Connect with us

Exclusiv

Primarul din Agigea s-a proclamat cetățean de onoare, după ce un bătrân și-a făcut nevoile în curtea sa

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Știați că în Agigea, în toată istoria localității, doar 5 bărbați au fost declarați cetățeni de onoare? Doi dintre ei sunt militari de carieră. Unul a fost decorat în al doilea război mondial, după acte de vitejie pe frontul din Ardeal. El este un erou al comunei. Un erou atât de important încât a fost declarat post-mortem cetățean de onoare. Al doilea a luptat în teatrul de operații din Kandahar, Afganistan, în războiul lumii civilizate cu terorismul. A avut misiune de comandă și a coordonat acțiuni extrem de periculoase, în care și-a pus viața în pericol, dar, înainte de toate, a făcut cinste comunității din care provenea. Lista continuă cu două personalități recunoscute la nivel național, pe zona de afaceri. Vorbim aici de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, precum și de liderul investitorilor turci din țara noastră. Până aici, totul este perfect justificat. Dar lista nu se închide. Căci urmează și un al cincilea cetățean de onoare. Acesta nu a făcut acte de vitejie și nu s-a luptat cu teroriștii. Nu coordonează comerțul și industria României, nu reprezintă o comunitate de afaceri. Nu cântă și nici nu face sport de performanță. În schimb vorbește mult și stâlcește des limba română. Îl cheamă Cristian Maricel Cârjaliu. El este chiar primarul comunei Agigea și asta explică pe deplin cinstea pe care și-a făcut-o singur. Pentru că putea. Și pentru că avea de reparat o rușine.

În vara acestui an, în presa națională a bubuit un subiect chipurile inedit. S-a aflat atunci de ”aroganța maximă” a unui primar dintr-o comună dâmbovițeană, care s-a proclamat cetățean de onoare. Însă primarul din Pietroșița nu era nici pe departe un deschizător de drumuri în materia cultului personalității manifestat prin autodecorare. O făcuse, înaintea lui, primarul din Agigea, Maricel Cîrjaliu, încă din anul 2012. Mulți ani, isprava lui Maricel a rămas necunoscută opiniei publice, mai ales că primarul a fost anchetat vreo 3 ani pentru distincția primită. Probabil din acest motiv, s-a rușinat să spună că deține un titlu rezervat bărbaților de seamă, cu merite deosebite. Într-un interviu acordat la sfârșitul săptămânii trecute (vezi aici), primarul din Agigea a recunoscut, după mulți ani, că este cetățean de onoare. Însă a dat vina pe consilierii locali, spunând că aceștia au vrut să-i facă o surpriză, în anul 2012. Dacă tot nu puteau să-i facă o statuie, i-au dat un titlu. Că merită, domne! Ce acte de eroism? Păi a făcut canalizarea. Ce dacă a primit salariu de la bugetul local? Păi s-a sacrificat… să facă ceva pentru leafa primită.

Canalizări, mai bune sau mai proaste, au făcut și alți primari din județul Constanța. Au făcut și parcuri, și locuri de joacă, și școli, și grădinițe. Și tot ce e firesc să facă un primar cu banii comunității sau cu banii atrași în numele comunității. Însă, spre deosebire de toți ceilalți primari din județul Constanța, doar Cîrjaliu, mai cu moț, și-a regizat o surpriză din partea consilierilor slugarnici, degrabă închinători de ode și pupători de ghiul.

Căutând meritele sale deosebite, pe internet, am descoperit că, în anul 2011, un bătrân de 83 de ani și-a făcut nevoile în curtea primarului, în semn de protest (vezi aici).

”Protagonistul incidentului a fost Nicolae Sobu (83 de ani) din Agigea. Sâmbătă seara bătrânul a intrat pe poarta casei primarului. El a declarat că avea intenția să discute cu edilul însă pentru că acesta nu i-a răspuns s-a răzbunat, fâcându-şi nevoile fiziologice chiar în curte. Cîrjaliu a chemat Poliţia în ajutor. Bătrânelul a plătit pentru neobrăzare: a fost amendat cu 200 de lei la legea 61/1991.” – relatau jurnaliștii de la Adevărul pe 3 octombrie 2011. Gestul bătrânului l-a umplut de rușine pe Maricel Cîrjaliu, mai scriau jurnaliștii prestigioasei publicații. La mai puțin de un an, primarul s-a re-umplut de respect, devenind cetățean de onoare.

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) 1.700 de stejari și frasini din Pădurea Comorova, tăiați cu avizul Primăriei Mangalia și al Gărzii Forestiere

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O societate de stat din portofoliul Ministerului Turismului a defrișat 26.000 de metri pătrați de teren (2,6 hectare) din Pădurea Comorova. Este vorba de terenul aflat la est de halta CFR din stațiunea Neptun. Un pădurar din Negru-Vodă, care s-a ocupat de marcarea copacilor în vederea tăierii, a declarat pentru Ordinea.Ro că societatea Neptun-Olimp SA ”a extras” 1.400 de arbori de pe acest lot, în special stejari și frasini viabili, care aveau peste 100 de ani. În paralel, potrivit sursei citate, s-au mai extras 360 de arbori de pe un lot de aproximativ un hectar. În total, peste 1.700 de arbori au fost tăiați de pe cele două loturi, la care s-ar mai adăuga, potrivit sursei citate, încă un lot de 0,7 hectare, defrișat la rândul său. ”Nu știu câți arbori s-au extras de pe lotul cel mic, dar de pe astea două s-au tăiat aproximativ 1.700 de arbori. Sunt aproximativ 400 de metri cubi de lemn.”, a declarat Gigi Cazan, pădurarul din Negru-Vodă. Acesta mai spune că directorul societății de stat Neptun-Olimp SA, Cătălin Caracostea, ar fi convenit contractual cu o societate autorizată din Băneasa să ”extragă” materialul lemnos, contra-cost. Marcarea arborilor în vederea tăierii s-a efectuat în baza unei autorizații de punere în valoare emisă de Ocolului Silvic Murfatlar.   

Contactat telefonic de Ordinea.Ro, șeful Ocolului Silvic Murfatlar, inginerul Valentin Neagu, a declarat următoarele:

”Terenul respectiv este curți-construcții, proprietate privată, deci nu era prins în pădure. Pe acest teren s-a regenerat arboret. Este vegetație forestieră, din afara fondului forestier național. Societatea Neptun-Olimp SA a făcut solicitare, care s-a avizat favorabil de către compartimentul de mediu al Primăriei Mangalia. Eu sunt legat de mâini și de picioare, făceam un abuz dacă nu dădeam curs cererii. Repet, există un aviz al Primăriei Mangalia. Eu am informat Garda Forestieră Națională, care mi-a transmis în scris cum trebuie procedat. Nu au fost trei loturi, ci două. Un lot de 2,6 hectare proprietatea SC Neptun-Olimp SA și un lot de 0,7 hectare, proprietatea unor persoane fizice.” – s-a spălat pe mâini Valentin Neagu.

Contactat telefonic, directorul SC Neptun-Olimp SA, constănțeanul Cătălin Caracostea, a declarat pentru Ordinea.Ro următoarele:

”În primul rând, lucrurile sunt în felul următor. Ați sunat la Cătălin Caracostea, care este reprezentantul lui SC Neptun-Olimp SA, o societate cu capital majoritar de stat, o societate care a aprobat un proiect de investiții, camping, pentru acest teren nu a schimbat destinația curți-construcții pe care o avea și va face un camping. Ca să facă acest camping, să obțină avizele, (societatea – .r.) a trebuit să facă o ședință de consiliu de administrație și să-și ia avizele de la Romsilva, care are autoritate, de la Garda Forestieră, care poate să verifice documentele și să-și dea avizul pe această lucrare, un aviz de la Primăria Mangalia. Sunt toate documentele, conform legislației în vigoare pentru demararea unei astfel de acțiuni. De la Primăria Mangalia am solicitat ca proprietari ai terenului intravilan un  aviz pentru acțiunea care este acolo. În sezonul estival 1990, acea suprafață de teren era liberă, nu era absolut niciun copac acolo. Aceea (tăiată acum – n.r.) este o vegetație crescută spontan, este și verificat la Garda Forestieră. Deci, stațiunea Neptun-Olimp și Pădurea Comorova are arondată din totdeauna o persoană de la Garda Forestieră. Există și acum un angajat, un pădurar, care se ocupă de această zonă. Și domnii de la București, de la Garda Forestieră, ca să dea avizul pentru lucrare, au verificat în arhică și au văzut foarte clar că acolo nu era construit nimic. Mai mult, în zona aceasta (la extremitatea nordică a lotului – n.r.), SC Neptun-Olimp SA are construit un depozit din anii 1970. Era drum tehnologic, era un câmp. Dar nefiind construit nimic, an de an a crescut vegetație spontan, ca pe orice teren. Dacă mergeți acolo și vedeți rădăcinile, nu există o rădăcină mai mare de 30 de centimetri.” – declară Caracostea.

 
În realitate, pe teren se află rădăcini mai mari de 30 de centimetri, așa cum reiese din imaginile filmate de noi. De asemenea, există zone ample de unde societatea a extras deja rădăcinile din pământ, pentru a se șterge urmele acestei fapte. Nu în ultimul rând, terenul nu era o întindere de vegetație, cum susține directorul Caracostea, ci o pădure în toată putera cuvântului. Pe de altă parte, apartenența acestei suprafețe la intravilan, nu era un argument suficient pentru defrișarea arborilor fără nicio măsură de împădurire a altor suprafețe cel puțin în echivalent. Ca dovadă, întreaga pădure este în intravilan, însă nu se poate autoriza legal defrișarea. PUZ-ul pădurii, vehi din 2004, prevede că se poate construi pe o suprafață maximă de 5%, cu plantarea în alte zone a 3-5 arbori pentru fiecare arbore tăiat. 

Precizăm că am încercat să obținem un punct de vedere din partea Primăriei Mangalia, care a avizat defrișarea, cu o inconștiență ieșită din comun, însă acest lucru nu a fost posibil. De asemenea, am solicitat un punct de vedere în scris de la Garda Forestieră, pe care îl vom publica în momentul în care va fi transmis. Detaliile măcelului ecologic le găsiți în clipul atașat. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primarul Mangaliei, proiect de concesiune fără licitație în favoarea lui Mohammad Murad. Teren limitrof plajei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deranj mare la Mangalia. Primarul localității vrea să concesioneze fără licitație publică un teren limitrof plajei din Olimp către o societate de turism a omului de afaceri Mohammad Murad, proprietarul lanțului Phoenicia. În acest sens, edilul a inițiat un proiect de hotărâre, care va intra mâine la vot în ședința ordinară a Consiliului Local. La mapa consilierilor au ajuns referatele specifice unei astfel de inițiative, în care funcționarii subordonați primarului și secretarul unității administrativ-teritoriale dau asigurări că proiectul este perfect legal și pe deplin oportun. Cu toate acestea, consilierii din comisia de urbanism au o altă părere, care se vede în votul exprimat la avizarea proiectului. Această structură formată din cinci membri a dat aviz nefavorabil, după ce doi consilieri au votat pentru, iar ceilalți trei s-au abținut sau au votat împotrivă.

Societatea lui Mohammad Murad, Pheonicia Expres SRL, cea care ar urma să beneficieze de acest proiect de concesionare directă, deține în stațiunea Olimp complexul hotelier Amfiteatru-Belvedere, pe care l-a cumpărat în anul 2016. Prin trei adrese oficiale, din 12 iulie 2018, 31 ianuarie 2019 și 19 martie 2019, Phoenicia Estival a cerut autorității locale din Mangalia să-i concesioneze direct două loturi de teren din vecinătatea complexului hotelier Amfiteatru – Belvedere. În primul rând, este vorba de un lot de 527 de metri pătrați, pe care se află treptele utilizate pentru coborârea din complexul hotelier spre plajă. În al doilea rând, este vorba de un lot de 2052 de metri pătrați care face corp comun cu plaja din Olimp. Potrivit actelor de urbanism din anii 2000, terenul din urmă aparține domeniului privat al Municipiului Mangalia, inventariat ca teren neproductiv limitrof plajei. O societate de evaluarea a întocmit în favoarea Pheonicia Estival un raport de evaluare a celor două suprafețe de teren, însumând 2579 mp.

Demersurile societății lui Murad au avut ecou la primarul Radu Cristian, care a emis certificat de urbanism, iar mai apoi a inițiat proiectul care va intra mâine în deliberarea Consiliului Local. De altfel, proiectul de hotărâre se referă exact la însușirea raportului de evaluare, mai sus pomenit, urmat de concesionarea directă, fără licitație publică, a terenului, la valoarea de 14.183 de euro plus TVA pe an.

Legea permite concesionarea directă, fără licitație publică, a terenurilor, doar pentru extinderea construcțiilor existente. Primarul, secretarul și funcționarii Primăriei spun, în documentele oficiale, că proiectul este perfect legal. După cum am afirmat mai sus, însă, o parte din consilierii comisiei de urbanism au avizat nefavorabil. Consilierul Neculai Tănasă, unul din membrii comisiei de urbanism, a declarat pentru Ordinea.Ro că s-a abținut de la vot ”pentru că nu este legală extinderea la proprietate peste un drum. Extindere la proprietate o faci când terenul e lipit de terenul proprietate. Dar între proprietate și terenul respectiv e o stradă care se numește Faleza Olimp. Nu poți să treci peste strada aceea. Atâta tot. Eu nu am nimic cu nimeni. Pe mine nu mă afectează cu nimic.”.

În mod bizar, existența străzii nu este menționată în certificatul de urbanism semnat de primarul Radu Cristian. Am încercat să obținem puncte de vedere de la Mohammad Murad și de la Primăria Mangalia, însă acest lucru nu a fost posibil. În situația în care cele două părți vor exprima un punct de vedere, ne angajăm să-l dăm publicității.

Download (PDF, 386KB)

P.S. În ședința de consiliu de la Mangalia se discută și alte proiecte patrimoniale, respectiv concesionarea fără licitație publică a unui teren din Neptun către Mistral Grup SRL, vânzarea unor terenuri către societatea Bia Mary SRL sau trecerea unor terenuri cu suprafață mare din domeniul public în domeniul privat al localității.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Năvodari și-a însușit terenuri de la stat de peste un miliard de euro

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Radu Mazăre, condamnat recent pentru retrocedarea ilegală a unui milion de metri pătrați de teren în Constanța și Mamaia, este copil mic pe lângă gașca infracțională a fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei. La Năvodari, primăria localității și-a însușit, nu un milion de metri pătrați de teren, ci peste trei milioane și jumătate. Mai exact este vorba de 3.648.500 de metri pătrați, cu o valoare de circulație de peste un miliard de euro. Această suprafață imensă a fost inclusă, pe etape, în proprietatea localității prin fraudă la lege. Cel puțin așa susține Ministerul Finanțelor Publice într-un înscris oficial depus la Tribunalul Constanța, în dosarul în care statul român revendică, deocamdată, zona de protecție a lacului Siutghiol.

Au dat hotărâri ca să fure statul

Procesul la care ne-am referit mai sus este unul din cele mai importante din ultima vreme. Acesta a început în anul 2018, la scurt timp după ce Curtea de Conturi a României a descoperit mai multe haiducii ale fostului primar penal Nicolae Matei. Haiducii au fost multe. Dar cea mai gravă se referă tocmai la intabularea terenurilor de stat de la Siutghiol în proprietatea localității, procedură urmată, în mare parte, de vânzarea unor suprafețe către diverse firme și persoane.

În cadrul procesului, care vizează zona de protecție a Lacului Siutghiol, Ministerul Finanțelor a invocat nelegalitatea a opt hotărâri ale Consiliului Local Năvodari inițiate de Nicolae Matei și a unei hotărâri mai vechi, din anul 2003.

Prin acestea – afirmă Ministerul Finanțelor Publice – ”domeniul public al statului român a fost inclus în inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public, respectiv privat al Orașului Năvodari, prin schimbarea nelegală a regimului juridic și în absența unui act normativ translativ de proprietate”.

Domeniul statului este domeniul nostru, al tuturor

Înainte de a trece în revistă argumentele și dovezile Ministerului Finanțelor Publice, trebuie să spunem că domeniul public al statului este, în fapt, un loc deschis întregului public din România. În această categorie intră marea, plajele, falezele, lacurile naturale cu zonele lor de protecție, terenurile câștigate din mare sau din lacurile naturale, rezervațiile naturale, zonele împădurite (cu excepția celor retrocedate). În România, nu există terenuri ale nimănui. Însă aceste terenuri ale statului pentru unii par ale nimănui, pentru că sunt neîmprejmuite și lăsate libere pentru accesul publicului. Când cineva fură terenul statului, fură, de fapt, terenul nostru al tuturor.

Un furt din avutul colectiv al țării

Un astfel de teren care era al statului, adică al nostru al tuturor, a fost malul lacului Siutghiol. Între timp, malul lacului a încetat să mai fie al nostru al tuturor, ajungând să fie doar al unora, care l-au cumpărat de la găștile administrative locale, după ce acestea au cucerit proprietatea din pix.

Cum s-a întâmplat acest furt în dauna avutului colectiv al țării înțelegem din poziția exprimată de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul procesului la care am făcut referire. Ministerul spune că administrația locală din Năvodari a adoptat hotărâri pe bandă rulantă, prin care și-a majorat progresiv inventarul cu terenurile de stat.

Un tabel ordinar în excel

Ce este acest inventar? Este un tabel făcut în excel. Un tabel ordinar, pe care îl poate desena oricine are acces la un computer. Matei și camarila lui, având acces la computer, au trecut în acest tabel și terenurile de pe malul lacului, care aparțineau de drept statului român.

Mai departe, fostul primar s-a dus cu tabelul în fața Consiliului Local Năvodari. Acolo erau în majoritate exact colegii săi de partid, mulți dintre ei tâmplari, sudori și lăcătuși lipsiți de cea mai elementară educație juridică. Normal că au aprobat inventarul, că doar nu erau să se certe cu șeful lor!

Văzând că merge treaba, Matei a repetat schema de încă 7 ori. Și așa, bucată cu bucată, tot malul lacului a fost trecut fraudulos în proprietatea localității, fără niciun drept, fără a se plăti un leu pentru aceste bunuri oricum inalienabile și fără a exista vreun act de dobândire a proprietății.

Isprava unui comunist de la Cadastru

La capătul acestui circuit fraudulos, fostul primar s-a dus la OCPI să intabuleze terenurile furate de la stat. Printr-o coincidență fericită pentru el, această instituție cheie era condusă atunci de un comunist din Năvodari. Ne-am referit aici la un fost primar comunist al localității, pe numele său Stere Sponte. Care mai era și consilier local, ridicând din degete la aceste hoții ordinare. Și care mai era și cetățean de onoare, făcut chiar de consiliul din care făcea parte.

Pe fondul acestei coincidențe nefericite, OCPI-ul a violat legea și regulamentele interne, intabulând terenurile de stat în proprietatea Orașului Năvodari, pe baza tabelului ordinar făcut în excel. Tot cu un tabel ordinar făcut în excel a pus Primăria Năvodari mâna și pe terenul Taberei de Copii, care a fost și este proprietate de stat, dată în folosința sindicatelor. Hotărârile prin care s-au furat aceste terenuri de stat nu aveau viza de legalitate a Prefecturii, care era obligatorie. Oamenii muncii de la OCPI s-au făcut că nu știu legea și au aprobat intabulările fără viză de legalitate. Niciun jurist din subordinea comunistului nu a văzut că situația era penală. Culmea, peste ani, un jurist de la această instituție avea să ajungă chiar prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Constanța, remarcându-se tocmai printr-o spălare incredibilă a răspunderii penale a fostului primar Nicolae Matei.

Linia roșie

Încă din acțiunea introductivă, statul român a spus că ar fi vorbă de o furăciune de 65.260 de metri pătrați reprezentând fâșia de protecție a lacului, plus suprafețele câștigate din lac prin îndiguire/lucrări hidrotehnice, pentru care s-a cerut măsurarea pe calea unei expertize pe fondul procesului. Ministerul a depus un plan de situație care arată limita naturală a proprietății publice, așa cum era încă din 1978, și cât a dat iama Primăria Năvodari în terenul statului.

În planul de situație de mai sus, linia albastră reprezintă conturul proprietății de stat încă din anul 1978. Linia roșie reprezintă conturul actual al lacului. Zona dintre cele două linii a fost asanată în timp. Prin asanare, s-a schimbat înfățișarea terenului, care apare acum ca uscat, deși înainte era acoperit de apă, mlaștină și stuf. Însă e limpede că vorbim de același teren cu aceleași coordonate cadastrale. Asanarea, îndiguirea sau consolidarea unei suprafețe din cuveta unui lac natural nu schimbă regimul proprietății asupra terenului. Așa scrie, negru pe alb, în lege, și așa este cât se poate de logic. Până la urmă, dacă ai o groapă pe un teren și o astupi cu pământ, nu înseamnă că s-a creat un teren nou. E același teren, care înainte avea groapă, iar acum nu mai are groapă. În consecință, tot acest teren, pe care înainte băltea lacul, iar acum nu mai băltește, pentru că s-a asanat, este tot al statului, chiar dacă Primăria Năvodari l-a acaparat în timp și l-a vândut unor șmecheri.

Toate furăciunile de terenuri la un loc: peste un miliard de euro

Fenomenul furtului de terenuri de la stat are dimensiuni de-a dreptul colosale. Astfel, Ministerul atrage atenția că UAT Năvodari avea în proprietate, la nivelul anilor 90 o suprafață de 6.912,15 hectare. La 31 decembrie 2016, așa cum a constat Curtea de Conturi, această proprietate s-a majorat la 7.277 de hectare. Vorbim de o diferență de 364,85 de hectare, în mare parte acaparată prin fraudă la lege. 364,85 de hectare înseamnă 3.648.500 de metri pătrați. Terenul are o valoare de circulație de peste un miliard de euro.

Avocata lui Matei se încurcă în minciuni

La termenul de judecată la care s-au luat în discuție aceste date ale problemei, avocata Primăriei Năvodari, care l-a reprezentat în numeroase procese chiar pe fostul primar Nicolae Matei, a încercat din răsputeri să pună capac excepției de nelegalitate în privința hotărârilor de inventariere abuzivă. În primul rând, aceasta a cerut administrarea unei expertize tehnice pentru lămurirea excepției, expertiză care oricum s-a cerut de către Minister și s-a aprobat deja pe fondul cauzei. În al doilea rând, a cerut instanței să nu țină cont de o notă pe care a depus-o, într-un alt dosar, în care Primăria Năvodari contestă raportul Curții de Conturi de la care a pornit întreaga situație. În acel dosar, Primăria a recunoscut că zona de protecție a lacului, adică terenul statului, se suprapune peste proprietatea Orașului Năvodari. În procesul de față, în care statul își revendică terenul furat de Primărie, avocata n-a mai vrut să recunoască nicio suprapunere și a cerut vehement să nu se țină cont de recunoașterea anterioară. Sunt dosare diferite și notele dintr-un dosar nu pot fi folosite în alt dosar – a motivat avocata. Păi sigur că da, e o chestie normală și avocățească să-i spui unui judecător că zăpada e albă, iar altuia că e neagră. Că doar sunt judecători diferiți. Instanța a rămas în pronunțare în privința ilegalității hotărârilor de inventariere. Procesul va continua indiferent de ce soluție va fi adoptată relativ la execepția de nelegalitate.

Ultima frontieră

Menționăm că am participat în rândul publicului interesat la toate termenele acestui proces și vom continua să o facem și pe viitor, deoarece tunurile imobiliare ale fostului primar au fost date în dauna statului, adică a noastră a tuturor. Cumva trebuie să se spargă și acest puroi, chiar dacă mai există încă organe ale statului, în speță parchetele locale, care au lungit cu anii și au mușamalizat o parte din furturile găștilor administrative de la Năvodari.

Din perspectiva noastră este revoltător, de pildă, faptul că hotărârea de Consiliu din 2011, prin care gașca fostului primar a inventariat terenul de stat de sub Tabăra de Copii, a fost anulată abia în 2018. Situația nu este restabilită nici acum, existând presiuni incredibile pentru a nu se vedea exact circuitele de înstrăinare a terenurilor către așa-ziși ”cumpărători de bună credință”. Furturile de la Siutghiol, care completează acest tablou de tip mafiot, au fost semnalate de ani de zile parchetelor locale. Dosarele zac. Tocmai de aceea vă vom ține la curent cu evoluția dosarului civil, pentru că, la fel ca la tabără, aici a rămas ultima frontieră pe care statul își poate apăra interesele lui și ale noastre ale tuturor. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: