Proiect UDTR. Carol I, M. Kogălniceanu, I.C. Brătianu și Remus Opreanu ar putea avea statui la Constanța

Președintele comisiei de tineret al Uniunii Democrate Turce din România, Harun Osman, alături de consilierul local Secil Cantaragiu au realizat un proiect în vederea amplasării unor monumente dedicate personalităților Regele Carol I, Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu și Remus Opreanu.

„După depunerea proiectului pentru amplasarea unui monument dedicat lui M.K. Atatürk am urmărit cu atenție presa și reacția oamenilor, iar un subiect ce ne-a atras atenția a fost chiar lipsa omagierii celor care au avut rolul cel mai important în dezvoltarea acestei regiuni: Regele Carol I, Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu și Remus Opreanu. Având în vedere că Dobrogea este o zonă multiculturală, iar noi Uniunea Democrată Turcă din România am propus ridicarea monumentului dedicat lui M.K. Atatürk, dorim să vă aducem la cunoștință nevoia ridicării unor monumente și pentru cei patru mari oameni ce au influențat dezvoltarea Dobrogei, oameni datorită cărora noi etnicii turci și tătari suntem recunoscători pentru integrarea noastră pe aceste meleaguri, după Unirea Dobrogei cu țara mamă. În consecință noi, tinerii turci ai Uniunii Democrate Turce din România, am demarat acest proiect pentru amplasarea unor monumente dedicate acestor personalități pentru a putea fi omagiați de către toți Constănțenii.”, a declarat Harun Osman.

Reprezentantul UDTR îi prezintă în câteva articole pe acești mari oameni ce aveau să schimbe Dobrogea pentru totdeauna:

„Carol I

Pentru Dobrogea, Regele Carol I a fost figura providenţială de lider care a adus-o înapoi la sânul patriei-mamă. Ca un frumos cadou al istoriei şi al geografiei, un prusac venit de la obârşia Dunării, cum el însuşi spunea, a făcut România completă redându-i locul unde Dunărea ajungea la limanul său de la Marea Neagră. Tânărul principe Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen avea 27 ani când a intrat în România, pe calea apei, la data de 8 mai 1866, dinspre Baziaş, pe la Turnu-Severin, asemenea împăratului Traian. Cu o identitate falsă de elveţian (Karl Hettingen, pentru a evita conflictul cu habsburgii), Karl von Hohenzollern-Sigmaringen îşi continuă drumul pe Dunăre tot cu vaporul, spre Giurgiu, ca două zile mai târziu să ajungă în Bucureşti, capitala unde a fost învestit ca domnitor sub titulatura de „Carol I al României“. Avea să stea la cârma ţării 48 ani, cea mai lungă perioadă din istoria naţională, ca domnitor al Principatelor Unite Române şi primul rege al României, fiind monarhul sub care România şi-a cucerit independenţa de stat şi a intrat pe drumul modernizării.

Advertisement

Mihail Kogălniceanu

“Măi băieţi, ne-a zis el, aici e raiul vostru…. Ceea ce aţi găsit voi în Dobogea n-o să mai apuce nici copil de copilul vostru. Scuturaţi-vă pungile, vindeţi ce-aţi aveţi, lipsiţi-vă şi de oi şi cumpăraţi pământ, c-aveţi să fiţi bogaţi. Toţî dobrogenii au cunoscut pe Cogălniceanu şi-i păstrează o amintire neştearsă. El a fost în-· demnul şi îmbărbătarea primilor colonişti. Se zice că după Congresul dela Berlin, Cogălniceanu s’a întors zdrobit sufleteşte şi amărât ca după cea mai tristă înmormântare. După ce a vizitat însă. Dobrogea şi i-a văzut însemnătatea, s’a mai domolit din îndurerarea lui şi a început să se intereseze de mersul lucrurilor de aici. Mulţi dintre bătrânii de azi, spun că ei n’ar fi îndrăznit să se statorniciască în Dobrogea, dacă. n’ar · fi fost îmbărbătaţi de Cogălniceanu. Marele bărbat de stat ştia că e nevoe acolo de un element românesc tenace şi mai cuprins, care să pună mâna pe locuri şi să constitue astfel un strat puternic naţional. Numai aşa s’a putut cumpăni influenţa naţionalităţilor aflătoare acolo de pe vremuri. “

I.C. Brătianu

Dacă marele om politic, prim-ministru la 1878, n-ar fi susţinut înfocat cauza Dobrogei, istoria ar fi fost alta – consideră cercetătorii din Constanţa, nemulţumiţi de conul de umbră în care este lăsat Brătianu încă din perioada regimului comunist. Istorici ai Dobrogei sunt de părere că unul dintre marii politicieni ai României nu îşi are recunoaşterea meritată în ceea ce priveşte dezvoltarea provinciei dintre Dunăre şi Marea Neagră. Ion C. Brătianu (1821-1871), prim-ministrul României la 1878, l-a convins pe Regele Carol I (pe atunci Alteţă Regală), că preluarea Dobrogei în urma Războiului de Independenţă de la 1877-1878 este un câştig esenţial pentru viitorul ţării. Brătianu a fost susţinut de ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu, iar poziţia celor doi politicieni a fost întărită de tatăl lui Carol I, prinţul Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, cu care suveranul se sfătuia, de la distanţă, în clipele de cumpănă. Biografii consideră nedrept faptul că demersurile înflăcărate pro-Dobrogea ale lui Ion C. Brătianu sunt trecute în umbra strălucitorului orator Mihail Kogălniceanu şi a părintelui României moderne – Carol I. Politicianul paşoptist, fost ministru al Apărării Naţionale (în perioade cuprinse între 1868 şi 1888) şi prim-ministru al României în două mandate (24 iulie 1876 – 9 aprilie 1881, 9 iunie 1881 – 20 martie 1888), s-a dovedit a fi un militant înfocat al Dobrogei, despre care avea credinţa neclintită că este şansa dezvoltării României.  El arăta că integrarea Dobrogei în statul român este o reparaţie istorică, pentru că provincia a fost stăpânită de Mircea cel Bătrân înainte de a intra în componenţa Imperiului Otoman. Brătianu şi Kogălniceanu aşadar, susţinuţi de prinţul-tată, l-au făcut pe Carol I să îşi întoarcă faţa către Dobrogea. Triada Carol I – Ion C. Brătianu – Mihail Kogălniceanu este denumită chiar, în unele lucrări, „Sfânta Treime a Dobrogei“.

Remus Opreanu

Advertisement

Născut la 22 septembrie 1844, în București, a făcut studii de drept la Paris, dar și un doctorat în litere în Italia. După o prodigioasă activitate de magistrat (a fost judecător și procuror în mai multe orașe ale țării, inclusiv procuror general la Curtea de Apel din București), Remus Opreanu este numit prefect al Constanței, post în care rămâne – cu scurte întreruperi – din noiembrie 1878 până în mai 1883. Continuă apoi să susțină interesele Dobrogei și în Parlament, ca deputat sau senator. El a fost cel care a redactat și a pus în aplicare legea pentru organizarea Dobrogei, fiind însă preocupat și de devenirea culturală a Constanței. Lui îi datorăm inițiativa de a ridica la Constanța statuia lui Publius Ovidius Naso, poetul latin exilat în cetatea antică Tomis, precum și crearea în 1880 a primului muzeu de arheologie, pe lângă prefectura Constanţa.

Iată portretul pe care i l-au făcut marelui liberal Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu, în „Istoria Dobrogei”:

„Primul prefect al judeţului Constanţa, Remus Opreanu, intelectual erudit, cu studii clasice la Pisa-Italia şi doctoratul în drept la Paris, s-a impus prin ştiinţa sa administrativă şi prin spiritul gospodăresc. El a vădit o largă înţelegere a nevoilor româneşti şi, în egală măsură, a minorităţilor. Remus Opreanu a făcut parte din generaţia de cârmuitori locali capabili să umble zile întregi, pe drumuri desfundate şi prin sate sărmane, împreună cu medicul ce ducea cu el farmacia portativă, respingând astfel activitatea din cabinet sau concediile prelungite în străinătate.”

La rândul său, consilierul PMP, Secil Cantaragiu a declarat:

”Conviețuim cu ignorantul care își ignoră ignoranța… spunea Teodor Baconschi în ultima sa carte. E necesar să scoatem în evidență oameni ce și-au lăsat amprenta pentru a crea o Românie mai bună și un viitor mai bun pentru cetățenii ei. Copiii au nevoie de exemple în viață și pentru asta trebuie să contracarăm atmosfera curentă prin instigare la consumul de cultură, dacă nu vrem ca tinerii să plece învârtindu-se din această țară. Construim o arhivă de dovezi și o destinăm prezentului și viitorului. În plus vom aveam și noi atracții turistice cu care să ne mândrim și despre care să povestim turiștilor ce ne calcă pragul acestui oraș. Turismul a devenit o industrie globală, iar noi trebuie să intrăm puternic în ea cu tot ce avem mai bun.”

Prof. univ. Dr. Valentin Ciorbea a subliniat acest lucru într-un interviu din 2017 și a explicat necesitatea unui astfel de monument:

„Nu avem statuia lui Carol. Nu avem statuia lui Kogălniceanu. Nu avem statuia lui Brătianu. Nu avem o statuie a lui Remus Opreanu, ca să enumăr cei patru mari oameni care au marcat unirea Dobrogei și au canalizat drumul acesta spre modernizare și integrare. Credeți că Traian s-a gândit la cheltuială când a vrut să arate Romei și urmașilor că a învins un popor: Nu există monument mai important care s-a făcut la Roma legat de o bătălie. Columna lui Traian este maximul. Noi trăim și prin simboluri. În primul război mondial, în timpul ocupației puterilor centrale, bulgarii au dat jos de pe soclul statuia lui Ovidius și au demolat statuia Întregirii Dobrogei, care era în fața Tribunalului. Mi-aș dori enorm de mult ca prefectura, să aibă în vedere și acest lucru”

În concluzie, inițiatorii proiectului consideră că acest oraș ar beneficia de un monument dedicat acestor mari oameni.

„Realizarea acestui proiect și amplasarea rămâne la aprecierea Primăriei și a Consiliului Local dar am dori să propunem implicarea tinerilor prin demararea unui concurs de idei în rândul acestora. Ne dorim ca tineri să fie mult mai implicați în problemele curente ale urbei, iar prin astfel de concursuri vocea lor va fi auzită. Fiind vorba de statuile unor personalități istorice acestea vor avea în vedere respectarea trăsăturilor și conformației corpului personajelor reale, integrarea urbanistică în spațiul urban și prezentarea narativ-descriptivă a ideii.“, se arată în propunerea Comisiei de Tineret UDTR.

Proiectul de hotărâre care prevede ridicarea unor statui celor patru personalități care au marcat viața Dobrogei a fost depus la Primăria Constanța în urmă cu aproximativ o lună, însă nici până în ziua de azi inițiatorii nu au primit vreun semn de la conducerea autorității locale. Nu știm de ce proiectul este „ținut la sertar“ la sertar în Primărie, în condițiile în care, mai deunăzi, primarul Făgădău se lăuda că orașul Constanța este bogat, ceea și-ar permite să ridice patru statui unor mari personalități ale României și, implicit, ale Dobrogei.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta