Conecteaza-te cu noi
stelian ion

Exclusiv

Primăria Năvodari a împrumutat 33 de milioane ca să termine proiectele megalomanice ale lui Matei

Published

on

În primul semestru al acestui an, Primăria Năvodari şi-a sporit datoria publică, pe blat, după ce a contractat un nou credit de 33 de milioane de lei (7,4 milioane de euro) de la Trezoreria Statului. Informaţia reiese din contul de execuţie bugetară al localităţii, depus la 31 martie 2016 (vezi aici), iar nu din informările publice ale Primăriei, aşa cum ar fi fost firesc să se întâmple, mai ales într-un an electoral. Banii împrumutaţi vor fi utilizaţi pentru finanţarea unor proiecte megalomanice începute, pe fonduri europene, de fostul primar al localităţii, Nicolae Matei, dar nefinalizate în termenul contractual care a expirat la 31 decembrie 2015. La data menţionată, localitatea avea în lucru un centru de agrement şi un centru de afaceri, ambele amplasate pe terenuri ale Taberei de Copii trecute abuziv în domeniul privat al localităţii. Urma aleea de promenadă de pe malul mării, piaţa de peşte şi extinderea căilor de acces dintre Mamaia şi Năvodari, precum şi dintre Năvodari şi Autostrada A3. Niciunul din cele şase proiecte nu a fost finalizat în termenul contractual. Din acest motiv, la 1 ianuarie a.c. s-a pus problema restituirii sumelor încasate de la Uniunea Europeană. Din fericire, Năvodariul nu era singura localitate în această situaţie de întârziere, iar Guvernul a făcut un artificiu ca termenele de finalizare a proiectelor europene să fie prorogate până la 30 iunie 2016. În această perioadă de graţie, artificial inventată, tote riscurile au fost stabilite în sarcina beneficiarilor, care trebuie plătească din bugetele lor lucrările efectuate, trăgând speranţa că sumele vor fi decontate, într-un viitor, de Uniunea Europeană.

Contractele „decedate” la 31 decembrie 2016 au fost „înviate” prin acte adiţionale aprobate în martie 2016

Cu speranţa că se va încadra în noul termen, conducerea Primăriei a cerut consilierilor locali să voteze un maldăr de hotărâri referitoare tocmai la blocajul întâmpinat. Pe 18 februarie, în ultima zi de libertate a lui Nicolae Matei, consilierii au votat în unanimitate mandatarea executivului primăriei de a continua proiectele unde tocmai se pierduseră fondurile europene. Şi tot atunci, cu aceeaşi unanimitate, aceştia au votat şi pentru angajarea unor avocaţi cu misiunea de a întreprinde demersurile administrative şi juridice în vederea recuperării sumelor nerambursabile din fonduri europene de la firmele care nu au respectat termenul contractual. Apoi, în martie, când executivul de la primărie era condus de interimarul Florin Chelaru, au votat modelul actului adiţional de prelungire a contractelor expirate înainte de isprăvirea lucrărilor.

HCLuri-Navodari

Demersurile se bat cap în cap, tocmai datorită incertitudinii care guvernează această situaţie. Căci nimeni nu are vreo garanţie că UE va accepta artificiul prin care contractele „decedate” în decembrie 2015 au fost „înviate” prin acte adiţionale aprobate în februarie 2016. Dacă UE va accepta această întoarcere a mortului de la groapă, va ieşi totul cu bine. Dacă nu, va fi jale mare, întrucât oraşul va trebui să restituie finanţările primite.Veţi spune că angajarea unor avocaţi care să pornească proceduri împotriva firmelor vinovate ar putea fi un colac de salvare… ca sumele să fie suportate de aceste firme, iar nu de cetăţenii oraşului. Şi logic aşa ar fi. Însă două din firmele implicate în realizarea lucrărilor… nerealizate în termen au intrat deja în faliment. Aşa că, prinde orbul, scoate-i ochii!

Advertisement
palaz

Proiectul megalomanic al celui mai mare parc avcatic din România…

Matei in Tabara DelfinJalea cea mare este la Centrul de Agrement început pe terenul însuşit abuziv în domeniul privat al oraşului Năvodari, de la Tabăra de Copii. Pentru a demonstra lumii că bine a făcut că a luat terenul taberei de la Sind-România, mai mult cu forţa decât cu dreptul, Nicolae Matei a desenat acolo cel mai mare parc acvatic, parţial acoperit, din România. Proiectul urma să se desfăşoare pe 17.000 de metri pătraţi de teren. Clădirea piscinelor urma să adăpostească două bazine de înot (din care unul olimpic) de 2.869 de metri pătraţi, piscine de agrement cu tobogane gonflabile, terenuri de tenis şi minifotbal cu nocturnă, saloane de masaj kinetoterapeutic, saune finlandeze, băi turceşti, jacuzzi, săli de fitness şi alte minuni proiectate de firma Decodesign Team SRL Constanţa, cea care a desenat şi proiectele europene ratate de la Mangalia.  Atât de fantezist era proiectul evaluat iniţial la 30.334.683,88 lei, încât  Uniunea Europeană aprobase, la lansarea lui în 2014, doar rambursarea unei treimi din această sumă, respectiv 10.741.651,14 lei, restul fiind cofinanţări, dar mai ales cheltuieli considerate neeligibile, care trebuiau suportate exclusiv din bugetul localităţii.

… atribuit unei firme care obişnuia să dea şpăgi de zeci de milioane de euro

Licitaţia a avut loc pe 26 august 2014, însă atribuirea contractului a fost amânată până pe 27 aprilie 2015, datorită unor participanţi care contestau corectitudinea procedurilor. În cele din urmă, după ce a câştigat toate procesele, Primăria a fost în drept să încheie contractul de execuţie cu Imob Lux Construct SRL din Bragadiru, pentru suma de 21.876.945,29 lei (o parte din cheltuielile neeligibile fiind astfel eliminate). În spatele firmei se găseau nişte companii off shore din Insulele Seychelles, care cumpăraseră părţile sociale de la alte off shore-uri din statul american Delaware. Şi mai în spate, la originea acestei şerpării, se afla un roman neaoş, pe numele său Marin Dumitru. Firma anonimizată în acest fel avea acces la o serie impresionantă de lucrări finanţate din fonduri europene şi guvernamentale. Pe 14 februarie 2014, aceasta şi-a mutat sediul din Bragadiru în Bucureşti şi tot atunci şi-a schimbat denumirea în Imob Infrastructură SRL. După o jumătate de an, mai exact pe 21 septembrie 2014, Marin Dumitru a fost arestat împreună cu alte persoane, sub acuzaţia de evaziune fiscală şi spălare de bani. Pe 14 aprilie 2015, procurorii anticorupţie l-au arestat şi pe primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, sub acuzaţia că îl ajutase pe acest Marin Dumitru să pună mâna pe lucrări publice de două miliarde de lei noi (aţi citit bine) la Primăria Sectorului 5, în perioada 2007-2015, contra unor şpăgi în valoare cumulată de 90 de milioane de euro. În timp ce Marian Vanghelie şi Marin Dumitru zăceau la puşcărie, administratorul oficial al firmei, un anume Victor Ţene, a băgat firma în insolvenţă, pe 6 iunie 2015.

N-au vrut să rezilieze contractul, iar în februarie doreau să meargă înainte

Florin-ChelaruPe şantierul de la Năvodari lucrurile mergeau prost încă de la debutul anchetei penale. Un primar cinstit ar fi făcut toate demersurile pentru a urmări respectarea graficului de execuţie a lucrărilor, ba chiar ar fi cerut rezilierea contractului şi ar fi organizat rapid o nouă licitaţie, ştiind că dacă imensul parc acvatic nu se termină în termen Uniunea Europeană îşi va cere banii înapoi. Însă la Năvodari nu era un primar cinstit, ci un tip care reuşise să-i cumpere pe cei mai săraci cu duhul, prin pomeni electorale, şi să-i anestezieze pe cei care puteau înţelege dimensiunea jafului orchestrat, prin proiectele lui megalomanice. Fură, domnule, dar ne dă şi nouă nişte mici – spuneau primii. Fură, domnule, dar face lucruri măreţe – spuneau ultimii. Cert e că minunea de contract a rămas în picioare până la 31 decembrie 2015, deşi, repetăm, orice primar cinstit ar fi alungat acasă şpăgarii şi spălătorii de bani şi ar fi organizat o nouă licitaţie. Şi la fel de cert, pe 18 februarie 2016, consilierii locali l-au mandatat pe primarul care a doua zi s-a dus la puşcărie să continue proiectele. De continuat a continuat Florin Chelaru (foto), primarul interimar al localităţii, în baza modelului de act adiţional aprobat în martie de Consiliul Local. Mergem înainte, ce naiba, şi-au spus la grămadă toţi consilierii în funcţie. Şi au mers, împrumutând 33 de milioane de lei de la Trezorerie, fără să se sinchisească să-i anunţe şi pe fraierii care vor achita în cele din urmă creditul.

Un fiasco recunoscut abia în 13 aprilie

Advertisement
palaz

Digi-captura

Pe 13 aprilie 2016, când era vizibil că stadiul lucrărilor nu depăşea procentul fizic de 20% şi că muncitorii părăsiseră deja şantierul, managerul de proiect din cadrul Primăriei Năvodari, Adrian Constantin, declara pentru Digi 24 că a depus memorii la organismele de resort, cerând o nouă prelungire a termenului de finalizare a proiectelor începute pe fonduri europene, dincolo de data de 30 iunie 2016. Referitor la parcul acvatic megalomanic, acesta spunea că se caută noi axe de finanţare, dând astfel de înţeles că factorii de decizie au acceptat în sfârşit că nu mai pot merge înainte cu un proiect care nu mergea deloc. Desigur, axe de finanţare se vor identifica, dar va mai fi Primăria eligibilă, după ce n-a fost în stare să izbutească nici măcar unul din cele şase proiecte europene, în termenul contractual şi, iată, nici în termenul de graţie? În plus, terenul de sub parcul acvatic face obiectul unor demersuri penale, începute deja de prea mult timp şi nefinalizate încă de instituţiile abilitate, din motive… desigur nejustificate, căci altfel n-ar fi ascunse de ochii opiniei publice. La momentul aprobării finanţării nerambursabile, dosarul penal al Taberei era deja în lucru de mai bine de trei ani. Însă nimeni nu a comunicat unităţii de management a programului respectiv de finanţare europeană că banii se cer a fi investiţi într-un teren care face obiectul acestor investigaţii. Or, dacă acest amănunt va ajunge la urechile UE, ar putea fi luate sancţiuni drastice, nu împotriva oraşului Năvodari, ci împotriva statului român. Oricum, UE e reticentă la orice interferenţă a chestiunilor penale în activitatea de acordare a fondurilor europene. Dar la Năvodari, cu terenul care făcea obiectul unui dosar penal, cu firma din Bragadiru urmărită penal, cu patronul din umbră arestat preventiv, cu primarul care s-a dus la puşcărie nu înainte de a aproba continuarea proiectelor unde se pierduseră deja fondurile nerambursabile, cu interimarul său care a înviat prin acte adiţionale contractele moarte înainte, cu acel credit luat pe blat… a rămas să ne întrebăm, mai degrabă, ce n-a fost penal.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.

Advertisement





Despre Noi

Știri și investigații din județul Constanța.
Aici găsiți subiectele care contează.

Asociația Puterea Civică

Forma legală: ONG/Asociație
Cod de Identificare Fiscală: 24860568

Adresa: Constanța, Bd. IC Brătianu nr. 48, Bl. G29 (Complex Intim), Et. 1, Biroul 7.

Telefon: 0241.625.564

E-mail: ordinea.ro@gmail.com




Copyright © 2018 Ordinea.RO - Theme by MVP Themes, powered by WordPress. Administrat, Implementat, Optimizat de Takmate Solutions