Connect with us

Societate

Proiect de milioane de lei pentru depistarea precoce a tuberculozei

Maria Ionescu

Publicat

la

Ministerul Sănătății derulează  cel mai amplu program de screening pentru tuberculoză, la nivel național.  Este vorba despre proiectul ”Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente” – cod SMIS 2014+: 117426.

Proiectul beneficiază de cofinanțare din fonduri europene nerambursabile în valoare de 63,3 milioane lei, la care se adaugă  contribuția din bugetul Ministerului Sănătății, în valoare de 975 mii lei.

Beneficiarul acestui Proiect este Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”.

Proiectul are o perioadă de derulare de cinci ani (martie 2018 – 2023) și este axat pe prevenirea, screeningul și diagnosticul tuberculozei (TB), inclusiv al tuberculozei latente, într-un grup țintă de 75.010 persoane la nivel național, selectate din grupuri vulnerabile: persoane din comunități rurale, persoane fără adăpost,  persoane care suferă de dependență de alcool, droguri sau alte substanțe toxice, respectiv persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar.

În anul 2018 a fost realizată metodologia de screning și s-a inițiat achiziția caravanelor care vor fi livrate în luna mai, pentru a fi  utilizate  în activitățile programului.

”Controlul tuberculozei este o prioritate nu doar în România, ci și la nivel internațional, iar proiectul demarat de către Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, alături de partenerii din asociațiile de   pacienți și societatea civilă, are o importanță strategică în eforturile României de a combate această problemă de sănătate publică. Proiectul înseamnă un pas major în lupta împotriva tuberculozei. El presupune activități integrate, care vizează în primul rând depistarea precoce a cazurilor de TB, prin screening, precum și diagnosticarea și tratamentul pacienților din grupuri vulnerabile, acolo unde este nevoie de intervenții rapide și eficiente  pentru a stopa tuberculoza”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătății.

Acest proiect este parte integrantă din Strategia Națională de Control al Tuberculozei, care a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern.

Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a discriminării cu scopul creșterii accesului la servicii durabile, de înaltă calitate, reprezintă direcții de bază în implementarea programului de screening în grupul țintă definit.

În activitatea de screening,  Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” va folosi  3 caravane mobile, dotate și acreditate pentru screening radiologic și diagnostic molecular rapid al tuberculozei, care au fost deja achiziționate.

În același timp, proiectul urmărește optimizarea diagnosticării și a tratamentului împotriva TB pentru 15.003 de români, care are putea fi depistați în urma screningului, prin activități care includ reevaluarea periodică, în vederea creșterii aderenței la tratament, precum și prin elaborarea de rapoarte, studii și propuneri de politici publice pe baza datelor obținute în urma acțiunilor de screening, în conformitate cu Strategia Națională de Control al Tuberculozei 2015-2020.

Metodologie unică de screening pentru TB, aplicabilă la nivel național.

Pentru îmbunătățirea depistării precoce a tuberculozei, în cadrul proiectului va fi elaborată o metodologie unică de screening pentru TB, aplicabilă la nivel național pentru asigurarea unui standard unitar de realizare       a screeningului și consolidarea controlului tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente.

”România implementează politici pentru a stopa și combate tuberculoza. Așa cum știți, de anul trecut avem si o  Lege a Tuberculozei, iar prin demararea efectivă a acestui proiect, specialiștii/medicii vor merge către grupurile vulnerabile pentru a diagnostica precoce această gravă problemă de sănătate publică și pentru a lua măsurile eficiente de control. Este foarte important că, pentru implementarea acestui proiect, vor colabora medici, reprezentanți ai pacienților și societatea civilă. Doar împreună putem lupta eficient împotriva tuberculozei”, a declarat asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Pe lângă activitățile de screening, diagnosticare și tratament al TB, proiectul include o serie de activități de formare specifică pentru 560 de specialiști din sfera socio-medicală, pentru îmbunătățirea nivelului de cunoștințe teoretice și practice și creșterea capacității tehnice în relație cu prevenirea, depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul TB. Este vorba despre asistenți sociali, asistenți medicali comunitari, asistenți medicali și mediatori sanitari, care vor beneficia de cursuri de educație medicală continuă, teoretice și practice, dezvoltate în cadrul unui curriculum de formare acreditat în baza metodologiei realizate la nivel național. Complementar, 60 de profesioniști, din grupul țintă, vor fi implicați în schimburi de experiență și de bune practici în domeniul screeningului TB, în alte state membre ale Uniunii Europene.

Proiectul înglobează totodată și activități de informare și conștientizare cu privire la necesitatea depistării  precoce, a diagnosticării și tratamentului tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, care vor fi derulate în cadrul grupurilor țintă și al publicului larg, menite să susțină acțiunile specialiștilor în vederea controlului tuberculozei în România.

România, țara cu cele mai multe cazuri de tuberculoză din Uniunea Europeană.

România rămâne în topul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul cazurilor de tuberculoză. În anul 2018, potrivit datelor Programului Național de Supraveghere și Control al Tuberculozei, în țara noastră au fost înregistrate 11.630 de cazuri de tuberculoză, la adulți. Dintre acestea, 9.818 au fost cazuri noi, iar 1.812 au fost recidive.

Cele mai multe cazuri de tuberculoză au fost diagnosticate în București (822 de cazuri), Iași (599 de cazuri) și Dolj (595 de cazuri). La polul opus se află județele Harghita (56 de cazuri), Covasna (63 de cazuri) și Sălaj (90 de cazuri).

În ceea ce privește tuberculoza la copii, anul trecut au fost diagnosticate 545 de cazuri, dintre care 5 au fost recidive. La fel ca în cazul adulților, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în București (64 de cazuri),   urmat apoi de județele Teleorman (49 de cazuri) și Maramureș (32 de cazuri).

Despre proiect:

Proiectul „Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente” – cod SMIS 2014+: 117426 este cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Valoarea totală a finanțării nerambursabile este de 68.369.935,23 lei (aproximativ 14,4 milioane de euro).

Proiectul este implementat de către Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în parteneriat cu:

Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)

Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA)

Fundația Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate (CPSS)

Asociația SamuSocial din România

Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR)

Fundația Romanian Angel Appeal (RAA)

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Societate

Traficul total de mărfuri prin porturile maritime românești a crescut cu 11,52%

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Traficul de mărfuri prin porturile maritime românești a crescut cu 11,52 %. Cu un salt de 26,33%, cerealele depășeșc 10,7 milioane tone.

Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 37.240.753 tone în primele șapte luni din 2019, o creștere de 11,52% față de 33.392.586 tone în aceeași perioadă din 2018.

Traficul maritim a atins 28.451.584 tone (creștere de 7%), iar cel fluvial a ajuns la 8.789.169 tone, cu 29,47% mai mult față de cantitatea înregistrată la 31 iulie 2018.

Traficul de containere totalizează 3.877.007 tone, respectiv 393.359 TEU.

Cea mai importantă creștere de trafic este înregistrată pentru cereale, de 26,33%, de la 8.481.879 tone în iulie 2018, la 10.715.327 tone în iulie 2019.Creșteri de trafic figurează și pentru combustibili minerali solizi, produse petroliere, minereuri de fier, îngrășăminte, petrol brut.

În traficul total înregistrat în porturile maritime românești, ponderea cea mai importantă de 28,8% o dețin cerealele, urmate de petrol brut (11,6%), articole diverse și produse petroliere (10,4%), minereuri de fier și deșeuri de fier (8%), combustibili minerali solizi (6,7%), îngrășăminte (6,6%).

De la începutul anului, în portul Constanţa traficul de mărfuri a fost de 32.236.056 tone, în portul Midia de 4.868.278 tone, iar în Mangalia de 136.419 tone.

 

 

 

 

 

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

România, cea mai periculoasă țară din Uniunea Europeană pentru bicicliști

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

România este pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește numărul de bicicliști care au decedat în accidente rutiere raportat la totalul populaţiei.

Potrivit Eurostat, în anul 2017 au fost înregistrate 10 decese la un milion de locuitori. La polul opus se situează Cipru şi Luxemburg, cu zero decese.

Datele Eurostat arată că în România, în anul 2017 au fost înregistrate 1.951 de decese înregistrate în accidente rutiere, dintre care 812 au fost decese înregistrate în rândul pasagerilor autoturismelor, 733 au fost decese înregistrate în rândul pietonilor şi 191 au fost decese înregistrate în rândul bicicliştilor. Media la nivelul UE este de 3,9 decese la un milion de locuitori.

Datele Eurostat mai arată că rata de decese în rândul pietonilor în cazul accidentelor rutiere este cea mai mare în România (37 decese la un milion de locuitori), iar cea mai scăzută în Danemarca (trei decese la un milion de locuitori).

În total, numărul deceselor înregistrate în accidentele rutiere din Uniunea Europeană a fost de aproximativ 25.000 în 2017, adică 50 de accidente mortale la un milion de locuitori. Decesele înregistrate în rândul pasagerilor autoturismelor au reprezentat aproape jumătate (46%) din totalul accidentelor rutiere mortale în 2017, urmate de decesele înregistrate în rândul pietonilor (21%), motocicliştilor (15%), bicicliştilor (8%) şi decesele care implică alte forme de transport rutier (10%).

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

”Orice secție de psihiatrie este o bombă cu ceas!”, spune dr.Cîrjaliu, fostul șef al Clinicii de Psihiatrie Palazu Mare

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În noaptea de sâmbătă spre duminică, un pacient de la Spitalul de Neuropsihiatrie şi Măsuri pentru Siguranţă Săpoca, judeţul Buzău, a omorât patru pacienţi şi a rănit alţi nouă cu un stativ de perfuzie. Un alt pacient și-a pierdut viața în scurtă vreme, la spitalul Floreasca din București, unde fusese transferat pentru tratament de specialitate.

Bărbatul, în vârstă de 38 de ani, din comuna Săgeata, județul Buzău fusese internat, în cursul zilei de joi, cu sevraj etilic.

„Am finalizat ancheta în ceea ce privește abordarea actului medical și respectarea condițiilor pentru pacienții internați la Săpoca. Azi dimineață am prezentat concluziile managerului spitalului care și-a dat demisia. De asemenea, măsurile pe care Ministerul Sănătății le-a decis în ceea ce privește spitalul de la Săpoca sunt legate de o plângere penală pe care noi o vom depune privind activitatea medicului de gardă, a asistentelor care au fost în tura de noapte, atunci când s-au produs crimele.

Din păcate vorbim despre cinci decese, pentru că azi noapte unul dintre pacienții aflați la Spitalul Floreasca, de 88 de ai, tarat, pacient cu multiple comorbidități, a decedat în cursul nopții. Voi avea o întâlnire cu membrii Colegiului Director pentru că, în afară de responsabilitățile celor care au fost de gardă și au lucrat în tura de noapte, în noaptea de sâmbătă spre duminică, exstă responsabilități, conform fișei postului, a celor care conduc Spitalul Săpoca”, spunea ministrul Sănătății Sorina Pintea, luni dimineață.

Un comentariu foarte amănunțit vine de la un reputat medic psihiatru constănțean, respectiv dr. Diana Cârjaliu Meliu, fostul șef al Clinicii de Psihiatrie de la Palazu Mare, funcție din care și-a dat demisia în urmă cu trei săptămâni.

Îndată după ce au fost publicate informații despre ceea ce s-a întâmplat la Săpoca, dr. Cîrjaliu scria pe pagina sa de facebook: ”Stativul nu trebuia să fie acolo! Dar masa, scaunele, oglinda de deasupra chiuvetei, geamul de la ușă, lingura sau pernele?”.

În scurt timp, dr. Cîrjaliu făcea o radiografie a sistemului, extrem de riguroasă și cu citarea articolelor din lege. Iată postarea:

”Filistinii

Folosesc termenul cu titlu de înjurătură, ca de la o doamnă medic, unei doamne economist care este momentan și întâmplător ministrul sănătății. Dă bine pe sticlă, are un ton convingător și un aer onest și găsește imediat vinovatul de la baza sistemului. Pînă și eu am crezut-o când, în 2018 jura, împreună cu ministrul Teodorovici că pînă la sfârșitul lui 2020 va fi gata spitalul regional Constanța. Mai aveam puțin și o aplaudam în picioare la scenă deschisă.
După ce am demisionat din funcția de șefă a secției de psihiatrie din Constanța, epuizată de minciunile, ipocrizia și indiferența managerului și a consiliului judetean, după ce imaginile spitalului, de care presa era oricum plină de zeci de ani, au ajuns și la domnia sa, a informat că va trimite corpul de control. În al treisprezecelea ceas, ar fi putut fi începutul unor măsuri corective și profilactice. Pentru că doamnei ministru îi place cuvântul”prevenție”. Evident că nu a venit și nu a trimis niciun corp de control, că nu ne convine să luam oficial act de mizeria pe care o tutelam.

A mai venit o dată președintele consiliului județean, același care, în 2016 a caracterizat situația secției ca fiind “dezorganizare”. Apoi a dat comunicate de presă prin care informa că va construi o clădire nouă și modernă în locul celei existente, care va fi demolată. După trei ani, înaintea unei inspecții interjudețene pe linie epidemiologică, managerul spitalului a revenit cu picioarele pe pământ:”mai fetelor, nu sunteți gospodine, puneți și voi mână de la mână și mai dați un var, o vopsea, e posibil să arate așa?” Am scos din buzunar, ca și alte dăți, am sapat și defrișat, ne-am pregatit pentru inspecție. Timp de două zile, niciun pacient nu a avut voie să facă pe el și ne-am epuizat stocul de pijamale noi.

Orice secție de psihiatrie, indiferent că este de ev mediu românesc sau din occident, este o bombă cu ceas. Explozia se produce într-o secundă și niciodată nu poti face față cu mâinile goale.
Dar doamna ministru a descoperit din nou esența problemei: asistenta uitase stativul, deci nu a respectat fișa postului, deci trebuie cercetată penal. Și inventează reguli noi, cum ar fi obligația personalului de a cere acordul aparținătorilor pentru a muta pacientul în alt salon sau existenta unui salon de “terapie intensivă”.

O invit să muncească o zi într-o secție de psihiatrie. Vreau să vad dacă are curaj să intre în sectorul cu pacienți sau să se apropie de un bolnav. Știu foarte bine ce spun, pentru că tuturor celor care vin în inspecții le este frică, indiferent ce vin să controleze. Stau la câțiva metri de ușa sectorului și încercă să vada ceva prin geam, dacă nu cumva a fost înlocuit de mult cu o bucată de carton. Trebuie să ne rugăm de ei să intre să-și facă treaba, să-i înconjurăm și să-i apărăm de propria repulsie și frica. Ii ajutăm să-și facă treaba în speranța că ne vor ajuta să schimbăm ceva.

Să încercăm să prevenim. Dar nu se întâmplă niciodată nimic pentru că ordinul este “sa iasă bine”. Se dau termene de conformare de care nu stă nimeni în loc, cât să treaca momentul. Se elaborează procedurile și protocoalele pe care le cere ANMCS, dar numai pe hârtie, cât să treacă acreditarea. Capul șefului de secție va sta unde îi stau picioarele dacă nu-și face bine treaba. Totul e frumos planificat pînă când decidenții trebuie să aloce fonduri. Atunci încep minciunile.

Minciuna este premeditată și elaborată la minister. O astfel de minciună este legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice -Legea 487/2002, care iată ce spune in art.22:
“Serviciile specializate de sănătate mintală se realizează prin următoarele structuri:
centrul de sănătate mintală;
b) cabinetul psihiatric, cabinetul de evaluare, terapie şi consiliere psihologică, de psihoterapie şi de logopedie;
c) centrul de intervenţie în criză;
d) servicii de îngrijire la domiciliu;e) spitalul de psihiatrie
staţionarul de zi;
f) secţia de psihiatrie din spitalul general;
g) compartimentul de psihiatrie de legătură din spitalul general;i
h) centre de recuperare şi reintegrare socială;
i) ateliere şi locuinţe protejate;
j) centrul de consultanţă privind violenţa în familie.”

S-a făcut ceva din toate astea? Absolut nimic în 17 ani. Secțiile de psihiatrie din spitalul general sunt aceleași clădiri de 100 de ani și sub denumirea pompoasă de Centru de sănătate mintală funcționează cabinetele de psihiatrie din policlinică.
Oricum, Normele de aplicare au fost elaborate abia în 2006 și actualizate în 2016.

Iată ce spune psihiatrul Eugen Hriscu despre “reforma” din 2006 :
În 2006, înaintea intrării în Uniunea Europeană, guvernanţii vremurilor îşi luau angajamentul în faţa oficialilor europeni că vor realiza o reformă structurală a sistemului psihiatric învechit şi barbar. În 2007, o mică echipă de psihologi şi psihiatri (din care făceam parte) stătea la o masă cu ministrul Sănătăţii de atunci, domnul Nicolaescu, acuzând faptul că toate propunerile noastre de reformare a felului în care se făcea (şi se face) psihiatrie în România erau blocate sau respinse de oficialii ministerului. Sărmanii de noi (în apărarea mea pot spune că eram încă foarte tânăr pe atunci) încă nu înţelesesem că scopul nostru era să mimăm reforma, nu să facem reforma[i].Câteva săptămâni mai târziu, ne-am dat cu toţii demisia, domnul Nicolaescu a bălmăjit ceva de interese politice ostile, apoi în locul lui a venit un domn care vindea maşini Ferrari şi lucrurile s-au prăvălit în uitare.

Normele de aplicare a legii 487 actualizate in 2016 prevad, printre alte conditii utopice:
(1) Dotările minime obligatorii dintr-o structură de psihiatrie sunt:
a) paturi repartizate în saloane, inclusiv de supraveghere continuă bărbați și femei, cu respectarea normelor prevăzute de legislația în vigoare;
b) cabinete de consultații;
c) săli de psihoterapie individuală sau de grup;
d) spații pentru terapie ocupațională, educațională, recreativă;
e) săli de tratament;
f) săli de mese.
(2) Serviciile medicale minime pe care o structură psihiatrică trebuie să le asigure sunt:
a) diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice acute și cronice;
b) evaluări psihologice;
c) consiliere și psihoeducație pentru pacienți și familiile lor;
d) programe de terapie ocupațională, educativă și recreativă.

Iar

(3) Serviciile medicale minime pe care o structură de psihiatrie pediatrică trebuie să le asigure sunt:
a) diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice acute și cronice la copil și adolescent;
b) evaluarea psihoneurodezvoltării;
c) evaluare psihologică;
d) consiliere și psihoeducație pentru pacienți și familiile lor;
e) programe de terapie ocupațională, educativă și recreativă.

Cu cine, unde si cu ce? Cu un psiholog la 70-90 de pacienți, cum prevede schema de personal?

Art.16 (1) Lista spitalelor de psihiatrie care pot efectua internări nevoluntare se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.

(Suntem în 2019 și acum vreo doi ani am fost întrebați dacă dispunem de condițiile necesare internării nevoluntare, adică izolator; am răspuns că nu; probabil asa au răspuns cele mai multe secții de psihiatrie, așa că Ministerul Sănătății a lăsat-o baltă cu lista; facem și acum internari nevoluntare, că nu se poate altfel. Dar asta înseamnă că nu e legal și orice pacient internat nevoluntar ar putea să dea psihiatrul în judecată.

Evident că dna. Pintea ar decide că medicul e vinovat, pentru că acea secție nu avea autorizare pentru internări nevoluntare.) Spun asta doar preventiv.

Ministerul Sănătății Publice, in Norma privind structura funcțională a compartimentelor și serviciilor din spital din 26.07.2006 prevede ca:
Secția medicală de spitalizare va fi amplasată de preferință pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două niveluri a secțiilor mari, care au în componență compartimente relativ autonome.
Art. 3. –
În componența unei secții medicale de spitalizare intră următoarele categorii de spații:
a) saloanele pacienților și dotările sanitare aferente;
b) încăperi pentru asistența medicală;
c) încăperi pentru deservirea pacienților;
d) cameră de gardă cu grup sanitar și duș;
e) diverse spații pentru activitățile gospodărești ale secției.
Art. 4. –
În spitalele clinice pot fi amenajate spații suplimentare, destinate activităților didactice (studenților și cursanților care își desfășoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului).
Art. 5. –
Salonul pentru pacienți adulți se va conforma următoarelor cerințe:
a) capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente și maximum două paturi în rezerve;
b) arie utilă minimă de 7 m2/pat în saloane curente, 8 m2/pat în rezervă;
c) cubaj de 20 m3/pat de aer, în caz de ventilație naturală.
Art. 6. –
(1) Dotarea minimă sanitară aferentă salonului va include:
a) la saloanele cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duș, WC, lavoar);
b) la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu, comun la două saloane (duș, WC, lavoar);
c) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar);
d) un duș la 15 asistați când saloanele nu sunt prevăzute cu dușuri. Sălile de dușuri pot fi grupate pe unități de îngrijire.
(2) Pentru grupa de vârstă 3-6 ani, secția pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.
Art. 7. –
Următoarele dotări minime sunt obligatorii în salon:
a) priză de oxigen la două paturi;
b) corp de iluminat, priză și sonerie la fiecare pat;
c) pat și noptieră cu dulap la fiecare pat;
d) o masă cu scaune la fiecare salon.
Art. 8. –
(1) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează:
a) favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest;
b) se va evita orientarea ferestrelor spre nord și nord-est (vânturi dominante reci);
c) se poate accepta orientarea spre vest și sud-vest, în cazul asigurării unei protecții corespunzătoare a ferestrelor față de excesul de însorire.
(2) Condiționările privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secțiile de spitalizare de bolnavi acuți (durata mică de spitalizare: 10-12 zile) și la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).
Art. 9. –
(1) La amenajarea salonului se vor avea în vedere și următoarele criterii:
a) paturile vor fi așezate paralel cu frontul ferestrei și vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;
b) distanța dintre două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;
c) distanța dintre pat și peretele exterior va fi de cel puțin 0,80 m;
d) distanța dintre pat și peretele paralel pe care se află lavoarul va fi de minimum 1,30 m.
(2) Pentru cel puțin un pat dintr-un salon, circulația liberă aferentă va permite staționarea și deplasarea în cărucior pentru persoanele cu handicap.
Art. 10. –
În mod curent pentru activități medicale din secție se vor prevedea următoarele spații:
a) săli pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafața de 16-18 m2;
b) cabinete de consultații, fiecare cabinet cu suprafața de 12-14 m2, amplasate numai la intrarea în secție;
c) spații de lucru pentru asistenți medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare, dacă este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului și medicamentelor;
d) încăperi pentru conducerea medicală a secției: medic-șef, asistent-șef, raport de gardă, secretariat;
e) grupuri sanitare și vestiare pentru personal;
f) pentru unele dintre profilurile medicale, în cadrul secției se mai pot prevedea și alte spații pentru activități medicale: camere pentru investigații, tratamente speciale, săli de intervenție chirurgicală cu anexele respective și alte dotări în funcție de specificul specialității.
Art. 11. –
Încăperile necesare pentru deservirea pacienților din componența secției:
a) oficiul alimentar cu anexele sale și sala de mese;
b) camera pentru activități de zi și primirea vizitatorilor, în funcție de spațiile disponibile;
c) camera de baie (după caz și grupul de dușuri, dacă sunt soluționate centralizat).
Art. 12. –
Obligatoriu, în componența secției vor intra următoarele spații pentru activitățile gospodărești:
a) camera de spălare-sterilizare a ploștilor și a altor recipiente (“ploscar”): un ploscar la 25-30 de paturi;
b) spațiu de colectare a rufelor murdare și boxă de curățenie;

  1. c) depozit de lenjerie curată.
    13. –
    (1) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă septică care la nevoie să permită izolarea și cohortarea pacienților contagioși și dependenți de echipamentele secției sau imunodeficienți, cu respectarea precauțiilor de izolare.
    (2) La spitalele clinice se recomandă diferențierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate învățământului și conducerii medicale a secției de zona saloanelor pentru bolnavi.

Aș râde dacă n-ar fi de plâns!!!
Doamna Ministru, domnule președinte al consiliului județean, în secțiile de psihiatrie nu funcționează WC-urile, chiuvetele și dușurile, nu există geamuri, nu se închid ușile, personalul se sufocă în cabinetele de 6 mp, tencuiala cade de pe pereți. Totul e o mare latrină și voi vreți pedepse penale pentru niște femei care nu s-au putut feri cu mâinile goale de un psihotic agitat.

Să vă fie rușine că ați pomenit din nou de salariile mari! Nu diferiți cu nimic de un aparținător care a urlat într-o secție că personalul nu are decât să moară pentru ca nepotul lui autist, după ce a bătut tot personalul, să trăiască.
Filistinilor!

Și mai vreau să îi transmit doamnei ministru că personalul din psihiatrie primește salariu, nu ajutor de înmormântare.”

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: