Connect with us

Exclusiv

(VIDEO) Elena Frâncu l-a făcut pe Vrabie să-și pună mâinile în cap. Eșecul unei demascări regizate

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

La începutul anilor 50, pe când România era foarte atentă la zbârlirea mustății lui Stalin, dușmanii poporului erau demascați în ședințe populare, huiduiți și înfierați cu mânie proletară. La aproape 70 de ani distanță, practicile acelor ani au fost reînviate la Medgidia… însă fără eficiența de altădată, ba chiar am putea spune într-un mod caricatural. De o vreme, edilul localității afișează fără rușine o retorică de inspirație stalinistă, calificându-i pe consilierii locali drept trădători, dușmani ai orașului și animale. Acest deraiaj verbal care întoarce Medgidia cu fața spre valori de mult apuse a atins, ieri, un punct culminant, când Vrabie și-a zbârlit mustața împotriva ”dușmanilor orașului” într-o veritabilă ședință de demascare. Vorbim aici de o ședință de Consiliu Local organizată, nu la Primărie, după tipicul actual, ci la Sala Sporturilor din Complexul Sportiv Iftimie Ilisei, cu numeroși oameni ai muncii de la Primărie, DGPP, Apollo, și ai sportului în tribune, mulți dintre ei aduși cu autobuzul să-i huiduie și să-i fluiere pe cei ce urmau a fi demascați. Demascarea a făcut-o însuși Valentin Vrabie, care le-a spus aplaudacilor cum au blocat consilierii locali proiectele de dezvoltare și cum vor să distrugă sportul din localitate, prin refuzul de a adopta organigrama și statul de funcții ale CSM-ului. O mână de consilieri obedienți odihneau pe scaune, asistând cuminți la acest circ grețos. Ceilalți, demascații, nici nu erau de față.

După ce a smuls urale pentru sine și huiduieli pentru dușmanii demascați în contumacie, primarul cu mustața zbârlită a chemat-o la microfon pe doamna sportului din județul Constanța, Elena Frâncu, sperând ca aceasta să-i confirme verbiajul și să-i înfiereze la rândul ei pe ”dușmanii” care vor să distrugă sportul din Medgidia. Ce a urmat e demn de manual. Elena Frâncu a atins publicul la coarda sensibilă și l-a cucerit cu totul. Ba chiar, l-a cucerit la început și pe Valentin Vrabie, care nu-și mai încăpea în piele de mândrie și patriotism local. Apoi, în ciuda așteptărilor edilului, Elena Frâncu a aruncat o formulă magică în discursul ei: ”chiar dacă mă veți huidui…”. Oamenii din tribune n-au înțeles nimic, însă pe figura lui Valentin Vrabie deja se adunau spaimele eșecului, așa cum se adună norii negri pe cerul unei nopți furtunoase… de IL Caragiale. Evident că publicul nu a huiduit-o, așa că doamna sportului a spus că Felix Stroe (întruchiparea răului absolut în ideologia personală a lui Valentin Vrabie) este un om de calitate și un brand, a lăudat compania RAJA, l-a evocat pe Sorin Radu (alt adversar al lui Vrabie) și, colac peste pupăză, a spus că la Clubul Sportiv s-au făcut greșeli și că trebuie respectat regulamentul de funcționare și legea. Deja, în momentul în care doamna sportului constănțean amintea de Felix Stroe, Vrabie și-a pus la propriu mâinile în cap. În aceste condiții, demascarea a eșuat cu totul.

Clubul Sportiv din Medgidia este un fel de călcâiul lui Ahile pentru administrația Vrabie. Doi ani la rând, această entitate de drept public a funcționat fără buget, organigramă și stat de funcții aprobat, sub conducerea unui consiliu director format, ilegal, din doi oameni. CSM nu a realizat niciodată venituri proprii, nici măcar 50 de bani, fiind finanțat integral din fondurile localității. Deși Consiliul Local nu a adoptat buget de venituri și cheltuieli pentru CSM în 2017 și 2018, în cei doi ani administrația Vrabie a transferat în contul bancar, iar nu de Trezorerie, al clubului aproximativ un milion de euro, sumele fiind trecute pe cheltuieli în contabilitatea publică. Banii au fost folosiți de Club fără un control al autorității deliberative. O parte din cheltuieli au fost corecte, fiind susținută performanța sportivilor locali. Însă, pe de altă parte, au fost acordate salarii peste valoarea salariului mediu pe economie, nu pentru sportivi, ci pentru birocrați, statisticieni, fotografi, organizatori de evenimente, și s-au creat favoritisme ilegale, mai multe persoane încadrate pe același post primind salarii diferențiate. Publicația Constanța.Ro a susținut că o tânără încadrată pe un post de statistician a încasat venituri mai mari chiar decât cele realizate de directorul clubului, Nicolae Tutungiu – un apropiat al lui Vrabie, numit la conducere fără concurs. În sfârșit, clubul a achiziționat un autoturism Mercedes second-hand, fără aprobarea Consiliului Local.

Un audit al Curții de Conturi din vara anului trecut a constatat că CSM a funcționat fără buget aprobat, organigramă și stat de funcții, precum și fără cont de Trezorerie, însă nu a stabilit sancțiuni, ci doar remedierea acestor deficiențe. Abia la sfârșitul anului trecut, în urma articolelor publicate de Ordinea.Ro, administrația Vrabie a înțeles gravitatea situației, încercând să propună adoptarea unui buget de venituri și cheltuieli. Deși documentul în cauză avea menționat în cuprinsul său anul 2019, în realitate bugetul pentru 2019 nu putea fi adoptat la sfârșitul anului 2018, o astfel de inițiativă depinzând de adoptarea în prealabil a bugetului de stat și a bugetului local, evenimente care nu s-au produs încă. Or, din acest motiv, am opinat că administrația Vrabie urmărea în mod artificial să obțină o aprobare retroactivă din partea Consiliului, pentru a acoperi haiducia din 2018. În urma articolului din Ordinea.Ro, proiectul de buget a fost retras de pe ordinea de zi, rămânând în schimb organigrama și statul de funcții. În ședința de pomină de la sfârșitul anului trecut, invocând o dispută verbală cu Marian Butnaru, Vrabie și-a retras proiectul ajustat de pe ordinea de zi, lăsând practic ședința fără obiect. Ședința de ieri, convocată la sala de sport Eftimie Ilisei, este ultima încercare a lui Valentin Vrabie pentru obținerea unei hotărâri de aprobare a organigramei și statului de funcții al CSM. După cum am menționat mai sus, consilierii catalogați drept ”dușmani ai orașului” nu s-au prezentat la ședință. Iată cum a motivat absența viceprimarul Luminița Vlădescu, într-o postare pe Facebook:

”Dragi medgidieni, astăzi primarul Vrabie încearcă să manipuleze și să dezinformeze din nou populația. Astăzi, 8 februarie, primarul orașului Medgidia, Valentin Vrabie, a convocat o ședință extraordinară de Consiliu local, ce urmează să aibă loc la Sala Sporturilor Eftimie Ilisei și în care cere consilierilor locali să închidă ochii și să acopere ilegalitățile făcute de un grup de oameni care conduce Clubul Sportiv, apropiați ai primarului, oameni de a căror activitate primarul a avut mereu cunoștință. Va comunicăm că cei mai mulți dintre noi nu vom face jocul murdar al acestui grup de potențiali infractori.

Nu vom fi prezenți la ședința în care Valentin Vrabie îi atrage din nou pe cetățeni și pe jurnaliști, într-un nou conflict, prin dezinformare și mai ales prin omisiunea detaliilor care ar alcătui adevărul din spatele activităților de la Clubul Sportiv Medgidia. Pentru lămurirea acestui conflict creat in mod intenționat de primarul Vrabie ne vom adresa instituțiilor de control.

Dragi cetățeni, vă asigurăm că sportul din Medgidia nu va dispărea. Vom stabili în cel mai scurt timp modalitatea legală de funcționare a clubului sportiv, pentru perioada următoare și vă vom ține la curent cu demersurile consilierilor locali. În momentul de față, clubul activează complet ilegal. Mai exact, se încalcă OUG 114/ 28.12 2018, invocată de însuși primarul Valentin Vrabie, art 38 care spune: ”În perioada 2019-2021, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.” Mai simplu: consilierii locali nu pot aproba organigrama fără buget, mai ales când nu am votat un buget pentru Clubul Sportiv.

Practic, oamenii de la Clubul Sportiv au fost plătiți cu salarii peste salariul mediu, fără ca acestea să fie aprobate de Consiliul local, fapt constatat ca ilegal și de către Curtea de Conturi, iar acum primarul vrea să acopere urmele acestor ilegalități, forțându-ne pe noi, consilierii, să semnăm retroactiv un buget cu care nu am fost de acord, pentru salariile nejustificat de mari și pe care nu le-am discutat niciodată.

Noi, consilierii aleși în funcție prin votul medgidienilor, nu putem participa la această mascaradă, iar pe cei care nu înțeleg că aparatul Consiliului Local este parte componentă din bunul mers administrativ al acestui oraș, îi invităm să se informeze corect despre încercările de mușamalizare ale dlui Vrabie, pentru că adevărul nu este cel prezentat de primarul în funcție.”.

Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Simfonia picamerelor! În Năvodari, turismul se face între bormașini, macarale și zbierături de muncitori

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Turismul de pe litoralul românesc a cunoscut o adevărată expansiune. În ultimii 15 ani, investițiile pe litoral, în special în partea de nord, au explodat, astfel încât niciun centimetru de pământ nu a fost lăsat neexploatat. În articolul de azi nu ne vom referi la legalitatea sau ilegalitatea construcțiilor de pe litoral, ci la un alt aspect pe care aproape toate instituțiile statului îl ignoră. Ne vom referi la faptul că, în goana de a construi cât mai repede, unii dintre investitori au trecut peste lege și ridică imobile în plin sezon estival printre turiști, care sunt nevoiți „să se odihnească“ între zgomote de picamere, bormașini și tot felul de scule de construcții. O astfel de situație ne-a fost adusă la cunoștință de administratorul unui hotel de pe litoral, situat la limita dintre stațiunea Mamaia și orașul Năvodari. Investitorul ne spune că în jurul hotelului său sunt în lucru cinci șantiere, care și-au continuat activitatea după începerea sezonului estival. Asta face ca turiștii, care vin, teoretic, să se odihnească, să dea bir cu fugiții.

„Mă numesc Valentin-Florin Mihai și administrez unitatea de cazare „911mamaia“ din str. Lotus, nr 9, Năvodari, unitate clasificată cu certificatul de clasificare nr 31628 din 23.04.2019. Am sesizat din 30 mai 2019 Ministerul Turismului, Inspectoratul de Stat în Construcții și Direcția de Sănătate Publică Constanta cu privire la faptul că în jurul locației mele sunt 5 șantiere în lucru, care nu și-au încetat activitatea în perioada 15 mai – 15 septembrie, conform Legii n.r. 597/2001 actualizată (obligă închiderea șantierelor pe perioada 15 mai – 15 septembrie, dacă este afectată activitatea turistică), DEȘI ESTE EVIDENT CĂ AFECTEAZĂ ACTIVITATEA TURISTICĂ PRIN GĂLĂGIE ȘI PRAF…neavând plase pe fațade!“, a spus administratorul hotelului „911mamaia“.

Plimbat de la o instituție la alta

Deși zgomotele produse de construcțiile din zonă îi alungă turiștii, administratorul hotelului „911mamaia“, spune că nicio instituție nu s-a implicat în acest caz. Ba, mai mult, Valentin-Florin Mihai a fost plimbat de la o instituție la alta.

„Am făcut în 30 mai sesizări la Ministerul Turismului, ISC, Primăria Năvodari, Poliția Locală Năvodari. A venit [cineva – n.r.] de la Poliție și a spus că nu poate da amendă pentru că nu au cu ce măsura poluarea fonică… decibelii! Cei de la ISC m-au contactat a treia zi și m-au chemat la sediu, unde mi s-a explicat că Legea 597/2001, actualizată, a fost modificată de câteva ori în interesul celor de la putere, astfel luând ISC-ului posibilitatea să oprească șantierele pe perioada 15 mai – 15 sept, pentru că au trecut în lege și faptul că șantierele afalte în derulare nu se opresc. Cu toate acestea, în ultima parte a legii scrie că se opresc șantierele care „aduc atingere activitatii turistice“… ceea ce este foarte clar că fac aceste 5 șantiere din jurul hotelului Opera, White Tower, 911mamaia și Stavros. ISC nu are abilitatea să confirme că afectează activitatea turistică… ISC-ul verificând etapele construcțiilor și autorizațiile.

Conform adresei, ISC m-a trimis către Ministerul Turismului, Garda de mediu și Direcția de Sănătate Publică Constanța. După o săptămână, Ministerul Turismului răspunde și mă trimite la ISC, Primăria Năvodari, Poliția Locală. Direcția de Sănătate Publică mă trimite la Ministerul Turismului, Poliția Locală și Primărie. ISC a răspuns că nu are în atribuție să stabilească dacă afectează activitatea turistică și m-au trimis la Ministerul Turismului și Garda de Mediu, aceasta din urmă nu a răspuns nici până azi din 30.05.2019“, reclamă administratorul hotelului „911mamaia“.

Valentin-Florin Mihai întreabă pe această cale cine altcineva în afară de Ministerul Turismului poate constata faptul că, din cauza zgomotelor produse de construcții, turismul este afectat?

„ISC -ul închide șantierele dacă primește această precizare că este afectată activitatea turistică a unităților de cazare situate la câțiva metri de construcții. Până una alta, din cauza neprofesionalismului și birocrației, instituțiile mă trimit de la una la alt, iar turiștii își cer banii înapoi și pleacă cu un gust amar, fără speranța să revină, desi eu le ofer în unitatea mea de cazare tot confortul. Dar sunt treziți de luni până sâmbătă, inclusiv, la 7.30 de picamere, bormașini și macarale…cife….și zbierături ale muncitorilor! De praf nu mai zic. Investițiile imense făcute în turism riscă să fie pierdute din cauza legilor nerespectate (597/2001). Sper să fie cineva capabil să pună în aplicare Legea 597/2001!“, mai spune Valentin-Florin Mihai.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Ginerele primarului PSD-ist din Agigea a cumpărat 10% din Golful Pescarilor cu 100 de lei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele primarului PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cârjaliu, a dobândit 10% dintr-un business de 1,5 milioane de euro pe an cu o investiție de 100 de lei. Nuțoaia-Cîrjaliu a fost cooptat în SC Golful Pescarilor SRL, în septembrie 2018. Acesta a intrat în firma care deține cunoscutul restaurant pescăresc din vecinătatea plajei Agigea printr-o înțelegere a asociaților. Anterior, firma era deținută de Dumitru Stanciu din Agigea, care avea 50% din părțile sociale, și de oamenii de afaceri constănțeni Petre Daniel Popa și Mihai Cristian Lupoiu, care dețineau câte 25% din părțile sociale. Practic, business-ul se împărțea între Stanciu și cei doi constănțeni. Toți trei dețineau și calitatea de administratori. În septembrie 2018, aceștia au decis să-l coopteze în societate pe ginerele primarului din Agigea. Cooptarea a fost urmată de o majorare a capitalului social cu 480 de lei. Jumătate din acest aport financiar a fost adus de Popa și Lupoiu, care astfel și-au păstrat 50% din business. În schimb, Dumitru Stanciu a adus un aport mai mic, cedând practic 10% din firmă către ginerele lui Cîrjaliu, care a dobândit calitatea de asociat cu o investiție de 100 de lei. Stanciu a fost revocat și din funcția de administrator al societății, în locul său fiind numit noul asociat, Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu. În anul 2018, Golful Pescarilor SRL a derulat afaceri de 6.897.126 de lei.

Întrebarea care se pune în mod firesc este: de ce ar ceda cineva 10% dintr-un business de 1,5 milioane de euro pe an, fără niciun beneficiu? În opinia noastră, permutările de mai sus trădează fapte de corupție ale primarului din Agigea. Am relatat pe larg în Ordinea.Ro că, la inițiativa lui Cristian Maricel Cîrjaliu, terenurile din zona Cherhanalei Agigea au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al comunei Agigea, în anul 2012. Anterior, Primăria adeverise că terenurile în cauză sunt în proprietatea societății piscicole Sarda Fish SRL, aparținând familiei antreprenorului local Matei Datcu. După ce s-a înstăpânit prin simplă inventariere pe terenurile din zona piscicolă, Primăria Agigea a vândut un lot de 1700 mp către Golful Pescarilor SRL. Tranzacția a fost încheiată în anul 2014, fără aprobarea Consiliului Local Agigea. Societatea Golful Pescarilor SRL era deținută atunci de Dumitru Stanciu, care era asociat unic și administrator. La scurt timp, Stanciu a cedat jumătate din firmă către afaceriștii Popa și Lupoiu. Mai departe, Primăria Agigea și-a dat întregul concurs ca firma să prospere. Societățile concurente, Sarda Fish SRL și Pescăria lui Matei SRL, au fost amendate în cascadă, intimidate și denigrate de primarul Cîrjaliu. Inclusiv turiștii care parcau mașinile pe domeniul public pentru a merge la restaurantul Pescăria lui Matei au fost amendați de administrația Cîrjaliu, în anii trecuți. Atitudinea arbitrară continuă și la momentul de față.

 

Deși joacă formal un rol de justițiar, Cîrjaliu este animat, de fapt, de un interes de trib. Astfel, Dumitru Stanciu este chiar finul fratelui său, Bogdan Cîrjaliu. După toate indiciile, Stanciu este un simplu interpus al familiei Cîrjaliu. În 2017 și 2018, Stanciu nu a obținut niciun beneficiu de la Golful Pescarilor. Niciun leu. Nimic. Informația este furnizată chiar de soția sa, care este o simplă angajată a Primăriei Agigea și care a depus, în această calitate, declarații de avere, ca orice funcționar public.

Din aceste documente, reiese că Dumitru Stanciu a dus acasă, în cei doi ani, doar salariile pe care le câștigă de la societatea Mytkar Service SRL Agigea, în care deține și calitatea de asociat unic. Vorbim aici de o firmă modestă, care se ocupă de reparația autovehiculelor. Societatea are doi angajați, din care unul este chiar patronul. Însă chiar și în această afacere modestă, se văd legăturile dintre Mitică Stanciu și nașul său, Bogdan Cîrjaliu, fratele primarului din Agigea. Potrivit portalului Confidas.Ro, Mytkar Service are sediul social în Agigea, pe strada Zmeurei nr. 27. Tot pe strada Zmeurei nr. 27, lotul 2, funcționează și SC Artplast Service SRL, o agenție imobiliară deținută chiar de Bogdan Cîrjaliu și de soția acestuia. În sfârșit, Mytkar Service, firma lui Stanciu, răspunde la același număr de telefon ca și firma de pază și protecție Scan SRL, aparținând, de asemenea, lui Bogdan Cîrjaliu și soției acestuia. Pe vremuri, firma Scan SRL i-a aparținut chiar primarului Maricel.  Așa cum spuneam, după toate aparențele, Mitică Stanciu este un simplu interpus al familiei Cîrjaliu în afacerea Golful Pescarilor. Ceea ce explică lejeritatea cu care acesta a cedat, fără beneficii, 10% din business către ginerele primarului din Agigea. Aceleași raporturi consemnate mai sus explică și situația oarecum fabuloasă, prin care un tânăr a cumpărat 10 procente dintr-o afacere de 1,5 milioane de euro pe an, cu o investiție de doar 100 de lei.  

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cât de vinovați sunt prefecții de Constanța pentru daunele din retrocedarea carierei Sibioara

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu trei zile, publicația noastră informa opinia publică despre o decizie a Tribunalului Constanța, prin care Prefectura și Primăria Lumina au fost obligate să achite în solidar daune materiale și morale de aproximativ 140.000 de euro către beneficiarii retrocedării abuzive a carierei Sibioara. Am arătat în articolul nostru că Legea 1/2000 interzice retrocedarea carierelor. Cu toate acestea, în anul 2008, avocatul Ionel Hașotti a obținut retrocedarea unei părți din cariera Sibioara în favoarea unor clienți de-ai săi, după ce a mințit instanța că ”nu există dovadă că există o carieră de piatră” pe terenul revendicat. Beneficiarii acestei soluții controversate au fost puși în posesia terenului minier abia în anul 2016. Daunele obținute săptămâna trecută reprezintă o reparație pentru lipsa de folosință.  

În articolul de față, vă spunem totul despre cei 8 ani de întârziere. Cum  au jucat prefecții care s-au succedat în funcție și care este responsabilitatea lor față de aceste daune. În primul rând, trebuie să știți că societatea Somaco Construct SRL, care exploata legal cariera de la Sibioara, cu licență minieră și investiții progresive cu o valoare actualizată de 20 de milioane de euro (incluzând aici și prețul plătit pentru părțile sociale, de 4 milioane de euro, în anul 2005), a aflat de retrocedare în 2009. Îndată, compania a deschis un proces de fond funciar la Judecătoria Constanța, împotriva clienților lui Hașotti și a comisiilor de fond funciar, locală și județeană, cerând să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra carierei. Având toate dovezile din lume în favoarea sa, Somaco Construct a câștigat procesul pe fond, la Judecătorie, și apoi în recurs, la Tribunal, cu hotărâre irevocabilă pronunțată în anul 2011.

Tot în 2011, Comisia Județeană Constanța, condusă de prefectul de atunci, Claudiu Palaz, a adoptat hotărârea 266/2011  de respingere a propunerii de emitere a titlului de proprietate pentru clienții lui Hașotti. Chiar dacă prefectul Palaz ar fi vrut să emită acest titlu de proprietate, n-ar fi avut cum, fiind oprit de hotărârea judecătorească, mai nouă, a companiei miniere. De altfel, Hotărârea 266 a lui Palaz nu a fost atacată la instanță de clienții lui Ionel Hașotti.

În schimb, controversatul avocat a depus o contestație în anulare împotriva hotărârii irevocabile obținute de compania Somaco Construct. Instanța a emis citație, iar Somaco a trimis întâmpinare în noul proces. În mod bizar, la câteva zile după înregistrarea contestației în anulare, fișa litigiului a fost ștearsă de pe portalul instanței de judecată. A dispărut, pur și simplu. Concomitent, pe portal a fost afișat un recurs promovat de avocatul Ionel Hașotti împotriva hotărârii irevocabile, care fusese deja pronunțată în recurs și ca atare nu mai putea fi revocată. Cu toate acestea, un complet al Curții de Apel Constanța, condus de judecătoarea Vanghelița Tase, a revocat hotărârea irevocabilă și a decis ca dosarul să se întoarcă la Tribunal, într-un nou ciclu procesual. Vorbim aici de o situație juridică fără precedent, de o minune care echivalează, dacă vreți, cu minunea învierii din morți.

În noul ciclu procesual, dosarul a fost repartizat judecătoarelor Chirățica Enache și Cristina Ghernaja, de la tribunalul Constanța, care au întors cu totul soarta procesului, prin decizia civilă pronunțată pe 12 octombrie 2012. Cele două n-au vrut să țină cont de licența minieră și nici de raportul oficial întocmit de expertul Dănuț Diaconescu, respingând acțiunea Somaco, pe baza unei argumentații aiuritoare. Mai mult chiar, au obligat compania minieră să sisteze operațiunile de exploatare, să evacueze echipamentele și să demoleze clădirile de pe terenul retrocedat.

În primul rând, pe teren nu erau clădiri, dar instanța nu s-a mai împiedicat de acest moft. În al doilea rând, legea minelor nu prevedea retrocedarea drept cauză pentru sistarea operațiunilor miniere. Ar fi fost de noaptea minții să existe o astfel de prevedere. Legile nu se pot răfui între ele. Normal că dacă nu se putea retroceda cariera, nu se putea nici sista exploatarea acesteia din motiv de retrocedare. Sunt chestiuni de logică elementară. Dar și logica a fost un moft. Într-un alt proces, judecătoarea Cristina Ghernaja a admis că Arhiepiscopia Tomisului a dobândit o clădire în proprietate pentru că a sfințit-o cu apă cu busuioc. Logica frântă a judecătoarei i-a lăsat pe proprietari cu buza umflată. Aceeași logică frântă și-a spus cuvântul și în cazul carierei Sibioara.

Eugen Bola, numit prefect de guvernul din care făcea parte și ruda sa, Puiu Hașotti

După această experiență terifiantă, problema retrocedării a fost pasată în curtea prefecților. La sfârșitul anului 2012, pe când fratele avocatului Ionel Hașotti era ministru în Guvernul României, o rudă a celor doi a fost numită în funcția de prefect interimar al județului Constanța. L-am numit mai sus pe Eugen Bola. În anul 2013, acesta a revocat hotărârea 266 a lui Palaz, dar nu așa cum era legal, adică printr-o acțiune în instanță, ci printr-o nouă hotărâre, cu numărul 49/2013, care suprima hotărârea mai veche. O haiducie străvezie, de la care ruda avocatului nu s-a dat în lături! De altfel, înclinația acestuia spre abuz s-a văzut și într-o înregistrare audio publicată de ziarul nostru, în care Bola instiga subordonatele de la ITM să mușamalizeze un control (vezi AICI).

Luni de zile, mai apoi, Bola nu a emis titlul de proprietate, iar daunele s-au adunat strop cu strop, spre bucuria rubedeniei sale. I-a urmat în funcție Radu Volcinschi, un funcționar din anturajul lui Nicușor Constantinescu. Nici el nu a emis titlul de proprietate. Aici trebuie să spunem că hotărârea lui Bola, 49/2013, a fost atacată în contencios administrativ de Somaco Construct SRL, iar acest litigiu a fost gestionat în mare parte chiar de Radu Volcinsky, devenit prefect, la începutul anului 2014.

La un moment dat, Volcinsky (foto) a trimis la instanță un punct de vedere, în care declara solemn că hotărârea lui Bola ar fi fost adoptată tocmai pentru a se găsi o soluție prin care să se respecte și dreptul moștenitorilor, dar și prevederile articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, acela care interzice retrocedarea carierelor în exploatare. Prefectul a câștigat procesul în baza acestei declarații.

Evident că soluția de compromis nu s-a mai găsit niciodată, de vreme ce moștenitorii au cerut musai cariera pe care o retrocedaseră mințind că nu este carieră. În 2013, pentru a exercita presiuni asupra Prefecturii, aceștia au deschis și procesul de daune, cerând jumătate de milion de euro pentru lipsa de folosință a terenului minier. Prefectura s-a aflat într-o dilemă mortală: să aplice legea sau hotărârea judecătorească dată prin fraudă la lege?

 

După Volcinsky, a venit prefect Constantin Ion, zis Stiks, un alt funcționar din anturajul lui Nicușor Constantinescu. Nici el n-a găsit compromisul care să împace și capra și varza, adică și pe moștenitorii lui Hașotti, și pe operatorul minier. Timpul a curs tot în favoarea lui Hașotti, contabilizând daune materiale pentru clienții acestuia.

În anul 2016, prefectul momentului, Adrian Nicolaescu, a emis în sfârșit titlul de proprietate pentru clienții lui Ionel Hașotti. Însă nu după amplasamentul stabilit în hotărârea de retrocedare din 2008. Conturul amplasamentului a fost modificat substanțial, pentru a se corecta erorile hotărârii judecătorești din 2008, care acordase moștenitorilor și bucăți din proprietatea unor terți. De asemenea, din amplasamentul stabilit în 2008 au fost eliminate mai multe suprafețe cu funcțiunea de pășune, întrucât legea interzice și retrocedarea pășunilor. Pentru cealaltă interdicție legală, de retrocedare a carierelor, prefectul Nicolaescu n-a găsit soluții. Ca urmare, a inclus în titlul emis porțiunea de carieră  retrocedată ilegal, dar și drumurile de exploatare minieră, care de asemenea nu puteau fi retrocedate.

Pentru a se spăla pe mâini, Nicolaescu a deschis și un proces civil, în care a cerut constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis chiar de el, motivat de faptul că moștenitorii nu aveau nicio moștenire de retrocedat, dar mai ales motivat de faptul că licența minieră a firmei Somaco Construct era dovada supremă, incontestabilă, că terenul era oprit prin lege de la retrocedare. Despre conduita scandaloasă a altui fost prefect, Ioan Albu, care a condus la pierderea acestui proces, am scris AICI.

Claudiu Palaz și Adrian Nicolaescu

Revenim la Adrian Nicolaescu. În paralel cu acțiunea civilă descrisă mai sus, acesta a depus și o plângere penală la Parchet, împotriva fostului prefect Claudiu Palaz. El a susținut că singurul vinovat de daunele acumulate în favoarea clienților lui Hașotti ar fi fost Claudiu Palaz. Nicolaescu nu a suflat nicio vorbă despre faptul că hotărârea de retrocedare din 2008 s-a dat prin fraudă la lege. De asemenea, n-a spus un cuvânt de faptul că o parte din daune s-au acumulat în perioada 2012 – 2016, când nu Palaz era prefect, ci alții.  

Am arătat mai sus că Palaz chiar nu putea să emită titlul de proprietate, fiind împiedicat în acest demers de hotărârea judecătorească obținută de Somaco Construct, prin care i se recunoșteau acestei societăți dreptul de proprietate și de folosință asupra carierei. Dacă ulterior Hașotti a reușit imposibilul juridic, în speță revocarea unei hotărâri irevocabile, într-un recurs la recurs, aceasta este o situație opozabilă celor care i-au urmat lui Palaz în funcția de prefect.

Parchetul a ratat ocazia să lămurească situația, a omis să-i ia la întrebări pe ceilalți prefecți  și a închis cu totul ochii că în speța Sibioara era vorba de o încălcare flagrantă a legii, care putea fi reparată în penal. Prin urmare, unitatea de Parchet nici nu și-a propus să-l ia la întrebări pe avocatul mincinos care a câștigat terenul mințind că nu este carieră, ca mai apoi să pretindă daune că n-a primit cariera la timp.

În 2017, Claudiu Palaz a fost trimis în judecată, ca unic responsabil pentru aceste daune. La scurt timp, acesta a obținut casarea rechizitoriului făcut pe genunchi. Cauza a fost retrimisă Parchetului, însă de atunci procurorii n-au mai zis nimic. E limpede că scopul inițial a fost acela de a se găsi un țap ispășitor, iar nu de a se face definitiv lumină în acest caz tenebros.

Chiar și acum, după ce Prefectura și Primăria Lumina vor achita daunele, organele statului refuză să cerceteze faptele. Dar până când?

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: