consilier local. Potrivit surselor noastre, Moroianu a fost executat în cadrul unei ședințe a PSD Mangalia, în care s-a propus excluderea sa din partid, dar nu pentru vreo culpă anume, ci pentru ca postul de consilier local să fie ocupat de Paul Foleanu, unul din apropiații lui Zanfir Iorguș.  Pe fondul acestor dispute interne, dosarul de validare al lui Moroianu nu a mai fost depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Atenție: mandatul lui Moroianu a fost invalidat pentru nedepunerea dosarului, iar nu pentru excluderea din partid.

Fostul primar Iorguș a fost deja validat în funcția de consilier local și va încerca să fie liderul opoziției. Acesta nu a schițat niciun gest în favoarea omului căruia i-a luat locul de candidat la funcția de primar. De asemenea, Iorguș nu a suflat o vorbă în spațiul public despre nedreptatea care i s-a făcut lui Moroianu, fiind preocupat, în mod meschin, doar de soarta sa politică.

Rocada Moroianu – Iorguș

Alegerile locale de la Mangalia au fost, probabil, cele mai interesante din județul Constanța. Înainte de Pandemie, aici s-au pus bazele unei alianțe politice între PSD, ALDE, PNȚCD și independentul Zanfir Iorguș. La un moment dat, liderul PSD Constanța, Felix Stroe, s-a deplasat la Mangalia împreună cu fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, pentru a anunța un candidat comun al Alianței pentru funcția de primar al Mangaliei. A fost, desigur, vorba de Nicolae Moroianu, unul din cei mai cunoscuți specialiști în turism din sudul litoralului, pe atunci consilier local ales din partea ALDE. În aceeași conferință, Stroe l-a anunțat pe Horia Țuțuianu drept candidat al PSD pentru șefia Consiliului Județean.

La atâtea luni distanță, a devenit clar pentru oricine că totul a fost o minciună. Ca dovadă, Țuțuianu a fost schimbat în ultima clipă cu însuși Felix Stroe. Iar la Mangalia, tot cu acordul lui Stroe, Nicu Moroianu a făcut anunțul că se retrage în favoarea lui Zanfir Iorguș, care s-ar fi bucurat de o intenție de vot mai largă. Chiar așa stăteau lucrurile în sondaje. Însă Moroianu avea unde să mai crească, în vreme ce Iorguș nu mai avea unde să crească, ci să scadă, pe fondul problemelor grave din trecut: averea nejustificată, faptele de baron local din timpul mandatelor sale, PUZ-ul criminal al Pădurii Comorova. La momentul rocadei, Iorguș a anunțat că, dacă va câștiga alegerile, Moroianu va fi viceprimarul localității.

Viceprimarul lui Murad

De la un timp însă, Iorguș a început s-o ia la vale în sondaje. Și după cum am arătat mai sus, acest trend era previzibil. Soluția de avarie s-a prefigurat în doi timpi și tei mișcări, pe final de campanie. Astfel, într-o primă fază, Iorguș s-a dus la o emisiune electorală însoțit de Paul Foleanu, împrejurare în care cei doi l-au vorbit de bine pe milionarul independent Mohammad Murad. În pasul doi, au fost organizate niște dezbateri regizate, la care au participat Mohammad Murad, Zanfir Iorguș și Mihai Petru Crăciun, candidatul PMP la funcția de primar al Mangaliei. În dezbaterea regizată, fostul primar a bătut palma să renunțe la candidatură și să-l susțină pe Murad.  Iar din acest punct al campaniei electorale, Iorguș a fost urcat pe un pliant alături de candidatul independent: Murad primar, iar el viceprimar. De Nicu Moroianu, prezentat până atunci ca viceprimar, nu a mai spus nimeni niciun cuvânt.

Sucelile lui Iorguș și drumul spre dezastru

Și nu era ultima răsturnare de situație din campania electorală de la Mangalia. Astfel, cu o zi înainte de finalul campaniei, alianța pentru Murad s-a lărgit cu participarea Partidului Ecologist Român. Vorbim aici de un partid condus la Constanța de un tip care deține danele portuare de la Midia prin care se derulează comerțul cu animale vii dintre România și statele din Orientul Mijlociu. De același Orient Mijlociu este legat, prin naștere, și Mohammad Murad. Voturile ecologiștilor de la Mangalia erau ale liderului local, Ozghiun Menabit, care se manifestase extrem de critic până atunci împotriva lui Murad. Însă partidul era al acestui tip de la Constanța, care – după toate aparențele – a impus intrarea PER în această alianță pentru Murad. În acest punct, Menabit a fost anunțat viceprimar al localității, iar Iorguș a fost de acord să facă un pas în spate. Ba mai mult, candidatul PSD-ALDE-PNȚCD a participat în live-uri pe Facebook, alături de Murad și de Menabit, ca să fie clar că și-a cedat întâietatea în fața ecologistului. În limbaj tehnic, Iorguș l-a validat pe Menabit, situație care nu putea să conducă decât la o creștere a cotei PER și la o scădere a Alianței PSD – ALDE – PNȚCD.

Finalul a fost apoteotic. Murad a pierdut alegerile locale în fața liberalului Cristian Radu la o diferență mare. Alianța PSD – ALDE – PNȚCD a obținut doar cinci mandate de consilier local, din 19.

În mod normal, greșelile atât de vizibile din campania electorală trebuiau analizate, iar cei care le-au făcut trebuiau să își asume răspunderea. Însă la Mangalia s-a aplicat altă rețetă: Iorguș se duce consilier local, deși sucelile lui au contat cel mai mult în scorul dezastruos al Alianței. Singurul care a plătit, deși fără de vină, a fost Nicu Moroianu, cel căruia Iorguș i-a luat candidatura după urzeala pe care a făcut-o cu fostul său coleg de muncă, Felix Stroe. În timp ce Moroianu a fost scos pe tușă, Alianța l-a trimis în Consiliul Local și pe avocatul Laurențiu Dumitrașcu, unul din stâlpii administrației toxice a fostului primar de coșmar Claudiu Tusac.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Siutghiol, un lac prăduit timp de zece ani în baza unei legi neconstituționale. CCR a deschis Cutia Pandorei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O lege strâmbă din anul 2010, prin care lacul Siutghiol a fost scos din administrarea Apelor Române și dat spre administrare unităților administrativ-teritoriale riverane, Constanța, Năvodari și Ovidiu, a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei. Decizia a fost luată astăzi 6 octombrie 2020 cu unanimitate de voturi de Curtea Constituțională a României. Ca efect imediat după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, unitățile administrativ-teritoriale Constanța, Năvodari și Ovidiu pierd dreptul de administrare a lacului Siutghiol în favoarea Apelor Române. Decizia deschide o veritabilă cutie a Pandorei, întrucât cele trei primării vor trebui să predea îndărăt întreaga suprafață primită în administrare în urmă cu zece ani, prin legea declarată acum neconstituțională. Numai că, în timpul scurs, administratorii au ciuntit proprietatea statului. Hălci importante din cuveta și din zona de protecție a lacului au fost retrocedate sau vândute unor terți. De altfel, excepția de neconstituționalitate a Legii 42/2010 – căci despre ea este vorba – a fost ridicată de Apele Române și însușită de Ministerul de Finanțe în cadrul unui proces de revendicare imobiliară inițiat de cele două instituții de stat împotriva Orașului Năvodari. Pentru admiterea excepției de neconstituționalitate a pledat în fața Curții și societatea constănțeană, intervenientă în cauză, Somaco Construct SRL, a cunoscutului om de afaceri Grigore Comănescu. Societatea a fost supusă unui abuz incredibil din partea Primăriei Năvodari în anul 2012. După 8 ani, lupta dusă de Grigore Comănescu împotriva abuzului conduce la repararea unei situații de încălcare vădită a Constituției.

Legea 42/2010 este un reper al corupției care a afectat structurile statului român până la cele mai înalte niveluri ale sale. Ceea ce este cu adevărat important este faptul că lacul a fost smuls din administrarea Apelor Române și dat UAT-urilor riverane cu un scop precis imobiliar. Nici la momentul adoptării legii și nici pe parcursul celor 10 ani de administrare, primăriile în cauză nu au avut specialiști angajați pe domeniul gospodăririi apelor. De asemenea, nu au avut logistica minimală pentru a face acte efective de administrare a lacului. În schimb, pe malul lacului, pe limbi de pământ câștigate prin astuparea luciului de apă cu moloz și pământ sau pe zona legală de protecție dimprejurul lacului au apărut diverse clădiri. După cum este de notorietate, aceste terenuri care prin Constituție făceau obiectul exclusiv al proprietății publice de stat au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al localităților, fiind ulterior retrocedate sau vândute unor terți. Totul s-a făcut din pix. Iar administratorii lacului, care trebuiau să urle că se fură proprietatea de stat, au tăcut mâlc, fiind implicați în această devastare. Și așa înțelegem care a fost rostul legii aberante și neconstituționale din anul 2010.

Cazul cel mai tulburător s-a petrecut la Năvodari, în mandatul fostului primar Nicolae Matei. Vorbim aici de un tip care a inventariat în domeniul privat al localității până și tabăra de copii, gonind de acolo societatea care deținea clădirile în proprietate și terenul în folosință. Mai apoi, întregul patrimoniu naționalizat ca în anii stalinismului a ajuns la cumnatul fără forme legale al lui Matei, care practica în zonă capitalismul de cumetrie. Evident, victima abuzului (SIND România) a reclamat situația, a făcut plângeri penale și a deschis numeroase procese civile, cerând anularea actelor întocmite de Primărie, din dispoziția fostului primar. Dacă s-a băgat într-un război cu victima la tăbăra de copii, la lacul Siutghiol a fost un fleac pentru Matei să inventarieze în neștire terenurile de stat în domeniul privat al localității. Riscul unui război în această privință era redus spre zero, pentru că cine putea să constate furtul? Desigur, putea administratorul lacului. Numai că hoțul și administratorul erau una și aceeași persoană. Așa se face că administrația Matei a inventariat și a vândut bunurile statului fără scandal, fără ca nimeni să reclame nimic. Și devastarea ar fi mers în tăcere. Numai că, într-o bună zi, Nicolae Matei și-a pierdut cu totul uzul rațiunii, făptuind unul din cele mai crunte abuzuri administrative din acest colț de țară. Și așa a apărut și în acest caz o victimă, care a reclamat, a făcut plângeri penale și a inițiat procese civile până la cel mai înalt nivel.

Ne-am referit mai sus la firma Somaco Construct SRL, a omului de afaceri Grigore Comănescu. Societatea menționată a construit la Năvodari, pe partea cu lacul, un complex de vile turistice de patru stele, pe un teren cumpărat de la o persoană privată cu 1,3 milioane de euro, în anul 2007. Pe teren se aflau deja 4 fundații turnate. La scurt timp de la achiziție, o parte din malul lacului s-a surpat, iar apa a început să se infiltreze în fundații. În acest context, Grigore Comănescu a obținut acordul de principiu al Apelor Române pentru consolidarea malului, conform unui proiect pe care instituția îl comandase cu ani înainte la o firmă de specialitate. Practic, omului de afaceri i s-a spus că statul nu dispune de resurse, fiind îndrumat să execute lucrarea pe cheltuiala sa. Ceea ce acesta a și făcut, depunând documentație pentru lucrări de protecție a mediului la baza autorizației de construire.  Lucrarea hidrotehnică realizată se întindea pe o suprafață de 4646 mp, cu pat de piatră și nisip de râu, totul perfect nivelat, perfect natural. În 2010, prin efectul legii neconstituționale,  lacul a trecut în administrarea Primăriei Năvodari, care mai departe a inventariat toate terenurile de pe malul lacului și inclusiv platforma de consolidare realizată de Somaco Construct SRL. În 2012, Primăria a pretins că terenul pe care abia ce-l furase de la stat ar fi utilizat ca depozit de materiale de construcții de către Somaco Construct, ceea ce era o minciună uriașă. În consecință, societatea a primit o decizie de impunere fiscală, care nu avea nici măcar număr de înregistrare, prin care era scoasă datoare cu două milioane de euro pentru folosirea locurilor publice ale Orașului Năvodari în vederea depozitării de materiale de construcții. Banii erau calculați din urmă, începând cu anul în care Orașul Năvodari a devenit administratorul lacului, prin efectul Legii 42.

Având o influență colosală, fostul primar a reușit să câștige primele procese inițiate de Somaco Construct.  Dar nici Grigore Comănescu nu s-a lăsat, trimițând memorii la toate instituțiile statului român, la Comisia Europeană și participând la emisiuni de televiziune la cele mai importante posturi din România. La un moment dat, Comisia de Abuzuri a Senatului a cerut Curții de Conturi și Direcției Antifraudă să verifice situația de la Năvodari. Instituțiile și-au făcut treaba, iar așa s-a ajuns la redeschiderea dosarelor penale. În 2018, decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, care produsese între timp accesorii de încă două milioane de euro, a fost desființată definitiv de instanța penală. Din cauza timpului scurs, fostul primar și funcționarii implicați în acest abuz nu au mai putut fi trași la răspundere.

Tot în 2018, Apele Române și Ministerul de Finanțe au deschis o acțiune în revendicare imobiliară împotriva Orașului Năvodari, cerând recuperarea terenurilor furate de la stat. Vorbim exact de procesul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a Legii 42 în ansamblul ei. Propunerea de sesizare a Curții Constituționale a fost admisă de instanță, iar astăzi cazul a fost soluționat prin constatarea unanimă a neconstituționalității legii.

Atenție, vorbim de câteva zeci de hectare de teren furate din lac și de alte zeci furate din zona de protecție a lacului. Amintim aici că publicația noastră a publicat în anii trecuți fotografii și filmări din dronă care atestau că zona numită ”coada lacului” a fost asanată complet prin bascularea unor cantități mari de moluz, pământ și nisip. Deși am atras atenția asupra fenomenului, acesta nu a fost stopat. În lumina deciziei Curții Constituționale, Primăria Năvodari trebuie să predea îndărăt porțiunea de lac și zonele de protecție exact așa cum erau înainte de toate aceste furăciuni. Iar dacă nu va putea să facă acest lucru – și evident că nu va putea – procurorii anticorupție vor avea multă treabă.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultimii bani vidanjați de Maricel Cîrjaliu din Primăria Agigea (document)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Controversatul primar din comuna Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, a plătit peste 55.000 de euro pentru curățarea terenului pe care se construiește școala cea nouă din fonduri europene. Banii nu au fost achitați din cadrul proiectului european, ci din bugetul localității. Asta în condițiile în care Uniunea suportă toate cheltuielile eligibile pentru amenajarea șantierului. În realitate, curățarea – dacă a existat vreuna – a fost total inutilă. Ca dovadă, cu doar câteva zile înainte de predarea amplasamentului către constructor, terenul era tot plin de buruieni și necurățat. S-ar părea că banii au fost aruncați pe apa sâmbetei, însă nu este așa. În realitate, suma absolut fabuloasă pentru o astfel de curățare de amplasament a intrat fix în conturile unei firme de casă a familiei lui Maricel Cîrjaliu. Și asta explică totul. Este vorba de firma Asus Serice SRL, cea care se ocupă cu vidanjarea foselor particulare din comună, serviciu pentru care încasează bani buni atât de la privați, cât și din bugetul public.

Situația reiese dintr-o factură întocmită de firma Asus Service în baza contractului de lucrări 23650/03.12.2019 încheiat cu Primăria Agigea. Achiziția nu a fost publicată pe SICAP. Însă o copie a documentului de plată a intrat în posesia redacției, după ce angajații Primăriei, sătui de regimul de fraudă instalat de Maricel Cîrjaliu, au scurs copia către o persoană apropiată redacției Ordinea.Ro. După cum se poate observa, documentul poartă viza ”bun de plată” aplicată de primar, precum și semnătura acestuia. Persoana care a semnat pentru primirea facturii a fost Ekaterina Stanciu, care este nimeni alta decât soția lui Dumitru Stanciu, unul din acționarii restaurantului Golful Pescarilor. Un alt acționar este chiar ginerele primarului Maricel Cîrjaliu. Însă și soții Stanciu – ea de la Primărie, iar el de la Golf – sunt finii de cununie ai lui Bogdan Cîrjaliu, fralele afacerist al primarului Maricel.

În urmă cu doi ani, când ne-am ocupat pentru prima oară de această firmă, am constatat că Asus Service răspundea exact la același număr de telefon ca și Golful Pescarilor SRL. De asemenea, am constatat că, în trecut, același număr de telefon fusese utilizat de mai multe firme în care a fost asociat Maricel Cîrjaliu sau fratele său Bogdan, precum Varianta SRL, Scan SRL sau Asociații Servicii SRL. Misterul s-a lămurit în momentul în care am aflat că numărul de telefon aparținde de fapt contabilei familiei Cîrjaliu.  Cu aceste relații cercul se închide. Practic vorbim de o afacere cu bani publici derulată de primarul Maricel Cîrjaliu cu o firmă la telefonul căreia răspunde contabila sa. Colac peste pupăză, facturile sunt recepționate de fina fratelui său, care la rândul ei are un soț care este asociat cu ginerele primarului Cîrjaliu. O viermuială mai mare nici că se putea.

Citește și: 

Numărul de telefon prin care se vidanjează bani grei din Primăria Agigea

Trebuie să mai spunem că lucrarea în sine de construire a școlii generale de pe strada Avram Iancu nr. 22 a fost câștigată de Mobitom SA, o firmă din grupul de afaceri fondat de pușcăriașii Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. De altfel, Maricel Cîrjaliu a declarat că îi poartă un mare respect lui Nicușor Constantinescu, în condițiile în care acesta ispășește ani grei de închisoare pentru abuzuri baroniale comise la vremea sa. După cum se spune în popor, cine se aseamănă se adună. Ca dovadă, și Maricel Cîrjaliu are probleme cu legea penală. El este inculpat pentru faptele de corupție prin care a inventariat fraudulos terenurile din zona Golful Pescarilor, vânzând mai departe un lot din întreaga suprafață către firma care operează acum restaurantul. La acel moment, societatea era deținută integral de Dumitru Stanciu, care pentru a plăti prețul cerut de Primărie s-a împrumutat de bani de la nașul său, Bogdan Cîrjaliu.

Având în vedere aceste raporturi mai degrabă specifice grupurilor de tip mafiot decât unei administrații publice, nu putem decât să ne întrebăm: cine a fost beneficiarul real al plății de peste 55.000 de euro?

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: