Connect with us

Exclusiv

Procesul prin care clienții lui Ionel Hașotti mulg daune de la Prefectură: dovezi zdrobitoare de incompatibilitate pentru un expert

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Sunt ani buni de când niște persoane fizice reprezentate de celebrul avocat Ionel Hașotti încearcă să obțină daune materiale de la stat. Mai exact, de la Prefectura Constanța și de la Primăria Lumina, pârâte că nu au pus în aplicare, timp de opt ani de zile, o hotărâre de retrocedare… cam abuzivă și  ilegală, lipsindu-i pe aceștia de folosința terenului minier. Într-o primă fază, Judecătoria Constanța a stabilit daune de aproape jumătate de milion de euro pentru clienții lui Hașotti, în baza unei expertize miniere efectuate de un expert din Petroșani. Ulterior, Tribunalul Constanța a anulat această decizie. Instanța de apel a măturat pe jos cu expertul de la Petroșani, reproșându-i că a calculat lipsa de folosință pe baza prețurilor (rente, redevențe, asocieri în vederea exploatării etc.) practicate pentru zăcămintele de petrol și gaze. Însă la Sibioara n-au fost identificate, până acum, astfel de rezerve. În aceste condiții, Tribunalul a hotărât să se facă o nouă expertiză, mai amplă și cu obiective mai clare. Însă, în mod paradoxal, același expert – care a dat cu mucii în fasole la faza de fond de era să răstoarne bugetul Ptrefecturii în buzunarele private ale moștenitorilor – a fost chemat să efectueze și noua expertiză. În plus, în echipa care va trebui să cuantifice exact daunele cuvenite clienților lui Hașotti a mai fost inclus, ca expert neutru, un inginer care, în trecut, a fost angajat de aceștia ca expert-parte într-un dosar civil. Înscrisuri emanate de Justiție atestă această relație de lucru, probabil necunoscută instanței care l-a numit ca expert neutru și obiectiv. Este o dovadă incontestabilă că expertul așa-zis neutru este o cunoștință mai veche a clienților lui Hașotti, motiv pentru care există suspiciunea rezonabilă că nu ar putea fi cu adevărat neutru. Or, această suspiciune este calificată, în mod normal, ca incompatibilitate.

Aici s-a ajuns în deja celebrul abuz al retrocedării de la Sibioara.  În anul 2008, Tribunalul Constanța a aprobat retrocedarea a 20 de hectare de teren către persoanele fizice Elena Mitrofan (foto, stânga) și Margareta Muscalu, deopotrivă reprezentate în proces de celebrul avocat Ionel Hașotti. În parte, terenul se suprapune peste cariera de piatră Sibioara II – Valea cu Izvorul, exploatată cu licență minieră de către compania Somaco Construct. Cum legea interzice în mod expres retrocedarea terenurilor miniere, avocatul celor două femei a susținut, în 2008, în fața Tribunalului, că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat. În realitate, existau dovezi multiple, însă nimeni nu s-a îngrijit să le depună la dosar. Compania minieră nu a fost citată în proces, iar ”moștenitoarele” s-au judecat doar împotriva comisiilor de fond funciar de la nivelul Primăriei Lumina și Prefecturii Constanța. Prefectura nu și-a trimis juriștii la proces, în vreme ce Primăria Lumina a angajat o casă de avocatură care avea sediul profesional într-un imobil în care funcționa și Fundația Brătianu, fondată chiar de fostul senator și ministru Puiu Hașotti, fratele avocatului. A naibii coincidență! Așa s-a ajuns la hotărârea de retrocedare care încalcă în mod flagrant legea.  Aceasta a fost pusă în aplicare abia în iunie 2016, atunci când Elena Mitrofan și fiii Margaretei Muscalu, care a decedat între timp, au primit un titlu de proprietate și au fost puși în posesia terenului minier, cu tot cu drumuri de exploatare. Așa cum era de așteptat, moștenitorii nu au făcut nimic pe terenul retrocedat. În schimb, au făcut procesul de daune la care ne-am referit mai sus, în încercarea de a obține sume consistente de la stat, pentru cei opt ani în care au fost lipsiți de folosința terenului retrocedat… prin încălcarea legii.

La începutul acestui an, Arhivele Naționale au emis copii autentice ale unor documente de epocă, potrivit cărora așa-zișii moștenitori de la Sibioara nu aveau, în realitate, nimic de revendicat. Autorul lor, Nicolae Tudorancea, deținea conform propriilor declarații date la recensământul din 1941, doar zece hectare de teren, dar nu minier, ci agricol. Mai mult, în 1949, statul a naționalizat terenul lăsat în părăsire de acest personaj care a decedat în anul 1942. Terenul naționalizat măsura doar opt hectare. Însă și această suprafață de opt hectare a fost retrocedată deja Lucreția Păsculescu, în anul 2004, în contul autorului Nicolae Tudorancea. Lucreția era fiica cea mică a lui Tudorancea. În orice țară civilizată, asemenea dovezi trebuiau să conducă la o anchetă de răsunet. La noi nu s-a întâmplat nimic. Văzând că autoritățile dorm în papuci, ”moștenitorii” continuă cu tupeu procesul, în încercarea de a mulge de la stat daune materiale pentru că n-au primit la timp terenul care nici nu li se cuvenea.

În dosarul de daune deschis împotriva comisiilor de fond funciar, Judecătoria Constanța le-a dat pe fond dreptate, după ce un expert minier de la Petroșani, pe numele său Ioan Bacalu, a calculat valoarea de piață a redevenței miniere la aproape jumătate de milion de euro. E drept că acesta a menționat în raportul său de expertiză că redevențele miniere se cuvin doar statului, în calitate de proprietar al resurselor minerale. Însă Bacalu a propus mai multe variante de daune, după criterii de-a dreptul incredibile. Astfel, acesta și-a fundamentat calculul pe prețurile care se practică în privința exploatărilor de petrol și gaze, deși la Sibioara nu s-au descoperit încă astfel de rezerve. Instanța de fond a ales varianta cea mai scumpă, în mod arbitrar, fără nicio motivație. De asemenea, a ales ca redevența cuvenită doar statului, să fie plătită persoanelor fizice de către stat.

Daunele stabilite la fond au fost anulate în apel, de Tribunalul Constanța, la începutul acestui an. Tribunalul a măturat pe jos cu expertiza lui Bacalu. Însă, la urmă, așa cum arătam în deschiderea materialului de față, tot Bacalu a fost desemnat să facă noua expertiză minieră. Este, din punctul nostru de vedere, o decizie năucitoare, deoarece în baza opiniei științifice emanate de acesta statul era cât pe ce să achite moștenitorilor carierei de piatră daune calculate la valoarea de petrol și gaze.

În sfârșit, la noua expertiză participă ca expert neutru și inginerul Cristian Cucoară, desemnat de asemenea de către instanță. Însă Cucoară a fost angajat și plătit de Elena Mitrofan ca expert-parte, în dosarul 24738/212/2009 (citește aici intergal documentul. Numele și calitatea de expert-parte a inginerului Cristian Cucoară se găsesc pe pagina 2). Acum, fostul expert-parte plătit de Elena Mitrofan este expert neutru în dosarul deschis de aceasta. În mod normal, o asemenea relație din trecut atrage incompatibilitatea expertului.

Trebuie să mai notăm faptul că după ce clienții lui Ionel Hașotti au câștigat, pe fond, aproape 500.000 de euro cu titlul de daune materiale, un procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța l-a trimis în judecată pe fostul prefect Claudiu Palaz, găsit țap ispășitor pentru această sumă, care nici nu era stabilită definitiv, ca dovadă că a fost, între timp, anulată potrivit celor relatate mai sus. Palaz a fost acuzat că nu a pus în aplicare hotărârea de retrocedare, pe când era prefect al județului Constanța (2011). Însă instanța penală a Curții de Apel Constanța a anulat dosarul penal și a decis refacerea acestuia de către Parchetul Judecătoriei Constanța, după ce a constatat că procurorul de caz se făcea vinovat de incompatibilitate, existând dovezi depuse la doar că acesta a reprezentat-o pe Elena Mitrofan într-un proces, în perioada în care a activat în avocatură. Iată că, și în dosarul de daune, se ivește o nouă incompatibilitate care ridică mari semne de întrebare cu privire la obiectivitatea și legalitatea modului în care va fi întocmită nota de plată pentru Prefectura Județului Constanța. Căci, nu uitați, atâta timp cât rămâne în picioare hotărârea de retrocedare dată prin fraudă la lege în anul 2008 unor persoane care nu aveau în realitate nimic de retrocedat, Prefectura va fi bună de plată. Iar după cum au fost numiți experții, nota de plată va fi consistentă.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar penal din Năvodari, Nicolae Matei, în Rusia de mână cu primarul decorativ Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O delegație a orașului Năvodari s-a deplasat în Federația Rusă pentru a participa, în data de 15 mai a.c., la o ceremonie de înfrățire cu orașul rusesc Kolomna. Partea română a fost reprezentată de primarul oficial Florin Chelaru, de viceprimărița Liliana Mară și de consilierii locali Rafael Nichita și Ciprian Zidaru. În fotografiile de la evenimentul de înfrățire publicate în presa din Federația Rusă apare însă și fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei, care nu ocupă nicio funcție publică de când a ieșit din închisoare și nu are niciun drept să reprezinte Orașul Năvodari.

Nicolae Matei a mai fost inclus și în delegația care a participat, în anul 2016, la o deplasare externă în orașul turcesc Gemlik. Nici în acel caz, primarul în funcție din Năvodari, Florin Chelaru, nu a suflat o vorbă despre intenția de a se întovărăși în vizita oficială cu un fost pușcăriaș de drept comun. Ca și acum, prezența lui Matei la evenimentele oficiale a fost trădată de fotografiile publicate.

Citește și:

Chiolhan frăţesc. Chelaru şi Matei petrec în Turcia alături de consilierii PSD Năvodari şi alte persoane lipsite de calitate

Prezența lui Matei alături de delegațiile oficiale ale orașului Năvodari la astfel de ceremonii cu impact diplomatic adeverește teoria potrivit căreia acesta ar conduce din umbră localitatea, prin intermediul primarului decorativ Florin Chelaru.

Iată mai jos textul publicat în presa rusă cu ocazia vizitei delegației năvodărene:

”Kolomna și orașul român Navodari s-au înfrățit

În data de 15 mai, la Camera de Comerț și Industrie Kolomna, cu sprijinul Fundației Russkiy Mir, a fost semnat un acord de colaborare între districtul urban Kolomna și orașul Navodari din România. Delegația oaspeților a fost condusă de primarul din Navodari, Florin Kelaru. La o întâlnire cu șeful municipalității Denis Lebedev și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, educație și turism, el a menționat că era interesat de dezvoltarea unei cooperări cuprinzătoare. Înainte de ceremonia imediată de semnare a acordului, conducătorii orașului au vorbit despre potențialul municipalităților lor și au identificat puncte comune care, în viitor, ar putea deveni baza pentru o activitate strânsă.

Acest lucru se aplică industriei, turismului, inițiativelor educaționale și legăturilor naționale-culturale. “Împreună cu primarul din Navodari, Florin Kelaru, am semnat un acord de cooperare. Motivul pentru acest pas serios a fost dorința lipovenilor ruși care trăiesc în Navodari să se apropie de patria lor istorică – Rusia” – a spus șeful districtului urban într-o comunicare pe rețelele sociale. “Este valoros ca orașul nostru antic Kolomna să devină locul în care lipovenii ruși își ating rădăcinile istorice”.

Rețineți că aceasta nu este prima vizită a delegației ruso-lipovenilor din România. Kolomna a stabilit relații de prietenie cu acest oraș european de mai mulți ani, dar numai acum administrațiile celor două municipalități au decis să le consolideze la nivel oficial și să identifice domenii specifice pentru continuarea activității.

“La ceremonia solemnă de semnare a acordului privind înfrățirea dintre raionul nostru și orașul românesc, a fost atins tema importantă de stabilire a relațiilor de prietenie dintre țările noastre. Kolomna are ceva de oferit: patrimoniul nostru cultural, experiența în dezvoltarea sectorului turistic, bogate tradiții în educație și industrie sunt toate zone promițătoare pentru cooperare. Suntem întotdeauna deschisi la lucruri noi și suntem gata să lucrăm în beneficiul viitorului nostru comun “, a spus Denis Lebedev.”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Pădurea Comorova. Crimă ecologică motivată prin grija față de mediu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Crima ecologică săvârșită asupra Pădurii Comorova în săptămâna patimilor a fost motivată prin grija față de mediu. ”Efectuarea lucrările este necesară pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos atât al populației cât și al mediului înconjurător” – scria, în mod șocant, primarul Mangaliei în avizul care a fost folosit pentru defrișarea unui lot de 2,6 hectare din Pădurea Comorova.

În urmă cu trei săptămâni, relatam aici despre crima ecologică prin care o parte din Pădurea Comorova a fost rasă de pe fața pământului în săptămâna patimilor. Filmul evenimentelor a fost prezentat de Ordinea.Ro în momentul în care societatea de stat Neptun Olimp SA a ”recoltat” 1.400 de arbori viabili, în principal stejari și frasini, de pe un teren de peste 2,6 hectare situat în vecinătatea Gării Neptun. Între timp, au apărut o parte din documentele care au stat la baza acestei situații scandaloase. Vorbim în cele ce urmează de două înscrisuri oficiale comunicate de Primăria Mangalia, în baza Legii 544/2001, către USR Mangalia, care ni le-a pus la dispoziție.

Primul înscris care a stat la baza defrișării corpului de pădure este adresa transmisă de Neptun Olimp SA către Primăria Mangalia, sub numărul 1931/25.10.2018. Iată conținutul acesteia:

La o examinare sumară, se observă că ”acțiunea” plănuită de Caracostea a fost de la bun început ambalată sub aparența unor lucrări de igienizare, toaletare și tăiere a vegetației crescute spontan pe terenul din coasta Gării Neptun. Asta îl mâna în luptă, pe directorul cvasi-falimentarei Neptun Olimp SA: grija să toaleteze vegetația crescută spontan. Nicăieri în adresă nu se menționa că terenul era pădure în sensul legal al termenului și cunoscut drept pădure de toată suflarea din Mangalia, în ultimele zeci de ani. În opinia noastră, hârtia mâzgălită de Caracostea reprezintă un fals intelectual străveziu, întrucât se omite să se menționeze existența arborilor în masă compactă, înalți de peste 5 metri și groși de peste 24 de centimetri. Contrar realității cunoscute de toată lumea, inclusiv de către navetiștii din Primăria Mangalia, Caracostea a insinuat mincinos că ar fi vorba de un eventual lăstăriș crescut spontan.

Chiar și sub acest ambalaj mincinos, bănuim că cererea a creat panică la nivelul administrației publice din Mangalia. Ca dovadă, adresa a fost plimbată, ca un cartof fierbinte, pe la o anume Simona Ciocănel, pe la un departament DGUSUP (?), pentru a fi la final redirecționată la compartimentul de mediu din Poliția Locală, D-nei Panțu A.

În cele din urmă, răspunsul a fost furnizat societății Neptun Olimp SA de către Direcția Poliția Locală din Primăria Mangalia, sub numărul R 74087/07.11.2018. Deși emis în numele Poliției Locale, răspunsul a fost redactată special pentru a fi semnat de viceprimarul Dragoș Angelescu, despre care se menționează în mod explicit, în cuprinsul actului, că semnează în numele primarului Cristian Radu, ca persoană cu atribuții delegate. Din motive necunoscute, până la urmă vicele Angelescu nu a mai iscălit nimic. În locul său a iscălit chiar primarul Cristian Radu, fără a se mai rectifica draftul  de răspuns. Mai departe, deși a semnat Radu, peste semnătura sa a fost aplicată ștampila viceprimarului. De ce s-au bâlbâit cei doi bărbați politici care conduc, între o navetă și alta, Mangalia, doar ei ar putea să știe.

În sfârșit, răspunsul a fost contrasemnat de directorul executiv al Poliției Locale, Mihai Angelescu, fratele viceprimarului, și de Andreea Panțu în numele Compartimentului de protecție a mediului din Poliția Locală. Andreea Panțu figurează cu declarație de avere pe site-ul oficial al Primăriei Mangalia, depusă pe 30 octombrie 2018, adică exact cu o săptămână înainte. Aceasta ocupa potrivit declarației, o simplă funcție de polițist local.

Cu aceste semnături, s-a închis toată afacerea. Primăria s-a spălat pe mâini cât a putut. În răspunsul oferit la cererea lui Caracostea, autoritatea locală autoriza doar igienizarea terenului, pe care dintr-o nevoie evidentă de protecție în fața unei eventuale acuzații de abuz în serviciu a descris-o punctual într-o paranteză, ca fiind: ”curățarea resturilor vegetale, moloz, toaletarea vegetației, și alte materiale care pot degrada mediul”. Mai jos, în răspunsul semnat de primarul Cristian Radu, era exprimată o grijă aparte pentru natură: ”Efectuarea lucrărilor este necesară pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos atât al populației cât și al mediului înconjurător”.

Teoretic, sub această împachetare, ușor agramată, complicitatea administrației Radu la masacrul plănuit de Caracostea se reducea la o simplă neglijență în serviciu a Poliției Locale, singura care mai rămânea cu un rol activ în poveste, anume acela de a supraveghea ca terenul să fie igienizat, iar nu defrișat cu totul.

După avizul emis pe 7 noiembrie 2018, în forma mai sus prezentată, pe 22 noiembrie 2018 președintele consiliului de administrație de la Neptun Olimp SA a convocat adunarea generală extraordinară a acționarilor societății, pentru data de 7 ianuarie 2019. La primul punct al ordinii de zi figura aprobarea proiectului de investiții ”Camping Neptun”. Ulterior, societatea de stat a obținut avize de la stat, mai exact de la Romsilva și Garda Forestieră, așa cum declară Caracostea, pentru a exploata masa lemnoasă de pe cele 2,6 hectare de teren. Videoreportajul publicat mai jos a fost realizat în săptămâna patimilor, înainte de Paști. Cel mai probabil, momentul măcelului a fost ales special, autorii acestuia mizând pe faptul că populația va fi prea ocupată cu organizarea sărbătorii pentru a sesiza distrugerea mediului. Potrivit pădurarului care a marcat arborii pentru punerea în valoare și a supravegheat operațiunile, de pe lotul societății Neptun-Olimp au fost tăiați 1.400 de arbori viabili, printre care stejari, dintr-o specie cu greu aclimatizată în Dobrogea, în urma unui experiment științific început, o dată cu plantarea Pădurii Comorova, la 1890. Dezastrul nu este singular. Potrivit aceleiași surse, alte două loturi, deținute de persoane fizice, au fost defrișate cu avize de la Primăria Mangalia și Garda Forestieră. O parte din arbori au fost deja scoși din rădăcini, pentru a se șterge urmele măcelului. Fotografiile din Google, ca și memoria localnicilor nu pot fi dezrădăcinate așa ușor.

Potrivit unor hărți cadastrale întocmite în anul 2008 și aflate în posesia Ordinea.RO, terenul defrișat în săptămâna patimilor a aparținut în trecut societăților Expert Sistem SRL și STS Partners SRL. Societatea din urmă a fost implicată într-un scandal de corupție în perioada 2003-2004, pe vremea când au avut loc privatizări în masă în stațiunea Neptun-Olimp, comandate de fostul ministrul PSD-ist al Turismului, Dan Matei Agathon. Presa națională a acuzat că STS Partners SRL a câștigat o licitație pentru vânzarea unor active din zona Bazarului Prichindel, în condițiile în care firma era înregistrată chiar pe numele fiicei șefului comisiei care se ocupa de organizarea licitațiilor.

În sfârșit, motivația directorului Neptun Olimp SA, Cătălin Caracostea, cu privire la intenția societății de stat de a construi un camping turistic este îndoielnică. Neptun-Olimp SA este o societate cu rezultate economice dezastruoase. Directorul atât de competent la tăieri de pădure a girat în 2018 cheltuieli de cinci ori mai mari față de cifra de afaceri. De asemenea, în ultimii trei ani, societatea a mers din pierdere în pierdere. Dacă Neptun Olimp SA nu ar fi avut o bază patrimonială, de la stat, atât de solidă, era deja în insolvență cu aceste rezultate economice, vai steaua lor.

Sub conducerea sa competentă, societatea de stat a avut pierderi de 1,2 milioane de lei în 2017 și 1,3 milioane de lei în 2018. De asemenea, Neptun-Olimp SA a început să vândă terenuri, dar și participațiile pe care le avea la alte societăți turistice, la rândul lor administrate exclusiv în pierdere. Pe fondul acestui dezastru cutremurător, eventualitatea unei investiții în construirea unui camping ni se pare total improbabilă. În opinia noastră, prin defrișarea criminală s-a urmărit de fapt majorarea valorii terenului la peste 4 milioane de euro. În acest context, ideea campingului pare un scenariu de prost gust pentru a se acoperi un tun de proporții. Dacă ar fi vrut cu adevărat să facă un camping, șmecherii de la stat ar fi lăsat niște copaci în zonă, să facă umbră corturilor viitoare. Va urma!  

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a inventat Primăria Năvodari o stradă fictivă, ca să fure un teren de la stat

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Procesul în care statul român revendică terenurile furate de Primăria Năvodari pe malul lacului Siutghiol scoate la suprafață detalii incendiare. Ultimele documente ajunse la dosarul de judecată relevă că fostul primar Nicolae Matei a inventat o stradă fictivă, pentru a putea intabula terenurile de lângă aceasta. Strada nu există decât în nomenclatorul fabricat de Matei și într-o adeverință semnată de acesta. Cu toate acestea, Oficiul de Cadastru a admis ”documentele” și a înscris dreptul de proprietate în favoarea Primăriei, deși în evidențele instituției terenul figura ”sub luciul de apă” și aparținea prin lege statului român. Manevra a fost făcută în vremea când Oficiul de Cadastru era condus de năvodăreanul Stere Sponte, un tip pe care Matei l-a făcut cetățean de onoare pentru a-l putea unge cu un teren la limita cu stațiunea Mamaia.

Furăciuni de terenuri prin vot

La Năvodari, prea multe lucruri sunt despre hoție. Terenurile din zona litorală au fost furate de o gașcă de interlopi de cea mai joasă speță aciuată în fruntea Primăriei. N-a mai rămas palmă de pământ neocupată. Sute de blocuri, unul lângă altul, trădează pofta de înavuțire a unora veniți cu pantalonii rupți în fund de prin Oltenia sau de aiurea. Sub atacul acestor termite, dunele cu mierea ursului de altădată au dispărut, lăsând locul liber pentru o gălăgie de blocuri, unele cochete, altele oribile, dar cu toate înghesuite pe un pământ tot mai îngust și betonat cu totul. Ca să-și facă loc în această înghesuială, derbedeii votați ca primari și consilieri au dat iama și-n terenurile statului, în fâșia de plajă de la mare, și-n malul lacului Siutghiol. Tunurile de la Siutghiol s-au dat în 2012, în anul în care Nicolae Matei a propus, iar o gloată de inepți adunați în Consiliul Local al Orașului a fost de acord cu împroprietărirea prin vot pe patrimoniul Taberei de Copii. Terenul Taberei, în suprafață de peste 680.000 de metri pătrați, era al statului, iar clădirile aparțineau platformelor sindicale. N-a mai contat. Consilierii lui Matei au ridicat din degete, ca să devină stăpâni. Văzând că au liber la furat de la un stat adormit și nepăsător, acești golani îmbrăcați în haine de aleși au dat iama și în terenurile de la Siutghiol, care au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al orașului, iar apoi au fost intabulate ilegal, cu complicitatea deplină a Oficiului de Cadastru, condus atunci chiar de unul din consilierii din Năvodari, Stere Sponte.

Statul român revendică terenurile furate de gașca lui Matei. OCPI amână depunerea dosarului de primă înregistrare

În anul 2018, după numeroase peripeții juridice, statul român s-a cutezat sa revendice terenurile furate de Primăria Năvodari, în speță 65.000 de metri pătrați, reprezentând zona de protecție a lacului, precum și alte suprafețe ce urmează a fi stabilite prin expertiză, care au fost câștigate din lac prin lucrări de consolidare și extindere a malului, executate de proprietarii privați ai terenurilor din vecinătate. Așa a început unul din cele mai interesante procese ale momentului la Constanța. Deși statul român – prin Ministerul Finanțelor Publice și Administrația Națională Apele Române, a cerut de la bun început ca Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța să pună la dispoziția instanței de judecată dosarul de primă înmatriculare a terenurilor de la Siutghiol, instituția în cauză s-a făcut că plouă. Și așa, au trecut luni bune.

Comisia de abuzuri a Senatului face lumină

Într-un final, situația a fost analizată și de comisia de abuzuri a Senatului României, cea care s-a implicat de la bun început în acest scandal. Ședința comisiei a avut loc pe 8 mai 2019, la aceasta participând și reprezentanți ai conducerii Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. O zi mai târziu la solicitarea expresă a conducerii ANCPI, oficiul local de cadastru a trimis în sfârșit toată documentația către instanța de judecată. În documente se arată negru pe alb că o parte din terenurile furate în 2012 figurau cu doar câțiva înainte în documentațiile cadastrale ca terenuri aflate sub luciul de apă. Cum lacul este al statului, terenurile din lac desecate, asanate sau consolidate sunt tot ale statului, prin lege și Constituție. Schimbarea înfățișării acestora nu poate conduce la schimbarea regimului de proprietate.

Terenul de sub luciul de apă

În cele ce urmează ne vom referi la un teren de 3723 de metri pătrați, aflat între lacul Siutghiol și complexul de vile Verona. Potrivit actelor furnizate instanței de judecată de către Oficiul de Cadastru, acest teren cu numărul cadastral 109598 a fost indisponibilizat în registrul de transcripțiuni al Biroului de Carte Funciară Constanța în baza hotărârii 138/20.07.2010. Terenul figura la adresa Năvodari, lacul Siutghiol, sub luciul de apă. Ați citit bine: sub luciul de apă.  

Aici trebuie să spunem că terenul care figura acoperit de apă și se afla atestat în cuveta lacului și în proprietatea statului a făcut obiectul amenajării hidrotehnice. Vorbim de o intervenție a firmei Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri constănțean, Grigore Comănescu, care a realizat o lucrare de consolidare cu acordul de principiu al Apelor Române, după ce apa din lac se infiltrase la fundația vilelor turistice din complexul Verona. Prin lucrarea hidrotehnică, din lac a răsărit un teren aparent nou. De fapt, era același teren al statului, care înainte de intervenție era acoperit de apă, iar după a dobândit înfățișarea unei plaje de nisip.

Matei a inventat o stradă, ca să fure un teren de la stat

În 2012, primarul din Năvodari, Nicolae Matei, a încheiat un contract cu firma Creo Mixt SRL, specializată în cadastrări, care ajutase la intabularea frauduloasă a multor terenuri fur-găsite în zona turistică de la Năvodari. Aceasta a realizat măsurători pentru un imobil despre care nu se știa mai nimic. În primul rând, nu se știa unde se află. Ca dovadă în Memoriul Tehnic întocmit de Creo-Mixt se menționa că terenul este amplasat în intravilan, în vecinătatea bulevardului Mamaia Nord și Scoica Land. Era pe aproape, dar totuși la sute de metri distanță. De asemenea, nu se știa absolut nimic de suprafață. Din măsurători a rezultat că ar fi vorba de 3723 mp. Ulterior, în baza acestor determinări, lucrătorul cadastral de la Creo-Mixt a întocmit și a depus documentația de intabulare a terenului, la OCPI Constanța, pentru Orașul Năvodari. În borderoul întocmit în scopul evidențierii înscrisurilor doveditoare depuse, se arăta că actul de proprietate al terenului ar fi HCL 93/21.04.2011, un nomenclator stradal emis pe 07.03.2012 și o adeverință semnată de Nicolae Matei tot pe 07.03.2012. Practic, Nicolae Matei a creat o stradă, i-a dat nume, strada Promenada Lac Siutghiol, și în aceeași zi a adeverit cu de la sine putere că terenurile de pe marginea străzii, care n-a existat niciodată în realitate, ar aparține Primăriei din Năvodari. Hotărârea de Consiliu invocată, pe care am studiat-o și noi, este un inventar al bunurilor din domeniul privat al localității, în care, atenție, nu figura niciun teren de 3723 mp.

Primăria Năvodari avea imprimantă bună

Rețineți că titlul de proprietate în acest caz sunt cele 3 hârtii emise de Primăria Năvodari. La câte hârtii putea lista în fiecare zi Primăria Năvodari, chiar nu e de mirare că mai toată zona litorală Mamaia Nord a fost furată prin astfel de metode rudimentare. De mirare este altceva. Și anume că firma de cadastrare a mers cu cele 3 hârtii la OCPI, iar această instituție le-a acceptat și a înscris terenul în Cartea Funciară, cu același număr cadastral 109598, care, în 2010, figura alocat terenului de stat aflat sub luciul permanent de apă.

Pe răspunderea muribundului

Potrivit surselor noastre, patronul de la Creo-Mixt, Octavian Crețea, era bolnav de cancer într-un stadiu terminal. În acele condiții, firma sa a acceptat să facă acte de intabulare pentru cele mai ordinare furăciuni din zona Mamaia Nord-Năvodari. Între timp, acesta a decedat, ducând pe lumea cealaltă răspunderea pentru aceste acte nenorocite. Însă o răspundere aparte aveau și funcționarii Oficiului de Cadastru implicați în operațiunea frauduloasă de intabulare. Înscrisurile care atestau că terenul se afla în 2010 sub luciul de apă se aflau la dosarul intern. Însă Nicolae Matei a trimis poze, din care reieșea că terenul nu se mai află sub apă, dispărând astfel impedimentul la intabulare, pentru care fusese indisponibilizat cu doi ani înainte. Juriștii de la OCPI nu s-au prins că, dacă terenul fusese sub luciul de apă, aparține de drept statului român. Cu alte cuvinte, nu s-au prins că au în față o furăciune rudimentară, pusă la cale cu trei hârtii produse de cei care veniseră la furat. De asemenea, nu au băgat de seamă că nicio lege, nicio hotărâre de guvern și niciun ordin ANCPI nu autorizau înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în baza nomenclatoarelor stradale, a adeverințelor sau a hotărârilor de consiliu local. Astea nu sunt titluri de proprietate nici în Somalia.

Download (PDF, 4MB)

Un tun și mai mare: o taxă de două milioane de euro

Furând terenul de la stat în complicitate cu firma muribundului și cu OCPI-ul condus de consilierul local Stere Sponte, pe care doar ce-l unsese cetățean de onoare, onorându-l cu un teren pe moca la granița cu stațiunea Mamaia, Matei s-a pregătit de un tun și mai mare. Astfel, la câteva luni distanță, acesta a pretins că terenul pe care doar ce-l furase de la stat în 2012, ar fi fost ocupat din 2010 de societatea Somaco Construct SRL, în vederea depozitării de materiale de construcții. Prin urmare, la instigarea sa, mai mulți funcționari din Primăria Năvodari au mâzgălit acte falsificate intelectual, prin care au taxat societatea cu două milioane de euro.

Fost jurist la OCPI, ajuns procuror. Dosarele lui Matei se închid pe motivații mizerabile

La aproape 7 ani distanță, Primăria Năvodari se chinuie să execute silit complexul turistic de 4 stele al firmei Somaco Construct SRL de pe malul lacului, în vreme ce firma se chinuie să desființeze actele vădit samavolnice rezultate din săvârșirea de infracțiuni. Ani buni, dosarul penal întocmit pe baza plângerii Somaco a zăcut la Parchetul Judecătoriei Constanța. În2016, un procuror de la acest parchet a clasat cauza, deși constatase că terenul nu a fost ocupat pentru depozitarea de materiale de construcții niciodată. A constatat, dar tot a clasat, în baza unui subterfugiu mizerabil. Înainte de a ajunge procuror, acesta fusese jurist chiar la Oficiul de Cadastru. Fratele său a devenit important dar mai ales putred de bogat după ce a cărat, ani de zile, geanta unor politicieni locali. În 2018, dosarul a fost preluat de Parchetul Curții de Apel, care a constatat săvârșirea infracțiunii de fals intelectual de către funcționarii corupți din Primăria Năvodari, însă faptele acestora erau deja atinse de prescripție. Parchetul Curții a sesizat instanța penală să desființeze decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, rezultată din săvârșirea infracțiunii. Procesul se judecă și la momentul de față, cu peripeții pe care le vom relata într-un articol viitor.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: