Connect with us

Exclusiv

Încă un abuz al lui Matei care găurește bugetul orașului Năvodari (video)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

În anul 2012, Nicolae Matei era pe cai mari. În primul său mandat de primar, consumat între 2008 și 2012, reușise, nestingherit de nimeni, să-și împroprietărească una din firmele personale cu 6,2 hectare de teren din trupul Taberei de Copii Năvodari. Stătea în pixul său de primar să scrie o adeverință, prin care să confirme, în fals, că firma sa ar fi avut dreptul să primească de la Ministerul Agriculturii, condus atunci de Dacian Cioloș, un certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra unui teren aflat în zona turistică a localității. Vorbim aici de un teren care nu a aparținut niciodată firmei lui Matei, ci Sindicatelor din România, care îl dețineau prin SC Sind România SRL cu titlu legal de folosință, în baza unei hotărâri de guvern din anii 60. În parte, terenul de 6,2 hectare era ocupat de 13 clădiri ale Taberei de Copii. Cu toate acestea, firma lui Matei a obținut titlul asupra terenului, a demolat clădirile și a feliat întreaga întindere în loturi mai mici, pe care mai apoi le-a vândut. O parte din loturi au ajuns la puternici ai momentului, care îi puteau garanta lui Matei protecția în fața unor eventuale anchete penale.

Observând că nu i se întâmplă nimic, individul a prins curaj și a mai prăduit 11 hectare din terenul Taberei de Copii, pe care societatea de termoficare din subordine le-a scos la vânzare cu încălcarea flagrantă a unei hotărâri judecătorești irevocabile. Și de această dată, Matei s-a dovedit mai șmecher decât legea. La finalul primului mandat, dăduse lovitura vieții, naționalizând cu sprijinul consilierilor locali toate clădirile Taberei de Copii. Primăria și-a trecut în inventar clădirile Taberei, prin simple ridicări de degete ale consilierilor locali. Mai departe, la inițiativa lui Matei, Orașul Năvodari a decis să înființeze o societate pe acțiuni cu scopul de a exploata clădirile furate din patrimoniul sindicatelor. 60% din acțiunile SC Tabăra de Copii Năvodari SA au fost atunci atribuite societății Dormarbib SRL, deținută în acte de Isidor Gurgu, concubinul surorii lui Matei. Primăria s-a ales cu 40% din acțiuni, însă niciodată de la înființare nu a încasat un leu cu titlul de dividende. În actul constitutiv al societății este prevăzută posibilitatea ca acțiunile să fie deținute la purtător. Cine o fi purtătorul, nu ne putem hazarda să presupunem. Însă, în niciun caz Isidor Gurgu, acesta fiind, potrivit DNA, un personaj care se ocupa în realitate de păsăretul de la ferma lui Matei.

Au urmat retrocedări de poveste, pe malul mării, prin care fostul primar și familionul lui au pus mâna pe terenuri și mai valoroase în zona Mamaia Nord-Năvodari. La capătul acestor isprăvi fără precedent în România, Nicolae Matei avea să-și spună singur – ”Împăratul”. O certifică organele de anchetă care s-au ocupat de cercetarea sa începând cu anul 2012. Așa se lăuda individul într-o convorbire telefonică interceptată de organe.

În același an 2012, Nicolae Matei avea să fie confruntat destul de hotărât și de documentat în campania electorală. Candidatul PNL, Iurin Pancencu, a făcut atunci un tur al televiziunilor locale, în care a prezentat dovezile jafului de proporții instrumentat de Nicolae Matei asupra patrimoniului localității Năvodari: bani cheltuiți discreționar, imobile luate cu japca, sifonări de miliarde prin echipa de fotbal, acțiuni de intimidare orchestrate cu ”mascații” de la Poliția Locală…  Ba chiar, în timpul campaniei, PNL Năvodari a formulat mai multe denunțuri penale împotriva lui Matei, după ce o gloată de golani din anturajul acestuia sărise la bătaie, împotriva participanților la un miting organizat de liberali, ziua în amiaza mare, în spațiul public.

E momentul să spunem că Iurin Pancencu este asociat minoritar și administrator la societatea Somaco Construct SRL, alături de asociatul majoritar Grigore Comănescu. Societatea deține pe raza localității Năvodari un complex de vile turistice de patru stele, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de resortul Phoenicia. În timpul campaniei electorale, mai exact în data de 3 mai 2012, societatea s-a pomenit cu o notificare semnată de reprezentanții Primăriei locale, dar și de un consultant, în speță numitul Bogdan Teoniu Dima-Gavrilă, care era atunci angajat la Consiliul Județean Constanța, fiind mai apoi condamnat pentru fapte de corupție alături de fostul său șef, Nicușor Constantinescu. Primăria soma în acest fel societatea controlată de cunoscutul om de afaceri Grigore Comănescu, în care Iurin Pancencu avea calitatea de administrator, să elibereze de îndată un teren pe care l-ar fi ocupat fără titlu pe malul lacului Siutghiol, fiind amenințată că în caz contrar vor fi demarate proceduri penale pentru tulburarea de posesie. În realitate, societatea asanase mlaștina din dreptul proprietății, consolidând malul lacului cu o platformă din piatră spartă și nisip, perfect nivelată, cu aparența unei plaje naturale. Intervenția avusese loc în anul 2008. Toți investitorii din zonă, în frunte cu Scoica Land, procedaseră la fel, deoarece infiltrațiile le puneau în pericol clădirile, iar Apele Române, care administrau atunci malul lacului, nu dispuneau de resursele pentru asanarea și înfrumusețarea zonei. Ani buni, Primăria Năvodari nu a avut nicio problemă cu niciun investitor din zonă. Însă în campania din 2012, cășunase în mod singular pe Somaco Construct. În mod evident, la mijloc era o intenție de intimidare la adresa contracandidatului Iurin Pancencu.

Societatea a cerut explicații cu privire la ce teren ocupă. În locul acestora, a primit o amendă de 40.000 de lei. Procesul-verbal de contravenție nu era contrasemnat de reprezentanții Somaco Construct, fiind întocmit, cel mai probabil, în biroul Poliției Locale, la indicațiile lui Matei. În document, se menționa că societatea a amenajat locurile publice fără autorizație și că ar fi construit patru cheuri de amarare a ambarcațiunilor turistice, pe lac. În realitate, Somaco deținea autorizație pentru transporturi de agrement pe lacul Siutghiol de la Autoritatea Navală Română, de la Apele Române și, culmea, de la Primăria Năvodari, însă ambarcațiunea folosită era acostată la un doc plutitor. Așadar, nici vorbă de cheuri din beton. Totodată, Primăria soma societatea Somaco Construct să aducă terenul la starea inițială… de mlaștină.

Terenul consolidat cu piatră și nisip, pentru care firma Somaco Construct SRL trebuie să plătească Primăriei o taxă de cinci milioane de euro

În mod paradoxal, la momentul acestor acte, Primăria Năvodari nu deținea în proprietate întregul teren consolidat de Somaco. O bună parte din consolidarea de mal s-a realizat pe cuveta lacului Siutghiol, adică pe terenul care de drept aparține proprietății publice a statului român, prin efectul Constituției și a legilor care reglementează fondul funciar, apele și regimul proprietății publice. Cum statul nu-și intabulează proprietatea publică la Cadastru, Matei a aplicat și în acest caz schema cu ridicări din degete de la Tabăra de Copii. Așa, terenul statului a fost inventariat în domeniul localității, care și l-a intabulat parte în domeniul privat, pe 26.03.2012, parte în domeniul public, pe 15.06.2012.

Somaco Construct a contestat contravenția, iar judecătorii din Constanța au diminuat valoarea amenzii la 1.000 de lei, respingând în schimb pretenția stupidă ca terenul să fie readus la stadiul de mlaștină. În consecință, construcția a rămas la locul ei. Însă pe 14 august 2012, Matei a fabricat o decizie de impunere fiscală, în valoare de două milioane de euro, pretinzând că societatea nu a construit o platformă de consolidare, ci a depozitat materiale de construcții în locurile publice. Debitul, cu accesoriile de rigoare, a ajuns în momentul de față la aproximativ cinci milioane de euro, iar societatea încă se mai luptă, în procese de lămurire, de discriminare sau în dosare penale, să repare acest abuz incredibil. În timp ce impunea această taxă imensă și fără egal în lumea civilizată, de 18 ori mai mare decât valoarea de circulație a terenului calculată chiar după valorile Primăriei, Nicolae Matei tocmai vindea un teren similar către Scoica Land, provenit tot din consolidare, deși un pic mai mare, la prețul de 110.000 de euro. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă!

Atitudinea dușmănoasă a fostului primar s-a manifestat și pe plan politic împotriva administratorului de la Somaco Construct SRL, care a îndrăznit să candideze împotriva sa la alegerile din iunie 2012. Astfel, la momentul constituirii Consiliului Local Năvodari, Iurin Pancencu nu a fost validat în funcția de consilier local, după ce președintele comisiei de validare, consilierul PSD Liviu Stan, finul lui Nicolae Matei, a declarat, cu un drept inventat chiar de el, următoarele:

„Propunem amânarea numitului Pancencu Iurin din mai multe motive. În urma sesizării mai multor cetăţeni ai oraşului Năvodari, cum că acesta nu locuieşte la adresa din buletin unde are declarat domiciliul, s-au făcut mai multe adrese către organele abilitate, respectiv poliţia oraşului Năvodari, poliţia judeţeană, parchetul de pe lângă judecătoria Constanţa şi propunem amânarea numitului Pancencu Iurin până la definitivarea anchetei de către aceste organe”

Puteți urmări în filmarea de mai jos modul în care a decurs ședința de validare:

Iurin Pancencu s-a adresat instanțelor de judecată, în speranța de a i se face. Pe 10 iulie 2012, Tribunalul Constanța a emis o hotărâre irevocabilă, prin care obliga Consiliul Local Năvodari să valideze mandatul de consilier local câștigat de reprezentantul PNL. Matei și ai lui nu au doi bani pe hotărârea instanței, iar funcționarii Primăriei au refuzat să primească certificatul de grefă. Mai mult, agenții Poliției Locale au avut un comportament indecent și intimidant față de reprezentanta PNL care încerca să depună cererea de validare în  baza sentinței civile. În mod cert, Împărăția lui Matei funcționa după alte reguli decât cele impuse de statul de drept.

Puteți urmări aici o știre de televiziune pe această temă:

După aproape un an de la această soluție, Iurin Pancencu a deschis un nou proces, solicitând amendarea fostului primar Nicolae Matei, în favoarea statului, cu 20% din salariul mediu pe economie pentru zilele în care refuza punerea în executare a sentinței civile. Instanța a respins această cerere, lăsându-i liberalului singura cale de a solicita daune pentru zilele de întârziere și remediul ca aceste sume să fie recuperate de autoritate, prin acțiune în regres, împotriva persoanei sau persoanelor care refuzau punerea în executare a sentinței irevocabile. În consecință, Pancencu a deschis un proces cu acest obiect, în anul 2014. Daunele au fost calculate începând cu data de 10 decembrie 2013, în baza unei încheieri definitive de cameră de consiliu a Tribunalului Constanța, din 9 Iulie 2015. Pe parcursul acestor procese, dar și după aceea, Matei nu s-a lăsat impresionat, mai ales că declarase presei că, atât timp cât va fi primar, Pancencu nu va călca în Primărie. În aceste condiții, locul lui Iurin Pancencu în Consiliul Local a rămas neocupat până la finalul mandatului. Între timp, daunele s-au adunat. Abia zilele trecute, actualul primar al orașului, Florin Chelaru, care de asemenea a votat în 2012 pentru invalidarea lui Pancencu, a propus rectificarea bugetului. Pe lângă consistente majorări salariale, pe lângă noi bani pentru unitățile de cult, pe lângă vânzări de terenuri și alte minunății, Chelaru a propus și introducerea unei prevederi de 672.000 de lei pentru despăgubiri civile. Consiliul Local Năvodari nu se poate opune la executarea hotărârilor judecătorești, însă are la îndemână calea de a iniția o acțiune în regres împotriva persoanelor vinovate. Nu în ultimul rând, trebuie să mai spunem că în timp ce a refuzat pur și simplu să se conformeze sentinței civile obținute de Iurin Pancencu în anul 2012, adunând daune de aproape 700.000 de lei, Primăria Năvodari n-a întârziat deloc să execute silit societatea administrată de acesta, Somaco Construct SRL, pentru așa-zisa taxă de cinci milioane de euro, instituind ipotecă legală asupra terenurilor, vilelor turistice și chiar oprind banii de salarii ale angajaților.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Directorii Oil Terminal: 18.000 de lei pe lună. Salariații: concedii fără plată

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Adunarea Generală a Acționarilor Oil Terminat SA a adoptat ieri o hotărâre referitoare la fixarea limitelor pentru indemnizația lunară a directorilor cu contract de mandat. Aceștia urmează să încaseze indemnizații lunare în cuantum de 5-6 salarii medii brute pe societate. Marieta Stasi, director de dezvoltare în cadrul Oil Terminal, a precizat pentru Ordinea.Ro că 6 salarii medii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei.

Oil Terminal a raportat un profit de numai 17.000 de lei în primul semestru al acestui an. De asemenea, după acest rezultat dezastruos, compania controlată de stat a lansat un program de concedii fără plată impuse salariaților chemați să pună umărul și să suporte din buzunarele lor dezastrul financiar.

Oil Terminal este o companie strategică, având în vedere că are în operare cel mai mare terminal petrolier de la Marea Neagră. Acționar majoritar este statul român, care își administrează participația prin Ministerul Energiei. Ministru în funcție este cvasi-anonimul Anton Anton, de la ALDE. Director general la Oil Terminal este ceva mai cunoscutul Sorin Ciutureanu. Sub înțeleapta conducere a celor mai sus numiți, Oil Terminal a ajuns să producă profit, anul acesta, cât un butic. Rușinea în cauză tocmai a fost ștearsă prin salarii fabuloase pentru directorii cu mandat, după cum spuneam în deschiderea articolului.

Marieta Stasi, director de dezvoltare Oil Terminal:

”La nivel de societate s-au luat măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Suntem în grafic, nu am avut tensiuni sociale sau alte probleme. Hotărârea AGA nu se referă la majorarea indemnizațiilor lunare ale directorilor cu mandat. Nu se majorează nimic, indemnizațiile rămân la fel. Este vorba doar de proceduri prevăzute de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă. Noi am făcut recrutarea unor directori pe criteriile guvernanței corporative, iar acum am fost obligați să le stabilim limitele maxime ale indemnizațiilor. Dar nu sunt limite noi, sunt tot limitele vechi. Hotărârea se referă la dl. director general Sorin Ciutureanu și la doamna director financiar Adriana Frangu. Deci așa sunt pașii pe ordonanță, nu e vorba de altceva. Șase salarii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei”.

Download (PDF, 291KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Buturuga mică răstoarnă carul mare. Cazul de insolvență al gigantului Van Oord, sucursala Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV și-a deschis o sucursală în România, la Constanța, în anul 2013. Primul sediu administrativ al acesteia a fost stabilit într-un imobil deținut, în cote egale, de doi avocați influenți, foști judecători cu roluri cheie în sistemul local și național de justiție. Prin sucursală, grupul olandez a coordonat două lucrări monumentale. Vorbim aici de extinderea digului de larg al Portului Constanța și de extinderea plajelor turistice din Constanța și Eforie Nord, lucrări finanțate, generos, din fonduri europene.

Van Oord Sucursala Constanța, datorii de 222.717.990 de lei

De la înființare și până în prezent, Van Oord Sucursala Constanța a avut venituri impresionante, de peste un miliard de lei (cifra exactă: 1.038.374.458 de lei), dar profit… ioc. Pentru ultimul exercițiu contabil, respectiv al anului 2017, sucursala – slujită de numai 5 angajați – a declarat datorii totale, care provin din anii anteriori, de 222.717.990 de lei. Declarând cifre de comă, olandezii nu au plătit nimic la bugetul de stat al României. Cel mai probabil, profitul real a fost exportat în țara de origine, după o rețetă aplicată și de alte companii multinaționale care activează în țara noastră. Mai multe nereguli au fost descoperite de inspectorii antifraudă în contabilitatea Van Oord Sucursala Constanța, care a fost obligată să verse la bugetul statului român contribuții pe care, de altfel, firmele românești, bigote și retrograde – conform unor voci progresiste, le declară și chiar le  achită. Olandezii nu s-au conformat și au atacat la instanță decizia de impunere, pe care au reușit să o desființeze.

Olandezii au dat o țeapă de un milion de euro unei firme românești

Aspectele de mai sus s-au împachetat în tăcere. În schimb, de mai bine de doi ani Van Oord Sucursala Constanța se află într-un scandal imens, amplu mediatizat, inclusiv de publicația noastră, cu privire la țepuirea unui partener român. Vorbim aici de compania locală Comprest Util SRL, care a realizat digurile de mal în două din sectoarele de plajă din Constanța. Antreprenorul care deține compania locală, pe numele său Grigore Comănescu (foto), a declarat că olandezii au uitat să achite o fracție de aproximativ un milion de euro din ultima factură. Ca să fie clar: olandezii au plătit o parte din factură, însă după recepția finală a lucrării, văzându-se cu sacii în căruță, au uitat de diferența de aproape un milion de euro. La început au uitat, dar mai apoi au pretins, avocățește, că nu ei trebuiau să achite, ci  un partener de-al lor de consorțiu, alături de care câștigaseră licitația și executaseră lucrările.

O confuzie risipită de Tribunalul București

Din acest motiv, acțiunea inițiată de Comprest Util la începutul anului 2016, în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva Van Oord, a fost respinsă pe 15.03.2016. Judecătorii au reținut atunci că olandezii nu au calitate procesuală pasivă. Mai departe, firma românească s-a îndreptat împotriva partenerului de consorțiu al olandezilor. Vorbim aici de o firmă care se afla deja în insolvență, într-un dosar al Tribunalului București. Însă judecătorul sindic de la instanța bucureșteană a spus că datoria în litigiu nu aparținea partenerului de consorțiu.

Din acest motiv, Comprest Util a deschis alte două litigii împotriva olandezilor. În primul a cerut o nouă ordonanță de plată, iar în al doilea a cerut declanșarea insolvenței împotriva Van Oord – Sucursala Constanța.

Curtea de Apel Constanța bagă Van Oord Olanda în faliment

Confruntarea juridică a părților a fost teribilă. Pe 25 ianuarie 2017, judecătorul sindic de la Tribunalul Constanța a respins cererea Comprest Util privind declanșarea insolvenței împotriva Van Oord. Firma românească a declarat apel. Dar înainte să se judece apelul, în celălalt proces, de la Tribunalul Constanța, s-a dispus emiterea ordonanței de plată împotriva olandezilor, pe 31.01.2018. Această victorie a zguduit soarta procesului de insolvență. Astfel, pe 14.06.2018, Curtea de Apel Constanța a decis ca dosarul de judecată să fie returnat judecătorului sindic de la Tribunalul Constanța, cu misiunea de a deschide procedura de insolvență, atenție, împotriva Van Oord Olanda. După cum spuneam încă din titlu, buturuga mică răstoarnă carul mare!

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Tribunalul anulează ordonanța de plată

Zdrobiți pe jumătate, olandezii s-au ridicat cu tehnici de manipulare mai rar întâlnite. Ei au reușit să blocheze executarea silită, iar mai apoi au obținut chiar anularea ordonanței de plată, pe calea contestației. În această procedură, Comprest Util s-a apărat, cerând Tribunalului să țină cont de hotărârea dată de instanța superioară, a Curții de Apel, în dosarul de insolvență. Cu alte cuvinte, românii au spus că dacă o instanță superioară a constatat starea de insolvență,  înseamnă că a stabilit calitatea Van Oord de datornic și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Or aceste constatări ale unei instanțe superioare, nu pot fi cenzurate, schimbate sau anulate de o instanță inferioară – au spus juriștii Comprest.

În schimb, avocații tocmiți de olandezi au răspuns de genul: noi suntem Van Oord România, hotărârea de insolvență nu se referă la noi, ci se referă la Van Oord Olanda, care este o altă persoană.

Spusele lor au avut mare trecere la instanța de la Tribunal, care a trecut cu lejeritate peste cele stabilite la Curte. Ca să fie clară înclinarea balanței și diferența de tratament, trebuie să spunem că Tribunalul s-a pronunțat pe toate cererile olandezilor, însă nu s-a pronunțat deloc, a ignorat pur și simplu, excepția ridicată de compania românească. Un fel de: flit, bă, ura și la gară!

O manipulare machiavelică

După ce au anulat ordonanța de plată pledând că nu Sucursala a intrat în insolvență, ci firma-mamă din Olanda, avocații Van Oord au denunțat o eroare materială în hotărârea Curții de Apel. Astfel, ei au cerut să se înlocuiască Van Oord – Olanda cu Van Oord – Sucursala Constanța, susținând că aceasta din urmă ar avea calitatea și capacitatea de a răspunde pentru datoriile ei, în procedura insolvenței. Eroarea s-a rectificat, Van Oord Olanda a scăpat de insolvență. Pe aceeași eroare, sucursala scăpase de ordonanța de plată a milionului țepuit fără scrupule. Și scăpată a rămas. Ce bine, ce convenabil!

După rectificare, dosarul a fost trimis judecătorului-sindic de la Tribunal, cu misiunea de a începe procedura insolvenței împotriva Van Oord- Sucursala Constanța. Numai că avocații Sucursalei au venit cu textul vechi: noi suntem Van Oord România, o biată sucursală, nu putem răspunde, să răspundă Van Oord Olanda. Aceeași joacă și în alte două acțiuni îndreptate împotriva hotărârii Curții de Apel referitoare la insolvență: o revizuire, care încă se mai judecă, și o contestație în anulare, pierdută definitiv de Van Oord pe 8 octombrie 2018.

Nu-i așa că pare o tulburare gravă de percepție? Cum să te contrazici de la un proces la altul legat de percepția unei situații? Să abandonezi prima percepție, că ți-ai făcut o a doua percepție contrară, apoi să revii la prima, după care să te răzgândești și să o îmbrățișezi duplicitar pe a doua… Nu-i așa că pare o sminteală? Doar pare! În realitate, nu e nicio sminteală și nicio tulburare gravă de percepție. E lipsă de scrupule, machiavelism și reframing. Cu alte cuvinte: manipulare și vrăjeală frumos ambalată. Judecătorul sindic a stopat acest joc pe 9 octombrie 2018, când a respins excepția ridicată de olandezi. Van Oord – Sucursala Constanța a rămas în procesul de insolvență, urmând să se continue procedura prin care Comprest Util și alte firme țepuite să-și poată recupera banii.

Insolvența este utilă, măcar să știm dacă au țepuit și statul român

După cum spuneam în deschiderea articolului, sucursala are datorii. Și nu un datorii mărunte, ci peste 222 de milioane de lei.  Rămâne de văzut cum va decurge insolvența. Însă, în mod cert, Comprest Util va deține poziția de creditor principal și va avea acces la documentele contabile ale Van Oord – Sucursala Constanța. Nu credem că olandezilor le va conveni ca acest creditor, care după cum s-a văzut nu cedează la drepturile sale, să afle cum anume s-a produs gaura de peste 222 de milioane de lei. Asta în condițiile în care, participând la ambele lucrări de anvergură ale Van Oord în România, Comprest Util a realizat profit de 15-20%, primind lucrările cu doar 75% din valoarea plătită de beneficiari. În fond, aici este marea întrebare: cum o firmă românească a făcut profit, lucrând cu 75% din valoarea oferită de beneficiar, iar olandezii, cu 100%, au ieșit în pierdere? După cum spuneam, există suspiciunea că profitul real, pe care trebuiau să-l declare olandezii în țara noastră, a fost exportat spre țara lor de origine și astfel nu au plătit nimic la bugetul nostru de stat. Exemplul olandez este de-a dreptul șocant, întrucât este greu de admis că este normal să nu lași un leu, măcar în scârbă, statului român din încasări fabuloase, de peste un miliard de lei noi. Ca să vă faceți o impresie, această sumă înseamnă în lei vechi zece mii de miliarde. Păi care ar fi exemplul pe care ar trebui să-l ia firmele românești de aici? Să angajeze cheltuieli cu nemiluita ca să scoată banii afară din țară? Să-și țepuiască partenerii de afaceri? Opinăm că statul olandez, care se opune intrării României în Schengen pe motiv că suntem o țară coruptă și retrogradă, ar trebui să urmărească mai atent ce modele corecte ne vin aici, din Olanda.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Claudiu Palaz și Horia Constantinescu s-au întâlnit la o cafea… de taină

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Oficial, Caludiu Palaz și Horia Constantinescu nu au nimic de împărțit. Nici poziții publice, nici valori comune, nici vreo dușmănie! Pur și simplu, cei doi par să fie din povești diferite. Peter Pan nu apare în povestea Croitorașului cel Viteaz. Neoficial, însă, această perspectivă ar putea fi răsturnată de o fotografie transmisă redacției Ordinea.Ro, în care cei doi sunt surprinși la o cafea… de taină, discutând aprins.

Această legătură, până acum necunoscută publicului, ne-a făcut să săpăm mai adânc. Așa am descoperit că Palaz și Constantinescu au, totuși, contrar percepției de la care am pornit, un punct de joncțiune. Acesta se numește: Costinești. La alegerile trecute, PMP-ul lui Palaz a avut un candidat redutabil la Costinești, în persoana lui Dorin Jeanu. Acesta a scos un scor electoral foarte bun, de 30,65%, ceea ce, se pare, a diminuat șansele cât se poate de reale ale PSD-istului Horia Constantinescu de a ajunge primar în stațiunea tineretului, acolo unde deținea o afacere înfloritoare. Afacerea există și acum, dar Horia Constantinescu a trecut-o pe mâna familiei sale, pentru a se putea ocupa de controalele de la OPC. Din această perspectivă, întâlnirea celor doi la o cafea ar putea fi o tatonare reciprocă sau poate un început de negociere pentru pozițiile pe care le vor exprima și susține în perspectiva alegerilor locale din 2020. Horia Constantinescu a pierdut trenul de a ajunge prefect al județului Constanța și, se pare, a renunțat la ideea de a candida la Primăria Constanța – idee lansată în spațiul public fără un suport probator, dar menținută într-o zonă de ambiguitate chiar de către cel vizat de acest zvon, care nu a dezmințit niciodată tranșant un astfel de plan. În sfârșit, Constantinescu a sprijinit, conform surselor noastre, numirea lui Gabriel Diceanu la conducerea BTT Costinești. S-a întors acesta la mai vechea sa iubire, Costineștiul? Își pregătește o nouă candidatură? Până la urmă, oare ce a discutat cu Palaz?

Am încercat să găsim răspunsuri la aceste întrebări, contactându-i pe cei doi politicieni. Iată ce ne-au declarat aceștia:

Horia Constantinescu: “Puteți să publicați fotografia și fără declarația mea. Există viață și după activitățile politice. Am băut o cafea, nimic altceva. Mă consider un om responsabil mintal încât să nu fac strategii politice cu doi ani înainte de alegeri. În doi ani multe se pot schimba, inclusiv din punct de vedere legislativ.”

De partea cealaltă, mult mai deschis spre spre dialog a fost vicele Consiliului Județean Constanța. A recunoscut și că a discutat politică și administrație cu Horia Constantinescu, spre “binele Costineștiului”.

Claudiu Palaz: “Horia Constantinescu îmi e prieten. A fost o cafea a prieteniei. Nu pot să ascund, de asemenea, nici faptul că am discutat politică. Ne interesează pe amândoi cum merg lucrurile în Costinești, deci am discutat despre activitățile publice de acolo.”

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: