Connect with us

Exclusiv

Subvenții de muls, la Hârșova. Micii fermieri, distruși de o asociație favorizată de primar

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Mai mulți fermieri din Hârșova au ajuns în faliment, după ce Primăria a închiriat pășunea localității către o asociație care a beneficiat de asistență juridică de specialitate, în chestiuni statutare, chiar de la soția primarului Viorel Ionescu. ONG-ul nu îndeplinea condițiile obligatorii pentru a participa la licitație, neavând nici cod de exploatație, nici animale în proprietate. Asociația s-a folosit de codurile și de animalele fermierilor, atât la dobândirea pășunii în chirie, cât și la accesarea de subvenții de la APIA în anul 2017. Din aceste fonduri, asociația a achitat administrației locale chiria și taxa de teren, pe doi ani la rând. La scurt timp după ce Primăria a încasat de la asociație chiria pe 2018, primarul din Hârșova a plecat într-o vizită de lucru în Canada și Statele Unite ale Americii. Fermierii nu s-au ales cu niciun leu. Președintele asociației, care este socrul unui fost consilier local, a pretins că fermierii nu au calitatea de membri ai asociației. La o inundație din anul 2018, mai mulți crescători au fost forțați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei pe bucată, ca să le salveze de la o moarte sigură.

Drama crescătorilor de animale din Hârșova a început în anul 2017. În luna februarie, Consiliul Local Hârșova a aprobat organizarea unei licitații publice pentru închirierea, pe un termen de 7 ani, a pășunii de 1072 de hectare a localității. La începutul lunii martie, crescătorii de animale, care dețineau ferme și utilizau pășunea comunală pe baza unei taxe anuale, au fost convocați la o ședință de către primarul Viorel Ionescu.

Fermierii spun că edilul din Hârșova i-a condiționat să adere la Asociația Crescătorilor de Animale Hârșova, pentru a putea să își continue activitatea. Primarul le-ar fi spus că singura variantă în care ar putea să închirieze această suprafață imensă ar fi asocierea.

Înțelegând că nu au încotro, micii fermieri au acceptat să se înscrie în asociație. Ei au plătit câte o taxă de 200 de lei, de fiecare, pentru care nu au primit niciun fel de chitanță, și au întocmit adeziuni adresate președintelui Asociației Crescătorilor de Animale din Hârșova,  Radu Sora. Acesta le-a inspirat încredere, pentru că părea un bătrân de treabă, mieros la vorbă și mai ales pe placul primarului. În zilele următoare, noii membri au alergat să adune actele cerute pentru licitație: pașapoartele animalelor, adeverințe de la medicul veterinar, avizele de funcționare, documentele de înregistrare în Registrul Național al Exploatațiilor, ba chiar și certificate fiscale că sunt la zi cu datoriile către buget. Cei care aveau datorii, au făcut eșalonări la plată.

Din cauza timpului scurt și a agitației create, acești oameni simpli nu au cerut, pentru că nici nu știau că trebuie să ceară, dovada înscrierii în actele statutare ale asociației și în registrul special de la Grefa instanței. În lipsa acestor formalități legale, de drept nu au fost niciodată membri ai asociației.

Abia după luni bune, fermierii aveau să afle că actele Asociației au fost redactate cu asistența juridică, oferită în anul 2014, de soția actualul primar din Hârșova. De asemenea, aveau să afle că mai toate ședințele Asociației erau conduse de ginerele președintelui, pe numele său Ion Cristian Rădulescu, fost consilier local în mandatul trecut.

Licitația trucată de la Primărie

Procedura de licitație a Primăriei avea reguli clare, stabilite prin caietul de sarcini aprobat prin HCL 23/23.02.2017. Din capul locului, erau două condiții mari și late, eliminatorii. În primul rând, participanții, persoane fizice și juridice, trebuiau să aibă animale înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor, cu precizarea, trecută într-o paranteză, ”crescători de animale din cadrul colectivității locale”. A doua condiție era dovada deținerii în proprietate a numărului minim necesar de animale în vederea asigurării încărcăturii minime de 0,3 Unitate Vită Mare (UVM) pe hectar.

Asociația nu îndeplinea nici un criteriu, nici altul. Nu avea cod de exploatație și nu deținea niciun animal în proprietate. Cu toate acestea, ONG-ul a fost declarat câștigător. Ca urmare, președintele acestuia, Radu Sora, a fost chemat să semneze contractul de închiriere nr. 5/08.05.2017 cu primarul Viorel Ionescu. ”Membrii” Asociației, care îndeplineau individual condițiile eliminatorii din caietul de sarcini și care au fost cooptați fără a fi înscriși efectiv în actele statutare, nu sunt menționați în contract.

Contractul nr. 5/08.05.2017 șochează de la prima vedere, întrucât o parte din rubricile destinate datelor locatarului au rămas goale. Lipsesc următoarele date: codul RNE, contul bancar, banca, telefonul și faxul.

Un alt aspect cel puțin derutant este acela că suprafața închiriată asociației a fost de 519,83 de hectare, iar nu de 1.072 de hectare cât scria în caietul de sarcini al licitație. Una din clauze stipula că asociația trebuie să pășuneze suprafața închiriată cu 3508 de animale. Era vorba de animalele aflate în proprietatea membrilor fondatori (9 la număr) și a membrilor așa-zis cooptați în împrejurările mai sus relatate (în număr de 14), însă acest detaliu nu a fost menționat în contract. Durata contractului a fost de 7 ani, iar valoarea chiriei a fost stabilită la 214 lei/ha/an.  

Fals în înscrisuri sub semnătură privată?

Abia la o săptămână după semnarea contractului, s-a întocmit ”centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru”. Documentul a fost semnat, spre avizare, de primarul Viorel Ionescu și înregistrat la Primărie sub numărul 6321/15.05.2017. În total, în centralizator sunt înscriși 23 de crescători de animale.

Sorin Nechita, unul din cei înscriși în centralizator, avea să formuleze o plângere penală în anul 2018, susținând că fermierii au semnat centralizatorul în alb. Practic, datele cu privire la numărul de animale și la suprafețele de pășune alocate membrilor au fost complinite ulterior de persoane din conducerea asociației. Un alt crescător, Dobrică Dociu, a formulat la rândul său plângere penală, susținând că semnătura sa a fost contrafăcută. De altfel, semnătura care apare în dreptul acestui nume seamănă izbitor de mult cu semnătura proprie a președintelui Radu Sora. În sfârșit, crescătorul Cristian Rădulescu, ginerele președintelui Radu Sora, nu și-a exprimat acordul prin semnătură. Lipsa semnăturii acestuia trebuia să-l împiedice pe primar să avizeze centralizatorul.

Tot din plângerile penale mai sus menționate se degajă informația că fermierii ar fi fost contactați de președintele Radu Sora să mai semneze un proces-verbal necesar la APIA în vederea accesării subvențiilor pentru pășune. Împrejurarea de mai sus este consemnată chiar într-o încheiere penală din martie 2019, dispusă în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova: ”Conform susținerii numitului Nechita Sorin, Radu Sora i-a convins să semneze în alb spunându-le că nu știe ce să scrie în conținutul procesului-verbal, dar o să-l îndrume un funcționar de la APIA”.

Procesul-verbal din 13 mai 2017, despre care există suspiciunile de mai sus, consemnează că cei 23 de semnatari s-ar fi pus de acord să achite din subvențiile ce urmau să fie accesate chiria pe teren pentru anul 2017, chiria în avans pentru 2018 și lucrări de întreținere. De asemenea, își exprimau acordul ca ”banii rămași să se împartă membrilor Asociației Crescătorilor de Animale”. Sorin Nechita a denunțat faptul că o asemenea hotărâre nu a fost adoptată în fapt niciodată, în vreme ce Dobrică Dociu susține că semnătura sa ar fi fost falsificată și pe acest document.

Ce spune legea despre beneficiarii subvențiilor pentru pășune

Potrivit Legii 97/2017, care s-a publicat în Monitorul Oficial exact în ziua în care se semna la Hârșova contractul de închiriere a islazului, subvențiile pentru pășunile închiriate din domeniul localităților puteau fi accesate de 3 beneficiari:

În primul rând, subvențiile pot fi accesate direct de către crescătorii de animale înscriși în asociație, pe baza centralizatorului avizat de primar și a copiei contractului de închiriere semnat de Asociație cu Primăria. În acest caz, crescătorii care asigură încărcătura cu animale la hectar încasează ajutorul nerambursabil direct în conturile lor bancare.

În al doilea rând, subvențiile pot fi accesate de o asociație fără cod propriu de exploatație care desfășoară activitate cu animalele membrilor. În acest caz, asociația trebuie să aibă acordul expres al crescătorilor pentru a accesa subvenția, dovedit prin centralizatorul avizat de primar, precum și printr-un proces-verbal al adunării crescătorilor în care se prevede destinația exactă a sumelor obținute. Banii intră în contul asociației, care trebuie să îi folosească potrivit destinației aprobate de adunarea crescătorilor.

În sfârșit, mai exista și varianta asociațiilor cu cod propriu de exploatație, care preiau animalele crescătorilor în tabere de vară, pe perioada sezonului de pășunat. Înființarea taberelor de vară trebuie supusă acreditării sanitar-veterinare, cu plata unor taxe specifice.

I-au înșelat prin omisiune

Ultima variantă de accesare a subvenției nu intră în discuție în cazul de la Hârșova, pentru că asociația nu deținea cod propriu de exploatație, neîndeplinind condiția minimală de a cere o astfel de autorizare.

Din acest motiv, rămâneau în discuție celelalte două modalități de accesare. Însă conducerea asociației nu i-a informat pe proprietarii de animale, cu privire la această opțiune. Ștabii agreați de Primărie au omis pur și simplu să le spună crescătorilor de dreptul lor legal de a alege între cele două variante de accesare a subvenției. Crescătorii nu au fost întrebați cum vor să se procedeze în privința subvenției cuvenite pentru prestația lor de a asigura încărcarea cu minim 0,3 UVM la hectar. În schimb, li s-au dat documente la semnat, dar nu în cadrul unei adunări legale, ci pe sub mână și în alb, așa cum au susținut fermierii în plângerile lor penale.

Pășunatul permanent reprezintă întreținerea pășunii

Aici trebuie să mai spunem că, în accepțiunea legii, pajiștile se consideră întreținute când sunt păscute permanent sau când sunt cosite o dată pe an. Întreținerea prin cosire nu se aplică decât pentru terenurile persoanelor particulare. În cazul islazurilor închiriate de la Primării, întreținerea pajiștii prin pășunat permanent este singura condiție obligatorie la accesarea subvenției. Desigur, crescătorii pot face și alte lucrări, însă subvenția depinde doar de pășunat, cu numărul minim de animale stabilit în lege, de 0,3 UVM la hectar.

Subvenția de 438.ooo de lei

Pe 29 iunie 2017, la ora 16 și 13 minute, președintele asociației, Radu Sora, a depus o cerere unică de plată la APIA. Cererea a fost completată cu date care nu corespundeau realității. Astfel, la forma de organizare s-a menționat codul 02, care se referă la societăți comerciale – deși era vorba de un ONG fără cod de exploatație și fără animale. De asemenea, la codul CAEN a fost înscris eronat codul 0162 care se referă la activități de creștere a animalelor pe bază de tarif sau contract, servicii de pășunat, servicii de igienizare a cotețelor și adăposturilor. Codul se referă la o activitate economică, deși asociația nu a prestat activități economice, fapt evidențiat în cele două bilanțuri contabile depuse de la înființare până în prezent. În realitate, câmpul trebuia completat cu codul 9499 – Activități ale altor organizații n.c.a.. Potrivit clasificării, această clasă include ”activități de acordare a unor subvenții de către membrii organizațiilor sau către alții”. Dacă banii se accesau pe acest cod, cotele din subvenție votate pentru crescători puteau ajunge în final la aceștia. Or, banii fiind acordați scriptic pentru o activitate economică specifică societăților comerciale, transferul nu a mai putut fi operat în contabilitate.

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, la declarația de suprafață a fost înscris codul 604, care indica în mod eronat că terenul se află în proprietatea aplicantului, deși terenul era închiriat de la Primărie. La secțiunea ”Date despre sectorul zootehnic”, în care trebuiau menționate informațiile despre numărul și felul animalelor din exploatație s-a înscris sintagma ”nu există informații”. De asemenea, câmpul 48, în care trebuiau trecute codurile exploatațiilor zootehnice ale membrilor asociației, a fost completat cu sintagma ”Nu există informații”. Dacă în loc de codul 604 s-ar fi completat corect codul 603, care indica faptul că terenul este un islaz comunal, aplicația nu se putea închide fără numărul de animale și fără codurile de exploatație ale crescătorilor, deoarece, așa cum am explicat în paragraful anterior, pentru terenurile de acest fel ajutorul nerambursabil din fonduri europene nu se poate acorda decât pentru întreținerea pajiștilor prin pășunat permanent.

Ulterior, contul bancar al Asociației (deschis pe 11 mai 2017) a fost utilizat pentru încasarea, în tranșe, a subvențiilor pentru pășune, acordate de APIA pentru anul 2017. În total, Asociația a încasat  438.469,54 de lei.

Din banii primiți, Asociația a achitat doar chiria și taxa de teren către Primărie, atât pentru anul 2017, cât și pentru anul 2018. Suma totală virată Primăriei a fost de 231.462,52 de lei. Așa cum reiese din extrasul de cont bancar, asociația nu a cheltuit niciun leu pentru întreținerea pășunii, iar întreținerea prin pășunat permanent, efectuată de crescătorii înscriși în tabelul centralizator, nu s-a putut deconta contabil din cauza codurilor completate eronat, așa cum am explicat în paragraful anterior. Prestatorii întreținerii prin pășunat permanent, care au asigurat încărcătura minimă cu animale cerută de lege, au rămas cu buza umflată.

Crescătorii spun că, în perioada în care asociația a virat în contul Primăriei chiria pentru anul 2018, primarul Viorel Ionescu a plecat într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii și în Canada.

Viorel Ionescu are un proces pe rol, prin care contestă decizia Curții de Conturi de a restitui banii cheltuiți în SUA și Canada

După ce s-a folosit de banii lor, de documentele lor și de animalele lor, Asociația n-a vrut să mai audă de micii fermieri

După ce au intrat banii în asociație, președintele Radu Sora a pretins că nu poate respecta cele hotărâte prin procesul-verbal, în privința acordării banilor rămași către membrii asociației. Sora a aberat că, în cadrul asociațiilor nonguvernamentale, membrii pun în comun, fără drept de restituire, contribuțiile lor. Însă, fermierii nu au adus niciodată animalele în patrimoniul asociației. Or, pe încărcătura cu animalele lor, rămase în proprietatea lor, li se cuveneau subvențiile. Pășunatul a fost singura formă de întreținere a pășunii. Mai mult, și asta este de-a dreptul halucinant, Sora a pretins chiar în fața instanțelor de judecată, că fermierii înscriși în centralizator nu au fost niciodată membri ai asociației, nefiind înscriși în actele statutare și în registrul asociațiilor și fundațiilor de la grefa Judecătoriei Hârșova.

Falimentul

În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova s-a inundat. Fermierii au cerut încă o dată cota lor din subvenții sau măcar furaje ca să nu le moară animalele. N-au primit nimic. Asociația nu a degajat apa de pe islaz, așa cum se obligase prin contractul de închiriere a pășunii, iar Primăria nu a intervenit pentru a se respecta această clauză contractuală. O scuză ar fi în aceea că primarul era plecat în turneu peste ocean. Într-un final, micii crescători spun că au fost obligați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei de exemplar adult, ca să le salveze de la o moarte sigură.

În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova a fost inundat. Animalele riscau să moară de foame. O parte din fermieri au ales să le vândă cu prețuri de nimic, pentru a le salva, totuși, de la moarte.

În locul faliților, Asociația a cooptat alți crescători, pe baza unor convenții încheiate în luna mai 2018. Toți membrii înscriși în centralizatorul nou au accesat direct subvențiile de pășune de la APIA, în anul 2018. Pentru ei s-a putut, pentru membrii inițiali nu s-a putut. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.

Dosarele penale

După ce au dat faliment, micii fermieri înșelați au început să facă plângeri peste plângeri. Situația semnalată de ei a fost verificată de Curtea de Conturi a României, care a constatat abateri la încheierea contractului de închiriere. De asemenea, faptele au fost cercetare sub aspectul fraudei cu fonduri europene de către DNA – Structura Constanța. Dosarul a fost clasat, întrucât datele despre completarea eronată a codurilor nu erau atunci cunoscute. Însă faptele de abuz în serviciu, gestiune frauduloasă și fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost declinate de DNA spre soluționare la Parchetul Judecătoriei Hârșova. Noul dosar a fost instrumentat chiar de prim-procurorul unității, care a dispus o soluție de clasare în anul 2018. Înșelații au depus plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată, care a fost admisă prin Încheierea nr. 68/27.03.2019, pronunțată în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova. 

Nu s-au făcut verificări de bază

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu s-a făcut o cercetare penală corectă și complexă în dosarul clasat de Parchetul Judecătoriei Hârșova. Astfel, procurorul de caz nu a stabilit dacă fermierii la care ne-am referit în acest articol au sau nu au calitatea de membri ai Asociației. Deși s-a reclamat un fals, la dosarul penal nu se regăsea originalul tabelului indicat, pentru a se putea face o minimă confruntare.  

”Nu rezultă din dosar verificările cu privire la procedura licitației pășunii în baza căreia s-a încheiat contractul dintre părți (…) Organele de cercetare și de urmărire penală au trecut foarte ușor cu vederea sesizarea petenților potrivit căreia neavând în realitate calitatea de membri, prin tabelul centralizator din data de 15.05.2017, APIA a fost prejudiciată cu suma alocată cu titlul de subvenție, într-un cuantum semnificativ de 438.469,54 de lei. De asemenea, se impun verificări și cu privire la implicarea unui funcționar APIA cu privire la completarea tabelului care a stat efectiv la baza admiterii cererii unice de plată.” – afirmă judecătorul de cameră preliminară.

”Situația se circumscrie zonei infracționale”

Mai departe, magistratul spune că în dosarul penal se găseau numeroase adrese trimise de fermieri către Ministerul Agriculturi, APIA, Curtea de Conturi, Primăria Hârșova și consilierii locali. ”(…) Nu rezultă nici un fel de mențiune referitoare la verificări privind aceste sesizări, deși cel puțin din răspunsurile Ministerului Agriculturii și ale APIA se reține că situația expusă de petenți se circumscrie zonei infracționale…” – argumentează judecătorul.    

”Din cuprinsul acestor corespondențe rezultă necesitatea verificării de către organele de cercetare și urmărire penală în vederea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza încheierii contractului de concesiune (dacă a fost făcută în nume propriu de Asociație sau în numele membrilor, cu toate condițiile ce decurg din acest fapt, verificarea întregii documentații aferente licitației). Rezultă și necesitatea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza admiterii de către APIA a cererii unice de plată (pentru cine a fost făcută, dacă s-au respectat condițiile, cine sunt în realitate beneficiarii). Pentru o analiză completă, rezultatul acestor verificări vor fi completate și coroborate și cu verificarea dosarului de obținere a subvențiilor aferente anului 2018.” – se mai arată în Încheierea penală din 2019.

Cercetările trebuie să includă Primăria Hârșova și APIA

”Ulterior acestor verificări se impune a fi verificată și lămurită afirmația intimatului Sora Radu potrivit căreia nu putea beneficia de bani lichizi din sumele acordate de APIA. În raport de verificarea acestei afirmații, având în vedere efectuarea unor plăți anticipate Primăriei Hârșova, se impune verificarea traseului acestor sume, precum și stabilirea faptului dacă ulterior plăților făcute din subvenția obținută de la APIA, intimații au primit direct sau indirect sume de bani din partea Primăriei Hârșova și cu ce titlu.”.

Cercetările trebuie să continue pentru toate cele trei infracțiuni sesizate. La abuzul în serviciu, trebuie verificată implicarea funcționarilor publici de la Primăria Hârșova și de la APIA. În sfârșit, tabelul centralizator trebuie cercetat în sensul stabilirii împrejurării dacă persoanele înscrise în acesta erau sau nu membri în Asociație și dacă prin înscrierea animalelor unor nemembri în acest tabel, nu s-au indus date eronate, false, prin care s-a realizat un folos necuvenit Asociației.

Ce spune Radu Sora

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Hârșova, acesta nu a răspuns apelului nostru telefonic. În schimb, președintele Asociației, Radu Sora, a acceptat inițial să ne ofere un interviu filmat pentru data de 14 februarie 2020, angajându-se să ne comunice un loc și o oră. Ulterior, acesta a uitat de promisiune și nu a mai sunat să anunțe locul și ora întâlnirii. În discuția telefonică de câteva minute, Sora ne-a atenționat că urmează un proces, dacă nu vom reflecta faptul că Asociația a fost asistată juridic de soția primarului din Hârșova în anul 2014, cu mult înainte ca Viorel Ionescu să ajungă primar. În realitate, soția primarului Viorel Ionescu a aplicat ștampila sa și pe un act adițional la actul constitutiv al Asociației din 12 noiembrie 2016, când soțul ei era deja primar al localității. Însă ceea ce contează cu adevărat este colaborarea de lungă durată dintre conducerea Asociației și soția primarului. Or, pe fondul acestei relații statornice, neregulile din licitația organizată de Primărie nu pot fi privite în sensul unor simple greșeli. 

Soția primarului a aplicat ștampila sa pe acte statutare ale asociației din 2014 și 2016.

De asemenea, Radu Sora a insinuat că nu putea să le dea lichidități fermierilor din subvenție, ci cel mult furaje pentru animale. El spune că fermierii ar fi refuzat furajele. În realitate, așa cum reiese fără dubiu din extrasele de cont bancare ale Asociației, în anii 2017 și 2018 nu s-au achiziționat furaje, astfel că afirmația președintelui nu pare să aibă acoperire. Ionel Stamate, un alt fermier din localitate spune că a primit furajele din subvențiile anului 2017 abia în anul 2019. El spune că fiul său, care era membru în Asociație, a fost exclus după ce a lipsit de la o ședință organizată, nu la Primărie, ca toate celelalte, ci la ferma unui samsar de animale, la un șpriț. Crescătorul participase la toate ședințele anterioare, însă a fost exclus la prima absență.

Un conflict mic de interese

Trebuie să mai spunem că cercetările în dosarul penal, deși au fost reluate în vara anului trecut, nu au fost finalizate până în momentul de față. Fermierii atrag atenția că soțul doamnei prim-procuror de la PJ Hârșova a fost consilier local, coleg de partid cu primarul Viorel Ionescu, iar în momentul de față reprezintă interesele Primăriei în cadrul Consiliului de Administrație al Spitalului Orășenesc Hârșova. Opinăm că, pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la obiectivitatea anchetei, dosarul ar trebui preluat de o altă unitate de Parchet. 

În videoreportajul de mai jos puteți vedea drama crescătorilor de animale relatată de ei înșiși. Va urma!

AICI puteți citi dreptul la replică transmis redacției noastre de Primarul din Hârșova. 

Iar AICI puteți citi preciozările redacției Ordinea.Ro cu privire la cele afrimate în dreptul la replică al primarului. 

Download (PDF, 225KB)

Comments

comments

Exclusiv

Năvodariul în vremuri de pandemie: bani tăiați de la biserici și contre politice între Matei și oamenii lui Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși pandemia de Coronavirus îngrijorează întreaga opinie publică, la Năvodari există în continuare un război politic surd și preocupări ce par total inadecvate acestei perioade. Cumva, această stare de fapt este de înțeles, deoarece competiția pre-electorală era (și, iată, încă este) mai intensă decât oriunde în județ. Înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, în localitate apăruseră și primii fluturași pre-electorali, în speță abțibilduri cu însemnele Partidului Neamul Românesc și cu numele fostului primar Nicolae Matei, lipite la intrarea în numeroase scări de blocuri. După cum este de notorietate, fostul primar și-a anunțat intenția de a candida ca independent, susținut de Partidul Neamul Românesc. Pe lângă susținerea acestei formațiuni, în care s-au înrolat foștii consilieri locali PSD Liviu Stan, Ilie Coman și Liliana Cheizis, fostul primar Matei se mai bucură de spijinul unui aliat puternic: Arhiepiscopia Tomisului.

Abțibildurile cu Matei au fost lipite înainte de decretarea stării de urgență.

Vorbim aici de o susținere care s-a conturat în timp, devenind în ultima perioadă extrem de vizibilă. O primă dovadă a alianței lui Matei cu biserica a apărut în spațiul public la începutul acestui an, când fostul primar se afla în certurile despărțirii cu fostul său emul, Florin Chelaru, primarul în funcție al localității.  La acel moment, Matei s-a fotografiat cu arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie Petrescu, după liturghia susținută de înalta față bisericească la Mănăstirea Năvodari. A urmat apoi momentul 8 martie 2020, când Matei și-a anunțat public intenția de a candida ca independent pentru un nou mandat de primar al orașului, susținut de Partidul Neamul Românesc. Lansarea a avut loc în cadrul unei petreceri organizate la un cunoscut restaurant din localitate. Cu această ocazie, preotul Andrei Salomia, de la biserica Buna Vestire din centrul localității, i-a oferit binecuvântarea sa fostului primar. Salomia l-a numit ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă, subliniind că el însuși dorește binele orașului, motiv pentru care nu ar putea să stea deoparte. Petrecerea a avut loc în perioada postului religios, însă acest fapt nu l-a împiedicat pe ”marele preot Andrei” să participe și să-și ofere întreaga susținere fostului primar Matei. 

La câteva zile distanță, chiar Înalt Prea Sfințitul Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica popii Andrei. Cu acea ocazie, arhipeiscopul Tomisului a utilizat formularea ”stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”, în condițiile în care fostul primar se număra printre mirenii prezenți la slujbă. O asemenea funcție de primar onorific nu există, astfel încât formula lui Teodosie pare mai degrabă o formă de lingușire și trădează sprijinul oferit de acest influencer în sutană pentru fostul primar. 

Același arhiepiscop și-a dat girul pentru o procesiune cu moaște la Năvodari, care la rândul ei putea avea însemnătate electorală pentru fostul primar Nicolae Matei.  Evenimentul nu a mai avut loc, după ce Guvernul a interzis cu totul manifestările religioase cu public. 

Desigur, cam toată viața noastră socială și politică s-a comprimat, în aceste vremuri de pandemie. Însă Nicolae Matei a continuat să activeze politic pe Facebook. Pe 24 martie a.c., acesta a publicat o fotografie cu un corcoduș urban, notând că arborele a scăpat de drujba lui Chelaru. De asemenea, fostul primar s-a implicat în controverse publice pe tema finanțării clubului de rugby din localitate, condus de un apropiat al primarului Florin Chelaru. Chiar astăzi, fostul primar a publicat un comentariu cu limbaj licențios pe contul său de Facebook, în care a dat asigurări că el nu va desființa echipa de rugby dacă va ajunge primar al orașului, dar a cerut oprirea jafului. ”Consilerii PNL, PSD si PMP sunt si ei complici! Nu voi desfiinta echipa de rugby dar trebuie oprit jaful! Aloo DNA sa vina Domnilor “dreptatea” si la ei!” – a încheiat apoteotic fostul primar. 

Cel puțin până acum, Nicolae Matei nu a fost un suporter al DNA, această unitate de parchet obținând o condamnare penală împotriva sa, pentru care a și executat mai multe luni de închisoare. Deși postarea sa pare total ruptă din contextul actual, aceasta ar putea avea legătură cu faptul că, pe 26 martie 2020, consilierii locali PSD, PNL și PMP au votat o rectificare a bugetului orașului Năvodari, prin care banii alocați cultelor religioase au fost redirecționați pentru campania de luptă împotriva Covid 19. Inițiativa i-a aparținut consilierului PNL Dan Dumitrescu, fiind votată în unanimitate de consilierii prezenți la ședința extraordinară a Consiliului Local Năvodari. Trebuie notat în mod special faptul că prin rectificare nu au fost tăiați bani de la sport, probabil acesta fiind substratul atacului lansat de Nicolae Matei. 

Mai departe, pe baza rectificării de buget, Primăria din Năvodari a lansat o amplă campanie de igienizare a scărilor de blocuri. În acest context, o publicație locală a publicat un articol cu titlul ”Mizerii electorale! Un candidat la Primăria Năvodari încercă să blocheze dezinfecția scărilor de bloc împotriva COVID 19”. În cuprinsul articolului, sunt redarte inițialele candidatului, respectiv N.M. Însă un alt candidat la Primărie cu inițialele N.M. nu mai există în afara lui Nicolae Matei. Jurnaliștii afirmă că N.M. ar fi reclamat la 112 că substanța folosită în cadrul acțiunii de dezinfecție ar afecta sănătatea oamenilor. Raportarea s-ar fi soldat cu deplasarea polițiștilor în vederea verificărilor. 

Lupta politică a continuat cu o postare a fostului primar Nicolae Matei pe Facebook, în care acesta acuză în mod direct voluntarii implicați în acțiunea de dezinfecție că utilizează în spații interioare materiale de dezinfecție destinate spațiilor exterioare. De data aceasta, Matei a făcut un apel la DIICOT, pentru a verifica situația.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

ÎPS Teodosie: ”Stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Conduita Arhiepiscopiei Tomisului în această perioadă de pandemie a stârnit mai multe controverse în spațiul public. Cea mai cunoscută dintre acestea se referă la împrejurarea reflectată într-o filmare postată pe 15 martie a.c., în care arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, apare împărtășind cu aceeași linguriță zeci de credincioși care participau la o slujbă religioasă. De asemenea, înalta față bisericească a stârnit controverse în spațiul public în urma unei filmări postate pe 19 martie a.c., filmare în care a afirmat despre Covid-19 că ”această boală contagioasă este o bătaie a lui Dumnezeu, așa cum spune rugăciunea, pentru păcatele noastre”. Deși mai puțin cunoscută, din seria gafelor lui Teodosie din perioada de pandemie face parte și o adresare pe care acesta a folosit-o față de fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei. Cu puțin timp înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica ”Buna Vestire” din centrul orașului Năvodari. Cu această ocazie, arhiepiscopul Tomisului și-a deschis cuvântul de învățătură cu formula introductivă: ”Prea cucernici părinți, stimate domnule primar onorific Nicolae Matei, iubiți credincioși”. 

Cuvântarea ierarhului a fost filmată, iar filmarea a fost postată pe contul de Facebook al Arhiepiscopiei, pe 14 martie 2020. După cum se poate observa din montajul prezentat de instituția bisericească, la slujba religioasă a participat și fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Formula de adresarea utilizată de Teodosie nu are nicio bază reală și legală. Astfel, în legislația națională nu există funcția de primar onorific al unei localități. Cel mai pobabil Teodosie l-a menționat pe Nicolae Matei sub titulatura imaginară de ”primar onorific” pentru a-i crea un mic avantaj electoral… chiar și în vremuri de coronavirus.  

După cum am relatat în cadrul mai multor articole, Teodosie s-a fotografiat la începutul acestui an cu Nicoale Matei și cu Nicu Moruzi – fostul președinte al PSD Năvodari și unul din colaboratorii cei mai apropiați ai fostul primar. ”Ședința foto” a avut loc după o slujbă religioasă oficiată de ÎPS Teodosie la Mănăstrirea din Năvodari. Arhiepiscopul nu a rostit numele lui Nicolae Matei în timpul acelei slujbe religioase. Mai multe detalii AICI.

Pe 8 martie 2020, Nicolae Matei a organizat o petrecere la un restaurant din localitate, de ziua femeii. La chiolhan a participat, în straie preoțești, și preotul Andrei Salomia, parohul bisericii din centrul localității. Matei l-a anunțat pe acesta cu formula ”marele preot Andrei” și l-a invitat să îl binecuvânteze, în contextul în care tocmai explicase petrecăreților că vrea să candideze independent la Primărie. Salomia l-a binecuvântat. Mai mult, preotul l-a numit pe fostul primar ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă. În aceeași cuvântare, preotul de la Buna Vestire a spus despre criticii săi personali că și-ar fi vândut sufletul. Salomia făcea referire la un scandal declanșat după ce a fost filmat butonând de zor telefonul mobil, în timp ce spovedea formal un credincios. Deși criticat în presă, Salomia a fost apărat de Arhiepiscopia Tomisului, care a lămurit că acesta nu a încălcat taina spovedaniei, întrucât ar fi răspuns unui mesaj urgent. 

Citește și:

Nicolae Matei, binecuvântat de popa Andrei la un chiohan în postul Paștelui

Ajutorul pe care îl primește Nicolae Matei din partea Arhiepiscopiei Tomisului ar putea fi explicat prin faptul că fostul primar a fost extrem de darnic față de biserică, în perioada în care a condus localitatea, inițiind hotărâri de Consiliu Local prin care au fost alocate sume importante unităților de cult. În ultimii ani, bisericile au primit finanțări foarte mici de la bugetul orașului Năvodari. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Se pregătește o nouă mușamalizare în dosarul retrocedării de lângă Tom-Carrefour Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a reușit să-și mute un teren de 19 hectare din comuna ei natală direct în intravilanul Constanței, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour, trage sfori incredibile pentru a-și soluționa problemele de natură penală. Ultimul dosar, în care Zoea Rădulescu este urmărită penal alături de primărița din Mihail Kogălniceanu, Ancuța Belu, și de alte persoane, a intrat într-un conflict de competență între Parchetul Curții de Apel (PCA) Constanța și DNA Constanța. Dosarul PCA ajunsese într-un stadiu avansat, în speță începerea urmăririi penale și instituirea sechestrului asigurător asupra terenului de pe malul lacului Siutghiol. În acest context, a apărut ca din senin un alt denunț depus la DNA Constanța încă din decembrie 2019, care se referă la aceleași fapte cercetate de PCA începând cu luna ianuarie 2020. Teoretic, dosarul de la DNA este mai vechi, dar are exact același conținut. Vorbim de aceleași fapte și de aceeași făptași. Singura diferență este aceea că dosarul de la Parchetul Curții de Apel a plecat de la sesizarea părții vătămate, în speță a omului de afaceri Gheorghe Alexa, în vreme ce dosarul de la DNA Constanța este stârnit de un denunț depus, ATENȚIE!, chiar de un partener de afaceri imobiliare al Zoei Rădulescu. Colac peste pupăză, dosarul de la DNA este instrumentat de un procuror care nu s-a evidențiat decât prin clasări, unele de-a dreptul șocante. De aici și suspiciunea că totul este o manevră pusă la cale de beneficiara jafului de la Siutghiol, care a mai uzat în trecut de metode bizare de fraudare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor de judecată.

La fabrica de clone

Până acum, totul a curs în favoarea Zoei Rădulescu, o fostă fruntașă țărănistă care a obținut în anul 2000 două procese-verbale de punere în posesie asupra unei suprafețe agricole de 18 hectare în comuna sa natală Mihail Kogălniceanu. Ea a reușit să convingă o fostă judecătoare suspectată de corupție că terenul ei din Mihail Kogălniceanu ar fi de fapt situat pe malul lacului Siutghiol, în intravilanul Constanței și n-ar avea 18, ci 19 hectare. Pe fosta judecătoare o cheamă Corina Eugenia Jianu și actualmente este o simplă inculpată, într-un celebru dosar penal referitor la retrocedări frauduloase de terenuri pe malul Mării Negre. Ca să ajungă la controversata Jianu, Zoea Rădulescu a depus mai multe plângeri clonate, având același conținut. Ulterior, țărănista a renunțat la celelalte dosare înregistrate, alegând astfel să fie judecată de Jianu. Vorbim de o manevră aplicată în două dosare de judecată consecutive, ambele câștigate de Zoea Rădulescu pe baza unor argumente care țin de zona demenței psihopatologice.  

Fosta judecătoare a rescris geografia patriei

Zoea Rădulescu a obținut în primul rând rescrierea totală a geografiei patriei. Astfel, în prima hotărâre judecătorească din anul 2008 Jianu a delirat că terenurile din Constanța s-au aflat în limitele comunei Mihail Kogălniceanu în anul 2000, deși cele două localități nu s-au învecinat niciodată, fiind situate la 25 de kilometri distanță, despărțite de orașul Ovidiu. Fosta judecătoare s-a bazat în mare parte pe un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul Florin Dumitrescu din Medgidia. În aceeași hotărâre, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale unor cetățeni din Constanța, care dobândiseră terenuri pe malul lacului Siutghiol, în zona Tom-Carrefour, și care le vânduseră omului de afaceri Gheorghe Alexa. Aceste persoane nu aveau nicio calitate procesuală, întrucât nu mai dețineau nici posesia, nici proprietatea terenurilor care ajunseseră cu ani grei înainte la Gheorghe Alexa. Cu toate acestea, Jianu a golit zona de proprietarii care nu mai erau proprietari. În al doilea proces, actuala inculpată de la retrocedări a obligat Prefectura Constanța să anuleze titlurile de proprietate ale Zoei Rădulescu din Mihail Kogălniceanu și să-i ofere acesteia noi titluri pentru cele 19 hectare din Constanța.

Primărița din Mihail Kogălniceanu pune umărul la tun

Aici a intrat în schemă Primăria din Mihail Kogălniceanu, care s-a apucat să elaboreze documentații de fond funciar pentru terenurile din Constanța. O funcționară a scris pe o mizerie de hartă desenată cu pixul că ar fi conformă cu un original pe care nu l-a văzut nimeni niciodată. Apoi, o specialistă în cadastru a plecat de la harta care nu bate cu niciun original pentru a compune un plan actualizat de situație. Acesta din urmă a fost întocmit, însă nu este vizat de OCPI Constanța, așa cum era legal și obligatoriu. În plus, planul delimitează un amplasament liber pe malul lacului Siutghiol. Dar, ce să vezi, amplasamentul este sensibil diferit față de cel stabilit prin hotărârea judecătorească. Vorbim de o diferență de 5,2 hectare, adică de un teren care aparținea Municipiului Constanța. Cu toate acestea, situația nu a fost verificată de primărița din Mihail Kogălniceanu, care a ajuns să semneze noi procese verbale de punere în posesie a Zoei Rădulescu pe terenul din trupul Constanței. Practic, pe semnătura primăriței de la țară, 52.000 de metri pătrați din intravilanul orașului au fost furați municipalității… din pix.  

Expertul inventator, achitat de o judecătoare… tot din Kogălniceanu

Cazul retrocedării de la Tom-Carrefour a devenit extrem de cunoscut opiniei publice. În anul 2016, expertul din Medgidia care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei a fost trimis în judecată de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, unitatea de parchet a cerut anularea hărții în pix la care ne-am referit mai sus și a altor înscrisuri falsificate intelectual. După ce a fost condamnat pe fond, expertul a fost achitat în apel pe 30 decembrie 2019. Din completul de judecată a făcut parte și o judecătoare născută în Mihail Kogălniceanu (detalii complete într-un articol viitor). Hotărârea judecătorească nu a fost încă motivată nici la momentul de față, deși atât presa, cât și o importantă parte a magistraturii locale așteaptă cu nerăbdare să palpeze argumentația care a condus la această situație.

Dosarul 11

În ianuarie 2020, după răsturnarea de situație din dosarul penal, partea vătămată a depus un nou denunț, în privința modului în care au fost întocmite documentațiile de fond funciar de la Primăria din Mihail Kogălniceanu. Noul dosar 11/P/2020 a intrat pe făgașul său uzual. Astfel, Zoea Rădulescu, funcționara care a certificat corespondența cu originalul lipsă și specialista care a redesenat planul de amplasament au fost puse sub acuzație de fals și/sau uz de fals. Totodată, primărița localității, Ancuța Belu, a fost acuzată de neglijență în serviciu. Unitatea de parchet a instituit sechestru asupra terenului de la Siutghiol.

Procurorul Conortos, servicii indirecte pentru fosta judecătoare Jianu

Cu toate acestea, Zoea Rădulescu s-a pomenit iarăși în circumstanțe extrem de favorabile. Astfel, beneficiara tunului imobiliar a atacat sechestrul instituit de PCA, iar un judecător de la o instanță inferioară i-a dat câștig de cauză, pe baza unei motivații care făcea trimitere la decizia penală, încă nemotivată, a completului care l-a achitat pe expertul care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei. În al doilea rând, așa cum arătam în partea introductivă a articolului de față, s-a găsit pista prin care să se ceară preluarea întregii anchete de către un procuror de la DNA Constanța, evidențiat prin clasări controversate. Este vorba de Constantin Conortos, un tip despre care am relatat aici, în Ordinea.Ro, cum a dispus clasări fără cercetare atât în cazul retrocedării frauduloase a carierei de la Sibioara, cât și în cazul taxei fiscale de la Năvodari, de două milioane de euro. Atenție, dosarul Sibioara și dosarul taxei fiscale de la Năvodari au deopotrivă legătură cu fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, la fel ca și dosarul terenului de la Tom-Carrefour. După două clasări dispuse în beneficiul indirect al Corinei Eugenia Jianu, procurorul Conortos ar putea să aibă pe țeavă o nouă clasare în beneficiul indirect al aceleiași inculpate.

O delațiune aparent fără sens

Totul ar putea părea o simplă speculație. Însă trebuiie să știți că dosarul ajuns pe mâna lui Conortos este clonat pur și simplu după dosarul instrumentat, cu ceva rezultate, de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, actul de sesizare a DNA-ului este semnat de un prieten al Zoei Rădulescu. L-am numit mai sus pe Iulian Răileanu, un tip care a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare cu Zoea Rădulescu, prin care urma să dobândească la un preț extraordinar de bun pentru el o halcă din terenul tunului descris în articolul de față. E limpede că beneficiarul acestei combinații nu avea niciun motiv real de supărare pe binefăcătoarea sa și cu atât mai puțin pe primărița din Mihail Kogălniceanu sau pe funcționarele din această localitate. Or tocmai lipsa unui mobil real generează suspiciuni.

În mod cert, după ce a întocmit dosarul penal pe baza delațiunii prin care Răileanu și-a turnat fără sens partenera de afaceri, Constantin Comortos a constatat că acesta are același conținut ca și dosarul de la Parchetul Curții de Apel. Și dintr-o dată, a apărut un sens. Astfel, Conortos a cerut aprobarea procurorului general al României pentru a prelua întreaga anchetă de la PCA. Întâmplarea vine în succesiunea altor mușamalizări obținute cu succes de Zoea Rădulescu, așa cu am precizat mai sus. Cererea urmează să fie analizată de procurorul general al României. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: