Connect with us

Exclusiv

PSD și PNL și-au dat mâna la Năvodari, să apere o taxă de două milioane de euro impusă prin faptă penală constatată definitiv

Publicat

la

Din multe puncte de vedere, Năvodariul este un loc unic sub soare. Ultimii doi primari care au condus orașul înaintea lui Chelaru au ajuns, la un moment dat, pârnăiași la Poarta Albă. Atât au putut năvodărenii să-și pună în frunte, doi penali de cea mai joasă speță. Destinul primarului actual încă se joacă, pentru că și el se joacă de-a șeful unui fel de stat în stat.

Ceea ce s-a întâmplat la ultima ședință a Consiliului Local Năvodari, de la sfârșitul anului trecut, întărește impresia de mai sus. Printre problemele punctuale aduse în discuția aleșilor locali s-a aflat și una de-a dreptul spinoasă, născută în anul 2012. Ne referim aici la inițiativa prin care lăcătușii mecanici, sudorii și maiștrii care dintotdeauna au fost la puterea în Consiliul Local Năvodari au ridicat din degete, ca-n vremea lui Stalin și Gheorghiu-Dej, să-și însușească Primăria niște terenuri pe malul lacului Siutghiol. Evident că legile organice și Constituția țării interzic astfel de practici samavolnice. Însă în aceeași perioadă, consilierii votaseră să se înstăpânească și peste clădirile și terenurile Taberei de Copii. Așa, cu japca! Ce dacă aveau proprietar?

Și dacă rețeta a funcționat la Tabăra de Copii, au aplicat-o și la terenurile de pe malul lacului Siutghiol. Desigur, și acestea aveau un proprietar, în speță statul român. Fără teamă și fără rușine, gașca a furat, așadar, de la stat. O parte din acest teren însușit ilegal de Primărie, în speță 4.646 de metri pătrați, fusese consolidat în anul 2007 de firma Somaco Construct SRL, care deține în vecinătate complexul turistic Verona. Vorbim aici de o platformă din piatră și nisip, perfect plană, realizată la nivelul solului, prin care societatea menționată, pe banii ei, cu acordul de principiu al Apelor Române, a consolidat malul lacului care se surpase, urmărind să-și apere investiția turistică în fața acțiunii distructive a apei și să înfrumusețeze un loc lăsat de izbeliște.

Pentru nisipul din fața vilelor și pentru piatra de sub nisip, inclusă în subsolul terenului, societatea turistică a fost scoasă datoare cu 2 milioane de euro

Devenind prin fraudă proprietara terenului consolidat, Primăria a inventat o taxă fiscală retroactivă, calculată pentru anii în care nu a avut terenul în proprietate. În acest fel, Somaco Construct SRL a fost scoasă datoare cu suma halucinantă de 2 milioane de euro. La fel de halucinant, Primăria – condusă atunci de Nicolae Matei – a pretins în fals că piatra și nisipul din subsolul terenului ar fi de fapt depozite (adică grămezi) de materiale de construcții pe teren.

Somaco Construct SRL a contestat taxa aberantă. Însă în anul 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, bazându-se pe ideea că o autoritate publică este o autoritate și nu o gașcă de hoți, bazându-se de asemenea pe un raport de expertiză întocmit de Vasile Moldovanu, care a fost plătit de Primărie, iar în momentul de față este consilier județean PSD, a menținut în ființă taxa fiscală. De atunci, an de an, Primăria a emis somații și a calculat penalități care au adus valoarea datoriei la 5 milioane de euro. Mai mult, Chelaru a încercat să vândă proprietățile imobiliare ale firmei, nu doar Complexul Verona, ci toate clădirile și terenuri Somaco Construct din România.

Deși a întreprins acte de executare fiscală, fiind obligată prin lege să se limiteze la acestea, Primăria a angajat și un executor judecătoresc, care la rândul său a acceptat misiunea, deși tot prin lege nu avea dreptul să execute creanțe bugetare. L-am numit aici pe executorul Vasile Deacu, deloc întâmplător tocmai cel care a ajutat gașca penală de la Năvodari să pună mâna, vremelnic, pe patrimoniul Taberei de Copii. Până acum, Deacu a scăpat de brațul lung al legii, nefiind trimis în judecată alături de Matei, în dosarul Taberei de Copii.

Somaco Construct SRL a formulat mai multe plângeri penale și a semnalat abuzurile comise în dauna sa către toate instituțiile din România și, atenție, către Comisia Europeană. Deși procurorii constănțeni au tergiversat cazul cât au putut, au dat clasări care au fost anulate de instanțe, apoi alte clasări, anulate la rândul lor de instanțe, din 2017 s-a intrat pe un făgaș ireversibil. Comisia de Abuzuri a Senatului României, Curtea de Conturi a României, Administrația Națională Apele Române, Ministerul Finanțelor, Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Ministerul Administrației și Internelor au făcut investigații conform competențelor specifice. Toate aceste instituții ale statului român au constatat haiducia comisă de Primăria Năvodari.

În aceste condiții, Parchetul Curții de Apel Constanța a constat la rândul său că taxa fiscală impusă firmei Somaco Construct SRL are la bază infracțiunea de fals intelectual. Fostul primar Matei, directoarea Mitran și ceilalți funcționari care au săvârșit sau au participat la săvârșirea faptelor penale nu au fost trimiși în judecată, întrucât răspunderea penală s-a prescris între timp. Însă rechizitoriul prin care s-a constat săvârșirea faptelor penale a fost confirmat de procurorul general al Curții de Apel și de instanța de control judiciar. Așadar, vorbim de o constatare definitivă, intrată în puterea lucrului judecat.

Mai mult, Parchetul a sesizat instanța de judecată cu desființarea deciziei de impunere fiscală, în vederea restabilirii situației anterioare săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, iar această acțiune a fost admisă pe fond. La momentul de față, se află pe rol ultima zvâcnire a găștii penale de la Năvodari, care a depus o contestație. Însă, ghinion, prin recurs în interesul legii, ICCJ a stabilit că în această procedură nu mai pot fi examinate aspectele referitoare la fapta penală, acestea fiind deja învestite cu autoritate de lucru judecat.

În timpul ședinței, Chelaru a butonat stereotipic telefonul, în locul său discuțiile fiind conduse de un sudor de la PNL.

Pe 20 decembrie 2018, a avut loc ultima ședință ordinară a Consiliului Local Năvodari. După cum spuneam, problema taxei fiscale s-a aflat în discuția aleșilor locali, care au primit comunicări de la Comisia de Abuzuri a Senatului cu privire la chestiunile prezentate mai sus. În plus, firma Somaco Construct SRL, care în toți acești ani nu a mai putut participa la licitații publice, a notificat la rândul ei Consiliul Local să facă aplicarea articolului 49 din Codul de Procedură Fiscală, în sensul de a constata, pe cale administrativă, nulitatea absolută a deciziei de impunere fiscală din 2012 pentru vicii grave, considerând că faptele penale intrate în puterea lucrului judecat sunt astfel de vicii grave. După o prezentare seacă, în care a menționat doar notificarea primită de la SC Somaco Construct SRL, dar nu și adresa Comisiei de Abuzuri a Senatului, primarul Chealru a dat cuvântul juriștilor societății și avocatei Primăriei, spălându-se pe mâini. Desigur, acest spălat pe mâini este o figură de stil; în realitate Chelaru și-a tras o expresie plictisită și agasată pe chip, după care și-a omorât timpul butonând, cu stereotipia specifică, telefonul mobil. Până la urmă, discuția nu a avut nicio finalitate, fiind suspendată în coadă de pește pe motiv că aleșii locali așteptau să fie colindați și nu aveau timpul, cheful, iar mulți din ei nici pregătirea elementară să înțeleagă aspectele puse în discuție.

În clipul atașat, publicat pe Youtube de ziarul Constanța 100%, puteți vedea dezbaterea acestui subiect în cadrul ședinței de Consiliu. Personajul de vârsta a treia, cu atitudine flegmatică și rol evident de a bloca și bagateliza discuția, este consilierul local Ștefan Gălbău. Un consilier liberal. În timp ce partidul său, la nivel național și județean dă de pământ cu PSD-ul, liberalul de la Năvodari se bate… pe burtă cu PSD-ul, executând ridicări de mingi la fileu pentru Chelaru și ai lui, ca să mențină în ființă o taxă fiscală rezultată dintr-o infracțiune confirmată definitiv. Dacă dați o căutare pe Google după Ștefan Gălbău, nu veți găsi asociat cu numele său vreun clasic al liberalismului. I-o fi citit, nu i-o fi citit? Nu se știe. Însă veți găsi că acest flegmatic a fost la viața lui sudor și viceprimar al unui fost primar penal al orașului Năvodari.

Pe când suda relația profesională cu acesta din urmă, prin 2006, așa cum spune presa națională, SPP-ul i-a făcut o vizită la Primărie, descoperind în biroul său telefonul furat al soției unui demnitar. Soția demnitarului nu a depus plângere penală, iar Gălbău a scăpat de dat explicații și de produs dovezi despre cum a ajuns telefonul furat în posesia sa. Ca să nu fim greșit înțeleși, departe de noi să insinuăm că fostul sudor ajuns politician, ba încă și liberal, s-ar fi pretat să fure telefoane. Dar faptul că a ajuns acum să țină cu hoții este o problemă… nu atât a lui, cât a PNL-ului. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: