Connect with us

Exclusiv

Primăria Năvodari a împrumutat 33 de milioane ca să termine proiectele megalomanice ale lui Matei

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În primul semestru al acestui an, Primăria Năvodari şi-a sporit datoria publică, pe blat, după ce a contractat un nou credit de 33 de milioane de lei (7,4 milioane de euro) de la Trezoreria Statului. Informaţia reiese din contul de execuţie bugetară al localităţii, depus la 31 martie 2016 (vezi aici), iar nu din informările publice ale Primăriei, aşa cum ar fi fost firesc să se întâmple, mai ales într-un an electoral. Banii împrumutaţi vor fi utilizaţi pentru finanţarea unor proiecte megalomanice începute, pe fonduri europene, de fostul primar al localităţii, Nicolae Matei, dar nefinalizate în termenul contractual care a expirat la 31 decembrie 2015. La data menţionată, localitatea avea în lucru un centru de agrement şi un centru de afaceri, ambele amplasate pe terenuri ale Taberei de Copii trecute abuziv în domeniul privat al localităţii. Urma aleea de promenadă de pe malul mării, piaţa de peşte şi extinderea căilor de acces dintre Mamaia şi Năvodari, precum şi dintre Năvodari şi Autostrada A3. Niciunul din cele şase proiecte nu a fost finalizat în termenul contractual. Din acest motiv, la 1 ianuarie a.c. s-a pus problema restituirii sumelor încasate de la Uniunea Europeană. Din fericire, Năvodariul nu era singura localitate în această situaţie de întârziere, iar Guvernul a făcut un artificiu ca termenele de finalizare a proiectelor europene să fie prorogate până la 30 iunie 2016. În această perioadă de graţie, artificial inventată, tote riscurile au fost stabilite în sarcina beneficiarilor, care trebuie plătească din bugetele lor lucrările efectuate, trăgând speranţa că sumele vor fi decontate, într-un viitor, de Uniunea Europeană.

Contractele „decedate” la 31 decembrie 2016 au fost „înviate” prin acte adiţionale aprobate în martie 2016

Cu speranţa că se va încadra în noul termen, conducerea Primăriei a cerut consilierilor locali să voteze un maldăr de hotărâri referitoare tocmai la blocajul întâmpinat. Pe 18 februarie, în ultima zi de libertate a lui Nicolae Matei, consilierii au votat în unanimitate mandatarea executivului primăriei de a continua proiectele unde tocmai se pierduseră fondurile europene. Şi tot atunci, cu aceeaşi unanimitate, aceştia au votat şi pentru angajarea unor avocaţi cu misiunea de a întreprinde demersurile administrative şi juridice în vederea recuperării sumelor nerambursabile din fonduri europene de la firmele care nu au respectat termenul contractual. Apoi, în martie, când executivul de la primărie era condus de interimarul Florin Chelaru, au votat modelul actului adiţional de prelungire a contractelor expirate înainte de isprăvirea lucrărilor.

HCLuri-Navodari

Demersurile se bat cap în cap, tocmai datorită incertitudinii care guvernează această situaţie. Căci nimeni nu are vreo garanţie că UE va accepta artificiul prin care contractele „decedate” în decembrie 2015 au fost „înviate” prin acte adiţionale aprobate în februarie 2016. Dacă UE va accepta această întoarcere a mortului de la groapă, va ieşi totul cu bine. Dacă nu, va fi jale mare, întrucât oraşul va trebui să restituie finanţările primite.Veţi spune că angajarea unor avocaţi care să pornească proceduri împotriva firmelor vinovate ar putea fi un colac de salvare… ca sumele să fie suportate de aceste firme, iar nu de cetăţenii oraşului. Şi logic aşa ar fi. Însă două din firmele implicate în realizarea lucrărilor… nerealizate în termen au intrat deja în faliment. Aşa că, prinde orbul, scoate-i ochii!

Proiectul megalomanic al celui mai mare parc avcatic din România…

Matei in Tabara DelfinJalea cea mare este la Centrul de Agrement început pe terenul însuşit abuziv în domeniul privat al oraşului Năvodari, de la Tabăra de Copii. Pentru a demonstra lumii că bine a făcut că a luat terenul taberei de la Sind-România, mai mult cu forţa decât cu dreptul, Nicolae Matei a desenat acolo cel mai mare parc acvatic, parţial acoperit, din România. Proiectul urma să se desfăşoare pe 17.000 de metri pătraţi de teren. Clădirea piscinelor urma să adăpostească două bazine de înot (din care unul olimpic) de 2.869 de metri pătraţi, piscine de agrement cu tobogane gonflabile, terenuri de tenis şi minifotbal cu nocturnă, saloane de masaj kinetoterapeutic, saune finlandeze, băi turceşti, jacuzzi, săli de fitness şi alte minuni proiectate de firma Decodesign Team SRL Constanţa, cea care a desenat şi proiectele europene ratate de la Mangalia.  Atât de fantezist era proiectul evaluat iniţial la 30.334.683,88 lei, încât  Uniunea Europeană aprobase, la lansarea lui în 2014, doar rambursarea unei treimi din această sumă, respectiv 10.741.651,14 lei, restul fiind cofinanţări, dar mai ales cheltuieli considerate neeligibile, care trebuiau suportate exclusiv din bugetul localităţii.

… atribuit unei firme care obişnuia să dea şpăgi de zeci de milioane de euro

Licitaţia a avut loc pe 26 august 2014, însă atribuirea contractului a fost amânată până pe 27 aprilie 2015, datorită unor participanţi care contestau corectitudinea procedurilor. În cele din urmă, după ce a câştigat toate procesele, Primăria a fost în drept să încheie contractul de execuţie cu Imob Lux Construct SRL din Bragadiru, pentru suma de 21.876.945,29 lei (o parte din cheltuielile neeligibile fiind astfel eliminate). În spatele firmei se găseau nişte companii off shore din Insulele Seychelles, care cumpăraseră părţile sociale de la alte off shore-uri din statul american Delaware. Şi mai în spate, la originea acestei şerpării, se afla un roman neaoş, pe numele său Marin Dumitru. Firma anonimizată în acest fel avea acces la o serie impresionantă de lucrări finanţate din fonduri europene şi guvernamentale. Pe 14 februarie 2014, aceasta şi-a mutat sediul din Bragadiru în Bucureşti şi tot atunci şi-a schimbat denumirea în Imob Infrastructură SRL. După o jumătate de an, mai exact pe 21 septembrie 2014, Marin Dumitru a fost arestat împreună cu alte persoane, sub acuzaţia de evaziune fiscală şi spălare de bani. Pe 14 aprilie 2015, procurorii anticorupţie l-au arestat şi pe primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, sub acuzaţia că îl ajutase pe acest Marin Dumitru să pună mâna pe lucrări publice de două miliarde de lei noi (aţi citit bine) la Primăria Sectorului 5, în perioada 2007-2015, contra unor şpăgi în valoare cumulată de 90 de milioane de euro. În timp ce Marian Vanghelie şi Marin Dumitru zăceau la puşcărie, administratorul oficial al firmei, un anume Victor Ţene, a băgat firma în insolvenţă, pe 6 iunie 2015.

N-au vrut să rezilieze contractul, iar în februarie doreau să meargă înainte

Florin-ChelaruPe şantierul de la Năvodari lucrurile mergeau prost încă de la debutul anchetei penale. Un primar cinstit ar fi făcut toate demersurile pentru a urmări respectarea graficului de execuţie a lucrărilor, ba chiar ar fi cerut rezilierea contractului şi ar fi organizat rapid o nouă licitaţie, ştiind că dacă imensul parc acvatic nu se termină în termen Uniunea Europeană îşi va cere banii înapoi. Însă la Năvodari nu era un primar cinstit, ci un tip care reuşise să-i cumpere pe cei mai săraci cu duhul, prin pomeni electorale, şi să-i anestezieze pe cei care puteau înţelege dimensiunea jafului orchestrat, prin proiectele lui megalomanice. Fură, domnule, dar ne dă şi nouă nişte mici – spuneau primii. Fură, domnule, dar face lucruri măreţe – spuneau ultimii. Cert e că minunea de contract a rămas în picioare până la 31 decembrie 2015, deşi, repetăm, orice primar cinstit ar fi alungat acasă şpăgarii şi spălătorii de bani şi ar fi organizat o nouă licitaţie. Şi la fel de cert, pe 18 februarie 2016, consilierii locali l-au mandatat pe primarul care a doua zi s-a dus la puşcărie să continue proiectele. De continuat a continuat Florin Chelaru (foto), primarul interimar al localităţii, în baza modelului de act adiţional aprobat în martie de Consiliul Local. Mergem înainte, ce naiba, şi-au spus la grămadă toţi consilierii în funcţie. Şi au mers, împrumutând 33 de milioane de lei de la Trezorerie, fără să se sinchisească să-i anunţe şi pe fraierii care vor achita în cele din urmă creditul.

Un fiasco recunoscut abia în 13 aprilie

Digi-captura

Pe 13 aprilie 2016, când era vizibil că stadiul lucrărilor nu depăşea procentul fizic de 20% şi că muncitorii părăsiseră deja şantierul, managerul de proiect din cadrul Primăriei Năvodari, Adrian Constantin, declara pentru Digi 24 că a depus memorii la organismele de resort, cerând o nouă prelungire a termenului de finalizare a proiectelor începute pe fonduri europene, dincolo de data de 30 iunie 2016. Referitor la parcul acvatic megalomanic, acesta spunea că se caută noi axe de finanţare, dând astfel de înţeles că factorii de decizie au acceptat în sfârşit că nu mai pot merge înainte cu un proiect care nu mergea deloc. Desigur, axe de finanţare se vor identifica, dar va mai fi Primăria eligibilă, după ce n-a fost în stare să izbutească nici măcar unul din cele şase proiecte europene, în termenul contractual şi, iată, nici în termenul de graţie? În plus, terenul de sub parcul acvatic face obiectul unor demersuri penale, începute deja de prea mult timp şi nefinalizate încă de instituţiile abilitate, din motive… desigur nejustificate, căci altfel n-ar fi ascunse de ochii opiniei publice. La momentul aprobării finanţării nerambursabile, dosarul penal al Taberei era deja în lucru de mai bine de trei ani. Însă nimeni nu a comunicat unităţii de management a programului respectiv de finanţare europeană că banii se cer a fi investiţi într-un teren care face obiectul acestor investigaţii. Or, dacă acest amănunt va ajunge la urechile UE, ar putea fi luate sancţiuni drastice, nu împotriva oraşului Năvodari, ci împotriva statului român. Oricum, UE e reticentă la orice interferenţă a chestiunilor penale în activitatea de acordare a fondurilor europene. Dar la Năvodari, cu terenul care făcea obiectul unui dosar penal, cu firma din Bragadiru urmărită penal, cu patronul din umbră arestat preventiv, cu primarul care s-a dus la puşcărie nu înainte de a aproba continuarea proiectelor unde se pierduseră deja fondurile nerambursabile, cu interimarul său care a înviat prin acte adiţionale contractele moarte înainte, cu acel credit luat pe blat… a rămas să ne întrebăm, mai degrabă, ce n-a fost penal.

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: