Radiografia corupției și incompetenței din Primăria Hârșova. Interpretarea unui raport al Curții de Conturi

Curtea de Conturi a verificat 43 aspecte din activitatea Primăriei Hârșova, în baza unor informații apărute în presă, dar și a unor petiții trimise de diverse persoane. Auditul a fost realizat pe parcursul mai multor luni, iar raportul constatărilor a fost publicat pe site-ul Curții, pe 17 iulie 2025. Concluzia auditorilor a fost aceea că entitatea controlată nu a acționat în conformitate cu legislația aplicabilă, iar neconformitatea este generalizată. 14 aspecte verificate s-au lăsat cu constatări și recomandări ale autorității de audit public. În esență, Curtea recomandă ordonatorului principal de credite, adică primarului Viorel Ionescu, să facă verificări amănunțite, să stabilească dacă s-au produs prejudicii, să le calculeze și să le recupereze.

O serie de afirmații și constatări ale Curții oferă în fapt o veritabilă radiografie a corupției și incompetenței din Primăria Hârșova. Iată o sinteză realizată de redacția noastră:

1 – Primăria Hârșova a plătit sume importante pentru lucrări neconforme, lucrări necertificate în privința realității și lucrări nerecepționate.

Curtea a verificat mai multe situații, printre care și plăți efectuate în cadrul proiectului de restaurare a Ansamblului Cotovu și a celui de anvelopare a Spitalului Orășenesc.

La Ansamblul Cotovu, vorbim de aproape 700.000 de lei plătiți pe lucrări neconforme, adică, într-un limbaj de șantier, ”buleli”. Plus peste 3 milioane de lei fără ”certificarea în privința realității și legalității”. Să fie vorba de lucrări fictive?

La Reabilitarea Termică a Spitalului, Primăria a achitat peste 13 milioane de lei. Însă o parte din facturi, de 3,8 milioane de lei, nu au în spate documente de recepție.

Pe lângă aceste nereguli, să consemnăm că, în spațiul public, au apărut și dovezi cu privire la calitatea odioasă a lucrărilor de la Spital: pe acoperișul clădirii au fost turnate niște tone de pietriș, nu se știe cu ce rol, dar apăsând în mod evident pe structura de rezistență; niște ziduri interioare sunt în continuare mâncate de igrasie. Fotografii cu aceste aspecte au fost publicate pe Facebook.

Spitalul Hârsova, tone de pietris pe acoperis, pereți mâncați de igrasie

2 – Administrația Viorel Ionescu a atribuit contracte de lucrări unor firme care au depus scrisori de garanție a participării în licitație și a  bunei execuții emise fie de către un asigurător aflat în faliment, fie de către un IFN.

În realitate, un asigurător falit nu poate garanta nimic, iar un IFN nu este o instituție de credit și nu poate emite astfel de garanții potrivit unor precizări ale Agenției Naționale a Achizițiilor Publice (ANAP) evocate de auditorii Curții de Conturi. Legal, firmele în discuție trebuiau eliminate din procedurile de achiziție publică. Însă administrația Ionescu nu le-a eliminat. Opinia noastră este că le-a favorizat.

3 –  Primăria Hârșova a cheltuit, plastic vorbind, tone de bani pentru studii de fezabilitate ale unor proiecte care nu s-au mai realizat.

Este și cazul proiectului „O viață sănătoasă într-un oraș sănătos – construire blocuri de locuințe sociale și modernizarea străzilor Ardealului, Libertății, Vântului (parțial) și Celea Mare”.

În proiect au fost îndesate tot felul de componente fără legătură cu titlul oficial. Ca de pildă: achiziția unor monede arheologice sau realizarea accesului către punctul turistic Pădurea Celea – Vila Lac.

În fapt, așa-zisul punct turistic era un teren pe care se aflau construcții provizorii, undeva pe malul Dunării, în extravilan. Potrivit documentării noastre, la momentul depunerii proiectului (2020), terenul aparținea chiar socrului primarului Ionescu – fost revoluționar și fost viceprimar al Hârșovei.

Punctul turistic Padurea Celea Vila Lac Harsova

După ce a cheltuit bani buni pe ”maculatură”, mai exact 588.355 de lei, primarul a semnat pentru rezilierea contractului de finanțare, întrucât bugetul local nu putea suporta costurile neeligibile, de peste 10 milioane de lei, îndesate de-aiurea în proiect.

În septembrie 2024, Primăria a scos acest proiect din evidența sa contabilă, după cum afirmă Curtea de Conturi.

4 – Câteva din situațiile verificate de Curtea de Conturi fac, de câțiva ani, obiectul unor dosare penale.

În Raportul Curții de Conturi sunt evocate studii și contracte atribuite de Primăria Hârșova către Siluan Proiect SRL, o firmă deținută de Mădălin Iscru, preot și, totodată, fost consilier la Ministerul Dezvoltării, cel care a rezolvat cu aprobarea unor finanțări guvernamentale și mai apoi s-a ocupat de lucrările. Dosarul Siluan a pornit de la o investigație Recorder – ”Dumnezeul achizițiilor” (vezi AICI), în care sunt evidențiate: mecanismul atribuirii de contracte prin corupție, intervențiile de sus, ”bulelile” și componentele ”fictive”.

În documentul Curții de Conturi se afirmă că Primăria Hârșova a predat toate documentele în original către DNA, astfel încât nu s-a putut face o verificare. Despre colaborarea dintre Ionescu și Iscru, redacția noastră a publicat mai multe materiale, cele mai relevante putând fi citite AICI și AICI.

Pe de altă parte, Curtea a verificat alte aspecte care au legătură cu dosarul ”Crescătorii de Animale”, o afacere prin care, din 2017, Primăria Hârșova a închiriat pășunile localității către o asociație care beneficiase anterior de consultanță juridică din partea soției primarului Ionescu (mai multe detalii AICI și AICI). După ce s-a folosit de actele fermierilor pentru a bifa îndeplinirea condițiilor de a participa la licitație, Asociația Crescătorilor de Animale (ACA Hârșova) și-a însușit subvențiile de la APIA și s-a debarasat de acești oameni simpli, care s-au trezit falimentari.

Curtea de Conturi a verificat acum dacă trei sole de pășune au făcut parte din contractul de închiriere încheiat de Primăria H. cu ACA. N-au fost – constată Curtea. Deși nu se menționează în raport, contextul este dat de suspiciunea că solele menționate ar fi fost indicate/digitizate de ACA Hârșova ca făcând parte din pășunea închiriată, pentru care a accesat subvenții.

5 – Primăria H. a oprit taxele salariale ale angajaților ei, fără a le vira mai departe bugetului de stat, ceea ce reprezintă, spunem noi, o golănie specifică economiei subterane.

Între timp, după cum notează auditorii, primarul din Hârșova a încheiat o convenție de eșalonare a debitului și plătește statului, cu țârâita, banii opriți de la angajați, vreo 450.000 de lei.

6 – S-a cerut Curții, după cum reiese din raport, verificarea modului în care o serie de apropiați ai primarului au beneficiat de fonduri la discreție din programul european ADMIS.

Ancheta Ordinea.Ro pe această temă o puteți citi AICI. Curtea notează că banii au ajuns la beneficiari pe baza declarațiilor date de aceștia pe proprie răspundere. De asemenea, precizează că situația poate fi lămurită pe deplin doar printr-un control la ONG-ul care a fost titular de proiect, Primăria fiind doar un partener secundar.

Extrase din raportul de audit

7 – O lungă perioadă de timp, starea de criză financiară care făcea ravagii asupra Spitalului Orășenesc a fost ascunsă autorităților.

Criza financiară este o procedură legală complexă, prin care, atunci când o unitate publică înregistrează datorii mai vechi de 90 de zile care depășesc 15% din bugetul ei de cheltuieli, este obligată să declare acest fapt care se înscrie într-un registru ținut de Fisc. Obligația de a declara aparține ordonatorului principal de credite, în cazul nostru primarului, iar încălcarea acesteia constituie contravenție.

După înscriere, se constituie un comitet pentru gestionarea crizei, prin ordin al Prefectului. Acest comitet întocmește un plan de redresare, iar conducătorul unității publice trebuie să îl implementeze, reducând alte cheltuieli. Dacă planul nu iese, se intră în insolvență.

Abia la sfârșitul anului 2024, Spitalul Hârșova a reușit să coboare arieratele sub 9%, fiind acum pe cale de însănătoșire. Însă relevantă este conduita unor oameni care au ascuns situația și au falsificat-o prin omisiune.

8 –  Mai multe terenuri din patrimoniul orașului au fost executate silit de compania Iridex, după ce serviciile sale de salubrizare nu i-au fost plătite cu anii de către Primărie.

Primarul nu ar fi reușit să obțină vânzarea acestor terenuri, neavând susținerea a două treimi din membrii Consiliului Local. Situația a fost rezolvată cu executorul.

Curtea a analizat, însă destul de superficial, de ce nu s-au achitat serviciile de salubrizare. Spun auditorii, reluând practic o explicație a primarului, că resursele financiare au lipsit după ce statul român a sistat alimentarea conturilor UAT-ului cu cotele defalcate.

Curtea nu a verificat mai departe de ce a luat statul astfel de măsuri. Dacă ar fi făcut-o, auditorii ar fi aflat că sistarea s-a dispus până la concurența sumei de 8,2 milioane de lei, ca sancțiune pentru niște plăți neconforme efectuate de administrația Viorel Ionescu în cadrul unui proiect PNDL. Așadar, vorbim de consecința unei greșeli uriașe a administrației locale (mai multe detalii AICI și AICI). Or, pentru această greșeală, nu au plătit vinovați, ci orașul, cu terenurile sale.

Mai spun auditorii că o altă cauză ar fi nerecuperarea sumelor aferente prestațiilor de salubrizare, de la beneficiarii lor, cetățenii. Aici ar fi, de fapt, chiar cauza principală, pentru că gestionarea deșeurilor trebuie să se facă pe costul beneficiarilor, iar nu din cotele de la stat. Dacă acest aspect era corect coordonat, orașul nu ar mai fi pierdut terenuri.

Într-un final, auditorii atrag atenția că neplata facturilor către Iridex creează riscul unei crize financiare la nivelul UATO Hârșova. Cu alte cuvinte, se poate ajunge la numirea unui comitet, întocmirea unui plan de redresare și tăierea unor cheltuieli (de la cultură, sport, iluminat sau investiții, după cum se va considera oportun).

Extras din Raportul întocmit de Curtea de Conturi

Trebuie să mai notăm că verificările efectuate de Curtea de Conturi fac parte din ceea ce se numește un audit de conformitate. Scopul misiunii a fost acela de a identifica respectarea legii și a standardelor internaționale. Misiunile de acest tip se lasă doar cu recomandări, inclusiv cu aceea ca ordonatorul de credite să dispună verificări interne, determinarea prejudiciilor și măsuri de recuperare. Desigur, aceste aspecte pot fi solicitate și de alte autorități, dacă mai există de unele care vor să limpezească apele pentru totdeauna.