Connect with us

Exclusiv

Subvenții de muls, la Hârșova. Micii fermieri, distruși de o asociație favorizată de primar

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Mai mulți fermieri din Hârșova au ajuns în faliment, după ce Primăria a închiriat pășunea localității către o asociație care a beneficiat de asistență juridică de specialitate, în chestiuni statutare, chiar de la soția primarului Viorel Ionescu. ONG-ul nu îndeplinea condițiile obligatorii pentru a participa la licitație, neavând nici cod de exploatație, nici animale în proprietate. Asociația s-a folosit de codurile și de animalele fermierilor, atât la dobândirea pășunii în chirie, cât și la accesarea de subvenții de la APIA în anul 2017. Din aceste fonduri, asociația a achitat administrației locale chiria și taxa de teren, pe doi ani la rând. La scurt timp după ce Primăria a încasat de la asociație chiria pe 2018, primarul din Hârșova a plecat într-o vizită de lucru în Canada și Statele Unite ale Americii. Fermierii nu s-au ales cu niciun leu. Președintele asociației, care este socrul unui fost consilier local, a pretins că fermierii nu au calitatea de membri ai asociației. La o inundație din anul 2018, mai mulți crescători au fost forțați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei pe bucată, ca să le salveze de la o moarte sigură.

Drama crescătorilor de animale din Hârșova a început în anul 2017. În luna februarie, Consiliul Local Hârșova a aprobat organizarea unei licitații publice pentru închirierea, pe un termen de 7 ani, a pășunii de 1072 de hectare a localității. La începutul lunii martie, crescătorii de animale, care dețineau ferme și utilizau pășunea comunală pe baza unei taxe anuale, au fost convocați la o ședință de către primarul Viorel Ionescu.

Fermierii spun că edilul din Hârșova i-a condiționat să adere la Asociația Crescătorilor de Animale Hârșova, pentru a putea să își continue activitatea. Primarul le-ar fi spus că singura variantă în care ar putea să închirieze această suprafață imensă ar fi asocierea.

Înțelegând că nu au încotro, micii fermieri au acceptat să se înscrie în asociație. Ei au plătit câte o taxă de 200 de lei, de fiecare, pentru care nu au primit niciun fel de chitanță, și au întocmit adeziuni adresate președintelui Asociației Crescătorilor de Animale din Hârșova,  Radu Sora. Acesta le-a inspirat încredere, pentru că părea un bătrân de treabă, mieros la vorbă și mai ales pe placul primarului. În zilele următoare, noii membri au alergat să adune actele cerute pentru licitație: pașapoartele animalelor, adeverințe de la medicul veterinar, avizele de funcționare, documentele de înregistrare în Registrul Național al Exploatațiilor, ba chiar și certificate fiscale că sunt la zi cu datoriile către buget. Cei care aveau datorii, au făcut eșalonări la plată.

Din cauza timpului scurt și a agitației create, acești oameni simpli nu au cerut, pentru că nici nu știau că trebuie să ceară, dovada înscrierii în actele statutare ale asociației și în registrul special de la Grefa instanței. În lipsa acestor formalități legale, de drept nu au fost niciodată membri ai asociației.

Abia după luni bune, fermierii aveau să afle că actele Asociației au fost redactate cu asistența juridică, oferită în anul 2014, de soția actualul primar din Hârșova. De asemenea, aveau să afle că mai toate ședințele Asociației erau conduse de ginerele președintelui, pe numele său Ion Cristian Rădulescu, fost consilier local în mandatul trecut.

Licitația trucată de la Primărie

Procedura de licitație a Primăriei avea reguli clare, stabilite prin caietul de sarcini aprobat prin HCL 23/23.02.2017. Din capul locului, erau două condiții mari și late, eliminatorii. În primul rând, participanții, persoane fizice și juridice, trebuiau să aibă animale înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor, cu precizarea, trecută într-o paranteză, ”crescători de animale din cadrul colectivității locale”. A doua condiție era dovada deținerii în proprietate a numărului minim necesar de animale în vederea asigurării încărcăturii minime de 0,3 Unitate Vită Mare (UVM) pe hectar.

Asociația nu îndeplinea nici un criteriu, nici altul. Nu avea cod de exploatație și nu deținea niciun animal în proprietate. Cu toate acestea, ONG-ul a fost declarat câștigător. Ca urmare, președintele acestuia, Radu Sora, a fost chemat să semneze contractul de închiriere nr. 5/08.05.2017 cu primarul Viorel Ionescu. ”Membrii” Asociației, care îndeplineau individual condițiile eliminatorii din caietul de sarcini și care au fost cooptați fără a fi înscriși efectiv în actele statutare, nu sunt menționați în contract.

Contractul nr. 5/08.05.2017 șochează de la prima vedere, întrucât o parte din rubricile destinate datelor locatarului au rămas goale. Lipsesc următoarele date: codul RNE, contul bancar, banca, telefonul și faxul.

Un alt aspect cel puțin derutant este acela că suprafața închiriată asociației a fost de 519,83 de hectare, iar nu de 1.072 de hectare cât scria în caietul de sarcini al licitație. Una din clauze stipula că asociația trebuie să pășuneze suprafața închiriată cu 3508 de animale. Era vorba de animalele aflate în proprietatea membrilor fondatori (9 la număr) și a membrilor așa-zis cooptați în împrejurările mai sus relatate (în număr de 14), însă acest detaliu nu a fost menționat în contract. Durata contractului a fost de 7 ani, iar valoarea chiriei a fost stabilită la 214 lei/ha/an.  

Fals în înscrisuri sub semnătură privată?

Abia la o săptămână după semnarea contractului, s-a întocmit ”centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru”. Documentul a fost semnat, spre avizare, de primarul Viorel Ionescu și înregistrat la Primărie sub numărul 6321/15.05.2017. În total, în centralizator sunt înscriși 23 de crescători de animale.

Sorin Nechita, unul din cei înscriși în centralizator, avea să formuleze o plângere penală în anul 2018, susținând că fermierii au semnat centralizatorul în alb. Practic, datele cu privire la numărul de animale și la suprafețele de pășune alocate membrilor au fost complinite ulterior de persoane din conducerea asociației. Un alt crescător, Dobrică Dociu, a formulat la rândul său plângere penală, susținând că semnătura sa a fost contrafăcută. De altfel, semnătura care apare în dreptul acestui nume seamănă izbitor de mult cu semnătura proprie a președintelui Radu Sora. În sfârșit, crescătorul Cristian Rădulescu, ginerele președintelui Radu Sora, nu și-a exprimat acordul prin semnătură. Lipsa semnăturii acestuia trebuia să-l împiedice pe primar să avizeze centralizatorul.

Tot din plângerile penale mai sus menționate se degajă informația că fermierii ar fi fost contactați de președintele Radu Sora să mai semneze un proces-verbal necesar la APIA în vederea accesării subvențiilor pentru pășune. Împrejurarea de mai sus este consemnată chiar într-o încheiere penală din martie 2019, dispusă în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova: ”Conform susținerii numitului Nechita Sorin, Radu Sora i-a convins să semneze în alb spunându-le că nu știe ce să scrie în conținutul procesului-verbal, dar o să-l îndrume un funcționar de la APIA”.

Procesul-verbal din 13 mai 2017, despre care există suspiciunile de mai sus, consemnează că cei 23 de semnatari s-ar fi pus de acord să achite din subvențiile ce urmau să fie accesate chiria pe teren pentru anul 2017, chiria în avans pentru 2018 și lucrări de întreținere. De asemenea, își exprimau acordul ca ”banii rămași să se împartă membrilor Asociației Crescătorilor de Animale”. Sorin Nechita a denunțat faptul că o asemenea hotărâre nu a fost adoptată în fapt niciodată, în vreme ce Dobrică Dociu susține că semnătura sa ar fi fost falsificată și pe acest document.

Ce spune legea despre beneficiarii subvențiilor pentru pășune

Potrivit Legii 97/2017, care s-a publicat în Monitorul Oficial exact în ziua în care se semna la Hârșova contractul de închiriere a islazului, subvențiile pentru pășunile închiriate din domeniul localităților puteau fi accesate de 3 beneficiari:

În primul rând, subvențiile pot fi accesate direct de către crescătorii de animale înscriși în asociație, pe baza centralizatorului avizat de primar și a copiei contractului de închiriere semnat de Asociație cu Primăria. În acest caz, crescătorii care asigură încărcătura cu animale la hectar încasează ajutorul nerambursabil direct în conturile lor bancare.

În al doilea rând, subvențiile pot fi accesate de o asociație fără cod propriu de exploatație care desfășoară activitate cu animalele membrilor. În acest caz, asociația trebuie să aibă acordul expres al crescătorilor pentru a accesa subvenția, dovedit prin centralizatorul avizat de primar, precum și printr-un proces-verbal al adunării crescătorilor în care se prevede destinația exactă a sumelor obținute. Banii intră în contul asociației, care trebuie să îi folosească potrivit destinației aprobate de adunarea crescătorilor.

În sfârșit, mai exista și varianta asociațiilor cu cod propriu de exploatație, care preiau animalele crescătorilor în tabere de vară, pe perioada sezonului de pășunat. Înființarea taberelor de vară trebuie supusă acreditării sanitar-veterinare, cu plata unor taxe specifice.

I-au înșelat prin omisiune

Ultima variantă de accesare a subvenției nu intră în discuție în cazul de la Hârșova, pentru că asociația nu deținea cod propriu de exploatație, neîndeplinind condiția minimală de a cere o astfel de autorizare.

Din acest motiv, rămâneau în discuție celelalte două modalități de accesare. Însă conducerea asociației nu i-a informat pe proprietarii de animale, cu privire la această opțiune. Ștabii agreați de Primărie au omis pur și simplu să le spună crescătorilor de dreptul lor legal de a alege între cele două variante de accesare a subvenției. Crescătorii nu au fost întrebați cum vor să se procedeze în privința subvenției cuvenite pentru prestația lor de a asigura încărcarea cu minim 0,3 UVM la hectar. În schimb, li s-au dat documente la semnat, dar nu în cadrul unei adunări legale, ci pe sub mână și în alb, așa cum au susținut fermierii în plângerile lor penale.

Pășunatul permanent reprezintă întreținerea pășunii

Aici trebuie să mai spunem că, în accepțiunea legii, pajiștile se consideră întreținute când sunt păscute permanent sau când sunt cosite o dată pe an. Întreținerea prin cosire nu se aplică decât pentru terenurile persoanelor particulare. În cazul islazurilor închiriate de la Primării, întreținerea pajiștii prin pășunat permanent este singura condiție obligatorie la accesarea subvenției. Desigur, crescătorii pot face și alte lucrări, însă subvenția depinde doar de pășunat, cu numărul minim de animale stabilit în lege, de 0,3 UVM la hectar.

Subvenția de 438.ooo de lei

Pe 29 iunie 2017, la ora 16 și 13 minute, președintele asociației, Radu Sora, a depus o cerere unică de plată la APIA. Cererea a fost completată cu date care nu corespundeau realității. Astfel, la forma de organizare s-a menționat codul 02, care se referă la societăți comerciale – deși era vorba de un ONG fără cod de exploatație și fără animale. De asemenea, la codul CAEN a fost înscris eronat codul 0162 care se referă la activități de creștere a animalelor pe bază de tarif sau contract, servicii de pășunat, servicii de igienizare a cotețelor și adăposturilor. Codul se referă la o activitate economică, deși asociația nu a prestat activități economice, fapt evidențiat în cele două bilanțuri contabile depuse de la înființare până în prezent. În realitate, câmpul trebuia completat cu codul 9499 – Activități ale altor organizații n.c.a.. Potrivit clasificării, această clasă include ”activități de acordare a unor subvenții de către membrii organizațiilor sau către alții”. Dacă banii se accesau pe acest cod, cotele din subvenție votate pentru crescători puteau ajunge în final la aceștia. Or, banii fiind acordați scriptic pentru o activitate economică specifică societăților comerciale, transferul nu a mai putut fi operat în contabilitate.

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, la declarația de suprafață a fost înscris codul 604, care indica în mod eronat că terenul se află în proprietatea aplicantului, deși terenul era închiriat de la Primărie. La secțiunea ”Date despre sectorul zootehnic”, în care trebuiau menționate informațiile despre numărul și felul animalelor din exploatație s-a înscris sintagma ”nu există informații”. De asemenea, câmpul 48, în care trebuiau trecute codurile exploatațiilor zootehnice ale membrilor asociației, a fost completat cu sintagma ”Nu există informații”. Dacă în loc de codul 604 s-ar fi completat corect codul 603, care indica faptul că terenul este un islaz comunal, aplicația nu se putea închide fără numărul de animale și fără codurile de exploatație ale crescătorilor, deoarece, așa cum am explicat în paragraful anterior, pentru terenurile de acest fel ajutorul nerambursabil din fonduri europene nu se poate acorda decât pentru întreținerea pajiștilor prin pășunat permanent.

Ulterior, contul bancar al Asociației (deschis pe 11 mai 2017) a fost utilizat pentru încasarea, în tranșe, a subvențiilor pentru pășune, acordate de APIA pentru anul 2017. În total, Asociația a încasat  438.469,54 de lei.

Din banii primiți, Asociația a achitat doar chiria și taxa de teren către Primărie, atât pentru anul 2017, cât și pentru anul 2018. Suma totală virată Primăriei a fost de 231.462,52 de lei. Așa cum reiese din extrasul de cont bancar, asociația nu a cheltuit niciun leu pentru întreținerea pășunii, iar întreținerea prin pășunat permanent, efectuată de crescătorii înscriși în tabelul centralizator, nu s-a putut deconta contabil din cauza codurilor completate eronat, așa cum am explicat în paragraful anterior. Prestatorii întreținerii prin pășunat permanent, care au asigurat încărcătura minimă cu animale cerută de lege, au rămas cu buza umflată.

Crescătorii spun că, în perioada în care asociația a virat în contul Primăriei chiria pentru anul 2018, primarul Viorel Ionescu a plecat într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii și în Canada.

Viorel Ionescu are un proces pe rol, prin care contestă decizia Curții de Conturi de a restitui banii cheltuiți în SUA și Canada

După ce s-a folosit de banii lor, de documentele lor și de animalele lor, Asociația n-a vrut să mai audă de micii fermieri

După ce au intrat banii în asociație, președintele Radu Sora a pretins că nu poate respecta cele hotărâte prin procesul-verbal, în privința acordării banilor rămași către membrii asociației. Sora a aberat că, în cadrul asociațiilor nonguvernamentale, membrii pun în comun, fără drept de restituire, contribuțiile lor. Însă, fermierii nu au adus niciodată animalele în patrimoniul asociației. Or, pe încărcătura cu animalele lor, rămase în proprietatea lor, li se cuveneau subvențiile. Pășunatul a fost singura formă de întreținere a pășunii. Mai mult, și asta este de-a dreptul halucinant, Sora a pretins chiar în fața instanțelor de judecată, că fermierii înscriși în centralizator nu au fost niciodată membri ai asociației, nefiind înscriși în actele statutare și în registrul asociațiilor și fundațiilor de la grefa Judecătoriei Hârșova.

Falimentul

În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova s-a inundat. Fermierii au cerut încă o dată cota lor din subvenții sau măcar furaje ca să nu le moară animalele. N-au primit nimic. Asociația nu a degajat apa de pe islaz, așa cum se obligase prin contractul de închiriere a pășunii, iar Primăria nu a intervenit pentru a se respecta această clauză contractuală. O scuză ar fi în aceea că primarul era plecat în turneu peste ocean. Într-un final, micii crescători spun că au fost obligați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei de exemplar adult, ca să le salveze de la o moarte sigură.

În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova a fost inundat. Animalele riscau să moară de foame. O parte din fermieri au ales să le vândă cu prețuri de nimic, pentru a le salva, totuși, de la moarte.

În locul faliților, Asociația a cooptat alți crescători, pe baza unor convenții încheiate în luna mai 2018. Toți membrii înscriși în centralizatorul nou au accesat direct subvențiile de pășune de la APIA, în anul 2018. Pentru ei s-a putut, pentru membrii inițiali nu s-a putut. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.

Dosarele penale

După ce au dat faliment, micii fermieri înșelați au început să facă plângeri peste plângeri. Situația semnalată de ei a fost verificată de Curtea de Conturi a României, care a constatat abateri la încheierea contractului de închiriere. De asemenea, faptele au fost cercetare sub aspectul fraudei cu fonduri europene de către DNA – Structura Constanța. Dosarul a fost clasat, întrucât datele despre completarea eronată a codurilor nu erau atunci cunoscute. Însă faptele de abuz în serviciu, gestiune frauduloasă și fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost declinate de DNA spre soluționare la Parchetul Judecătoriei Hârșova. Noul dosar a fost instrumentat chiar de prim-procurorul unității, care a dispus o soluție de clasare în anul 2018. Înșelații au depus plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată, care a fost admisă prin Încheierea nr. 68/27.03.2019, pronunțată în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova. 

Nu s-au făcut verificări de bază

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu s-a făcut o cercetare penală corectă și complexă în dosarul clasat de Parchetul Judecătoriei Hârșova. Astfel, procurorul de caz nu a stabilit dacă fermierii la care ne-am referit în acest articol au sau nu au calitatea de membri ai Asociației. Deși s-a reclamat un fals, la dosarul penal nu se regăsea originalul tabelului indicat, pentru a se putea face o minimă confruntare.  

”Nu rezultă din dosar verificările cu privire la procedura licitației pășunii în baza căreia s-a încheiat contractul dintre părți (…) Organele de cercetare și de urmărire penală au trecut foarte ușor cu vederea sesizarea petenților potrivit căreia neavând în realitate calitatea de membri, prin tabelul centralizator din data de 15.05.2017, APIA a fost prejudiciată cu suma alocată cu titlul de subvenție, într-un cuantum semnificativ de 438.469,54 de lei. De asemenea, se impun verificări și cu privire la implicarea unui funcționar APIA cu privire la completarea tabelului care a stat efectiv la baza admiterii cererii unice de plată.” – afirmă judecătorul de cameră preliminară.

”Situația se circumscrie zonei infracționale”

Mai departe, magistratul spune că în dosarul penal se găseau numeroase adrese trimise de fermieri către Ministerul Agriculturi, APIA, Curtea de Conturi, Primăria Hârșova și consilierii locali. ”(…) Nu rezultă nici un fel de mențiune referitoare la verificări privind aceste sesizări, deși cel puțin din răspunsurile Ministerului Agriculturii și ale APIA se reține că situația expusă de petenți se circumscrie zonei infracționale…” – argumentează judecătorul.    

”Din cuprinsul acestor corespondențe rezultă necesitatea verificării de către organele de cercetare și urmărire penală în vederea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza încheierii contractului de concesiune (dacă a fost făcută în nume propriu de Asociație sau în numele membrilor, cu toate condițiile ce decurg din acest fapt, verificarea întregii documentații aferente licitației). Rezultă și necesitatea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza admiterii de către APIA a cererii unice de plată (pentru cine a fost făcută, dacă s-au respectat condițiile, cine sunt în realitate beneficiarii). Pentru o analiză completă, rezultatul acestor verificări vor fi completate și coroborate și cu verificarea dosarului de obținere a subvențiilor aferente anului 2018.” – se mai arată în Încheierea penală din 2019.

Cercetările trebuie să includă Primăria Hârșova și APIA

”Ulterior acestor verificări se impune a fi verificată și lămurită afirmația intimatului Sora Radu potrivit căreia nu putea beneficia de bani lichizi din sumele acordate de APIA. În raport de verificarea acestei afirmații, având în vedere efectuarea unor plăți anticipate Primăriei Hârșova, se impune verificarea traseului acestor sume, precum și stabilirea faptului dacă ulterior plăților făcute din subvenția obținută de la APIA, intimații au primit direct sau indirect sume de bani din partea Primăriei Hârșova și cu ce titlu.”.

Cercetările trebuie să continue pentru toate cele trei infracțiuni sesizate. La abuzul în serviciu, trebuie verificată implicarea funcționarilor publici de la Primăria Hârșova și de la APIA. În sfârșit, tabelul centralizator trebuie cercetat în sensul stabilirii împrejurării dacă persoanele înscrise în acesta erau sau nu membri în Asociație și dacă prin înscrierea animalelor unor nemembri în acest tabel, nu s-au indus date eronate, false, prin care s-a realizat un folos necuvenit Asociației.

Ce spune Radu Sora

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Hârșova, acesta nu a răspuns apelului nostru telefonic. În schimb, președintele Asociației, Radu Sora, a acceptat inițial să ne ofere un interviu filmat pentru data de 14 februarie 2020, angajându-se să ne comunice un loc și o oră. Ulterior, acesta a uitat de promisiune și nu a mai sunat să anunțe locul și ora întâlnirii. În discuția telefonică de câteva minute, Sora ne-a atenționat că urmează un proces, dacă nu vom reflecta faptul că Asociația a fost asistată juridic de soția primarului din Hârșova în anul 2014, cu mult înainte ca Viorel Ionescu să ajungă primar. În realitate, soția primarului Viorel Ionescu a aplicat ștampila sa și pe un act adițional la actul constitutiv al Asociației din 12 noiembrie 2016, când soțul ei era deja primar al localității. Însă ceea ce contează cu adevărat este colaborarea de lungă durată dintre conducerea Asociației și soția primarului. Or, pe fondul acestei relații statornice, neregulile din licitația organizată de Primărie nu pot fi privite în sensul unor simple greșeli. 

Soția primarului a aplicat ștampila sa pe acte statutare ale asociației din 2014 și 2016.

De asemenea, Radu Sora a insinuat că nu putea să le dea lichidități fermierilor din subvenție, ci cel mult furaje pentru animale. El spune că fermierii ar fi refuzat furajele. În realitate, așa cum reiese fără dubiu din extrasele de cont bancare ale Asociației, în anii 2017 și 2018 nu s-au achiziționat furaje, astfel că afirmația președintelui nu pare să aibă acoperire. Ionel Stamate, un alt fermier din localitate spune că a primit furajele din subvențiile anului 2017 abia în anul 2019. El spune că fiul său, care era membru în Asociație, a fost exclus după ce a lipsit de la o ședință organizată, nu la Primărie, ca toate celelalte, ci la ferma unui samsar de animale, la un șpriț. Crescătorul participase la toate ședințele anterioare, însă a fost exclus la prima absență.

Un conflict mic de interese

Trebuie să mai spunem că cercetările în dosarul penal, deși au fost reluate în vara anului trecut, nu au fost finalizate până în momentul de față. Fermierii atrag atenția că soțul doamnei prim-procuror de la PJ Hârșova a fost consilier local, coleg de partid cu primarul Viorel Ionescu, iar în momentul de față reprezintă interesele Primăriei în cadrul Consiliului de Administrație al Spitalului Orășenesc Hârșova. Opinăm că, pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la obiectivitatea anchetei, dosarul ar trebui preluat de o altă unitate de Parchet. 

În videoreportajul de mai jos puteți vedea drama crescătorilor de animale relatată de ei înșiși. Va urma!

AICI puteți citi dreptul la replică transmis redacției noastre de Primarul din Hârșova. 

Iar AICI puteți citi preciozările redacției Ordinea.Ro cu privire la cele afrimate în dreptul la replică al primarului. 

Download (PDF, 225KB)

Comments

comments

Exclusiv

Iorguș calcă pe cadavre. Liderul PMP Mangalia, înlocuit cu un om al fostului primar

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Acuzații grave la Mangalia. Liderul local al PMP, Mihai Petru Crăciun, și-a dat demisia din partid, acuzând că fostul său aliat, Zanfir Iorguș ”căruia nu-i mai ajung partidele, le vrea pe toate dacă se poate”, ar fi aranjat ca filiala din Mangalia a Partidului Mișcarea Populară să ajungă pe mâna omului său, Petrișor Cruceanu. La mijloc ar fi vorba de o triplă trădare. În primul rând, vorbim de trădarea lui Iorguș față de PSD, partid în numele căruia fostul primar a fost de curând validat în funcția de consilier local la Mangalia. Însă atât de PSD-ist este Iorguș, încât – așa cum reiese din susținerile lui Mihai Petru Crăciun – ar fi negociat un transfer de voturi în favoarea PMP, la alegerile parlamentare din 6 decembrie. După cum este de largă notorietate, fostul primar se bucură de simpatia unor nostalgici care l-au urmat la toate partidele pe la care s-a perindat. Așadar, acest bazin electoral personal al lui Iorguș ar putea fi îndrumat să voteze PMP la alegerile generale – după cum sugerează Crăciun, transferul fiind facilitat de numirea lui Petrișor Cruceanu în fruntea PMP, fiind cunoscut că acesta din urmă face parte din anturajul foarte intim al fostului primar.

În al doilea rând, ar fi vorba de trădarea lui Claudiu Palaz față de echipa PMP de la Mangalia, care – deși nu a reușit să acceadă în Consiliul Local, a obținut totuși 994 de voturi pentru lista de candidați la Consiliul Județean. Cu doar 6 voturi mai puține decât targetul asumat!

În sfârșit, ar mai fi vorba de o trădare a lui Iorguș în raport cu însuși Mihai Petru Crăciun, care a acționat în campanie ca un aliat loial, încasând critici în cascadă că ar fi iepurele lui Iorguș. Pe Crăciun îl legau multe lucruri din trecut de Zanfir Iorguș. Chiar noi, la Ordinea.Ro, am publicat documente din care reise că fostul primar a acordat unei firme a lui Mihai Petru Crăciun mai mullte contracte de concesiune fără licitație publică și cu redevențe reduse cu 95%, în mandatele sale de primar al Mangaliei. De asemenea, am arătat că tatăl lui Crăciun a fost asociat într-o societate comercială cu Zanfir Iorguș, cu soția acestuia și cu alte persoane. Așadar, vorbim de relații vechi, de afaceri și de familie. Pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile locale, în momentul în care Iorguș a început să scadă în sondaje și a gândit retragerea din cursă în favoarea independentului Mohammad Murad, Crăciun i-a fost alături. Același Crăciun a participat la regia ieftină, prin care atât el, cât și Iorguș s-au pus la remorca lui Murad. Toate aceste aspecte nu au mai contat. Iată că, la scurt timp, cei doi au ajuns la cuțite, Crăciun acuzându-l pe fostul său aliat. Mai jos puteți citi integral postarea pe care a făcut-o Crăciun pe contul său de Facebook:

Dragi prieteni, cu regret vă anunț că am demisionat din funcția de președinte al PMP organizația Mangalia! Evident, o sa mă întrebați: de ce? Pentru faptul că nu accept si nu voi accepta niciodată sa fac jocurile murdare ale unui partid sau a unui lider de partid,indiferent care este miza sau indiferent ce mi se oferă! Din nou Claudiu Palaz si-a dat în petec !! El si cu Zanfir Iorgus (caruia nu-i mai ajung partidele…le vrea pe toate,daca se poate) au pus la cale cum sa faca sa ma elimine din organizația PMP Mangalia(asta dupa ce am reconstruit-o), organizatie ce în luna februarie a acestui an cand am preluat-o numara exact un singur membru de partid! Acum aceasta numara 373 de membrii de partid,care evident ca vor pleca si acestia din partid! Cum va spuneam, cei doi au pus la cale înlocuirea mea cu Petrisor Cruceanu (omul de casa a lui Zanfir Iorgus). Miza fiind una clara, rostită in cuvinte de Claudiu Palaz si Petrișor Cruceanu, cu subiect și predicat: transferul de voturi din portofoliul lui Zanfir Iorgus în favoarea PMP-ului, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, in Mangalia. Intrebarea este: PSD-ul Constanța oare stie ce vrea sa faca Zanfir Iorgus si Claudiu Palaz? Mai mult, faptul că noi, PMP Mangalia, am îndeplinit sarcinile de partid ce ne-au fost trasate de Claudiu Palaz în campania de la alegerile locale,respectiv am adus partidului 994 de voturi pentru consiliul judetean dintr-un total de 1000 de voturi impuse,arată că suntem responsabili si stim sa muncim in echipa! Aceasta echipa creata la Mangalia, după ce a fost folosită în campania de la locale… se dorește a fi aruncată pe niste promisiuni din partea lui Zanfir Iorgus către Claudiu Palaz! Cat de slabi în gândire sunteti domnilor? Aveti impresia ca faceti ce vreti cu votul oamenilor? Pentru ca nu te lepezi de metehnele vechi domnule Claudiu Palaz, nu poti sa scoti un scor cu 2 cifre în județul Constanta, asa cum ar putea oricine sa scoata, daca ar conduce organizatia Constanta,chiar si eu as avea un scor mai mare ! Pentru ca meteahna dumitale se numeste: TRADARE! De asta iti este frica,de asta nu vei scapa! Cat despre Zanfir Iorgus, nu pot spune decat: de bine ce te pricepi la jocuri politice domnule, ai pierdut ultimele trei ture de alegeri locale! În opinia mea, habar nu ai de cum trebuie sa functioneze o echipă! O spun eu, pentru ca altii nu au curaj, desi au fost trădați de dumneata! Oricum, aceste alegeri locale au fost ultimele pentru domniile dumneavoastra! Stiti voi de ce si or sa vada si oamenii! Nu faceti cinste oamenilor care va sustin, pentru ca voi nu stiti altceva decât să va trădați oamenii sau partidele din care faceti parte pentru interesele voastre! Proiectele mele politice vor continua nu va faceti probleme dragi prieteni !

Nicu Moroianu, altă… victimă politică a lui Iorguș

Un alt politician care a căzut în plasa promisiunilor politice ale fostului primar al Mangaliei, Zanfir Iorguș, este Nicu Moroianu, fost consilier ALDE Mangalia, pentru care s-a creat o alianță locală de susținere pentru fotoliul de primar. Deși prezentat oficial drept candidat al Alianței PSD – ALDE – PNȚCD, în ultimul moment Nicu Moroianu a făcut pasul în spate, cedându-i candidatura lui Zanfir Iorguș (VEZI detalii AICI). După alegerile locale, Moroianu nu a fost validat nici măcar consilier local, fiind lucrat de colegii săi de partid într-o ședință de tipul ”noaptea cuțitelor lungi”. El a fost propus pentru excluderea din partid, dar nu pentru o vină anume, ci pentru a lăsa locul de consilier câștigat de drept unui alt apropiat al lui Zanfir Iorguș, avocatul Paul Foleanu. Acesta din urmă era pe locul 6 pe lista de candidați, însă Alianța a obținut doar 5 mandate de consilier local. Mai multe detalii puteți citi aici:

 

Mangalia. Doar 8 consilieri locali au fost validați. Nicu Moroianu, executat de PSD-iști

Contactat telefonic, liderul PMP Constanța, Claudiu Palaz, a declarat următoarele:

“Înțeleg supărarea domnului Crăciun, dar PMP nu poate să rămână la un partid cu 3 membri și ușile închise. Partidul trebuie mărit și eu am obligația să fac acest lucru. În rest, nu doresc să comentez în niciun fel acuzațiile”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Mangalia. Doar 8 consilieri locali au fost validați. Nicu Moroianu, executat de PSD-iști

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Situație specială la Mangalia, unde Judecătoria locală a validat doar 8 consilieri locali din numărul legal de 19. Dosarul de judecată trebuia să aibă ca termen de pronunțare data de 19 octombrie, însă magistrații au amânat soluția până astăzi, 21 octombrie. Conform minutei publicate pe portalul instanței, au fost validați în funcție: Leila Ali, Zanfir Iorguș, Neculai Tănasă, Laurențiu Iulian Dumitrașcu, Mihail Bănceanu, Ozghiun Menabit, Teodor Marinescu și Dănuț Moldovan. Instanța a dispus invalidarea următorilor aleși: Cristian Radu, Sorin Mihai, Ionel Rugea, Ioan Ungurean, Ion Condruț, Edvica Popa, Iulian Nicu, Ioan Ilie, Eliza Nicoleta Drăgoi, Nicolae Moroianu și Adrian Zamoșteanu. Aceștia au fost declarați aleși potrivit rezultatelor alegerilor locale din 27 septembrie 2020, însă 10 dintre ei au formulat cereri de renunțare la mandat, iar un altul, respectiv Nicolae Moroianu, nu a avut dosarul de validare depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Potrivit procedurii legale, dacă hotărârea nu este atacată cu apel în termen de trei zile, aceasta devine definitivă. În acest caz, secretarul general al Municipiului Mangalia este abilitat să depună o nouă cerere de validare la Judecătorie, pentru supleanți. Cel mai probabil, Consiliul Local Mangalia se va constitui în luna noiembrie.  

Ultima țeapă PSD-istă: Nicu Moroianu nu va fi nici consilier local

Deși a fost pentru o bună perioadă de timp propunerea oficială de candidat pentru postul de primar al Mangaliei din partea alianței PSD – ALDE – PNȚCD, Nicolae Moroianu nu va fi nici măcar consilier local. Potrivit surselor noastre, Moroianu a fost executat în cadrul unei ședințe a PSD Mangalia, în care s-a propus excluderea sa din partid, dar nu pentru vreo culpă anume, ci pentru ca postul de consilier local să fie ocupat de Paul Foleanu, unul din apropiații lui Zanfir Iorguș.  Pe fondul acestor dispute interne, dosarul de validare al lui Moroianu nu a mai fost depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Atenție: mandatul lui Moroianu a fost invalidat pentru nedepunerea dosarului, iar nu pentru excluderea din partid.

Fostul primar Iorguș a fost deja validat în funcția de consilier local și va încerca să fie liderul opoziției. Acesta nu a schițat niciun gest în favoarea omului căruia i-a luat locul de candidat la funcția de primar. De asemenea, Iorguș nu a suflat o vorbă în spațiul public despre nedreptatea care i s-a făcut lui Moroianu, fiind preocupat, în mod meschin, doar de soarta sa politică.

Rocada Moroianu – Iorguș

Alegerile locale de la Mangalia au fost, probabil, cele mai interesante din județul Constanța. Înainte de Pandemie, aici s-au pus bazele unei alianțe politice între PSD, ALDE, PNȚCD și independentul Zanfir Iorguș. La un moment dat, liderul PSD Constanța, Felix Stroe, s-a deplasat la Mangalia împreună cu fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, pentru a anunța un candidat comun al Alianței pentru funcția de primar al Mangaliei. A fost, desigur, vorba de Nicolae Moroianu, unul din cei mai cunoscuți specialiști în turism din sudul litoralului, pe atunci consilier local ales din partea ALDE. În aceeași conferință, Stroe l-a anunțat pe Horia Țuțuianu drept candidat al PSD pentru șefia Consiliului Județean.

La atâtea luni distanță, a devenit clar pentru oricine că totul a fost o minciună. Ca dovadă, Țuțuianu a fost schimbat în ultima clipă cu însuși Felix Stroe. Iar la Mangalia, tot cu acordul lui Stroe, Nicu Moroianu a făcut anunțul că se retrage în favoarea lui Zanfir Iorguș, care s-ar fi bucurat de o intenție de vot mai largă. Chiar așa stăteau lucrurile în sondaje. Însă Moroianu avea unde să mai crească, în vreme ce Iorguș nu mai avea unde să crească, ci să scadă, pe fondul problemelor grave din trecut: averea nejustificată, faptele de baron local din timpul mandatelor sale, PUZ-ul criminal al Pădurii Comorova. La momentul rocadei, Iorguș a anunțat că, dacă va câștiga alegerile, Moroianu va fi viceprimarul localității.

Viceprimarul lui Murad

De la un timp însă, Iorguș a început s-o ia la vale în sondaje. Și după cum am arătat mai sus, acest trend era previzibil. Soluția de avarie s-a prefigurat în doi timpi și tei mișcări, pe final de campanie. Astfel, într-o primă fază, Iorguș s-a dus la o emisiune electorală însoțit de Paul Foleanu, împrejurare în care cei doi l-au vorbit de bine pe milionarul independent Mohammad Murad. În pasul doi, au fost organizate niște dezbateri regizate, la care au participat Mohammad Murad, Zanfir Iorguș și Mihai Petru Crăciun, candidatul PMP la funcția de primar al Mangaliei. În dezbaterea regizată, fostul primar a bătut palma să renunțe la candidatură și să-l susțină pe Murad.  Iar din acest punct al campaniei electorale, Iorguș a fost urcat pe un pliant alături de candidatul independent: Murad primar, iar el viceprimar. De Nicu Moroianu, prezentat până atunci ca viceprimar, nu a mai spus nimeni niciun cuvânt.

Sucelile lui Iorguș și drumul spre dezastru

Și nu era ultima răsturnare de situație din campania electorală de la Mangalia. Astfel, cu o zi înainte de finalul campaniei, alianța pentru Murad s-a lărgit cu participarea Partidului Ecologist Român. Vorbim aici de un partid condus la Constanța de un tip care deține danele portuare de la Midia prin care se derulează comerțul cu animale vii dintre România și statele din Orientul Mijlociu. De același Orient Mijlociu este legat, prin naștere, și Mohammad Murad. Voturile ecologiștilor de la Mangalia erau ale liderului local, Ozghiun Menabit, care se manifestase extrem de critic până atunci împotriva lui Murad. Însă partidul era al acestui tip de la Constanța, care – după toate aparențele – a impus intrarea PER în această alianță pentru Murad. În acest punct, Menabit a fost anunțat viceprimar al localității, iar Iorguș a fost de acord să facă un pas în spate. Ba mai mult, candidatul PSD-ALDE-PNȚCD a participat în live-uri pe Facebook, alături de Murad și de Menabit, ca să fie clar că și-a cedat întâietatea în fața ecologistului. În limbaj tehnic, Iorguș l-a validat pe Menabit, situație care nu putea să conducă decât la o creștere a cotei PER și la o scădere a Alianței PSD – ALDE – PNȚCD.

Finalul a fost apoteotic. Murad a pierdut alegerile locale în fața liberalului Cristian Radu la o diferență mare. Alianța PSD – ALDE – PNȚCD a obținut doar cinci mandate de consilier local, din 19.

În mod normal, greșelile atât de vizibile din campania electorală trebuiau analizate, iar cei care le-au făcut trebuiau să își asume răspunderea. Însă la Mangalia s-a aplicat altă rețetă: Iorguș se duce consilier local, deși sucelile lui au contat cel mai mult în scorul dezastruos al Alianței. Singurul care a plătit, deși fără de vină, a fost Nicu Moroianu, cel căruia Iorguș i-a luat candidatura după urzeala pe care a făcut-o cu fostul său coleg de muncă, Felix Stroe. În timp ce Moroianu a fost scos pe tușă, Alianța l-a trimis în Consiliul Local și pe avocatul Laurențiu Dumitrașcu, unul din stâlpii administrației toxice a fostului primar de coșmar Claudiu Tusac.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Siutghiol, un lac prăduit timp de zece ani în baza unei legi neconstituționale. CCR a deschis Cutia Pandorei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O lege strâmbă din anul 2010, prin care lacul Siutghiol a fost scos din administrarea Apelor Române și dat spre administrare unităților administrativ-teritoriale riverane, Constanța, Năvodari și Ovidiu, a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei. Decizia a fost luată astăzi 6 octombrie 2020 cu unanimitate de voturi de Curtea Constituțională a României. Ca efect imediat după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, unitățile administrativ-teritoriale Constanța, Năvodari și Ovidiu pierd dreptul de administrare a lacului Siutghiol în favoarea Apelor Române. Decizia deschide o veritabilă cutie a Pandorei, întrucât cele trei primării vor trebui să predea îndărăt întreaga suprafață primită în administrare în urmă cu zece ani, prin legea declarată acum neconstituțională. Numai că, în timpul scurs, administratorii au ciuntit proprietatea statului. Hălci importante din cuveta și din zona de protecție a lacului au fost retrocedate sau vândute unor terți. De altfel, excepția de neconstituționalitate a Legii 42/2010 – căci despre ea este vorba – a fost ridicată de Apele Române și însușită de Ministerul de Finanțe în cadrul unui proces de revendicare imobiliară inițiat de cele două instituții de stat împotriva Orașului Năvodari. Pentru admiterea excepției de neconstituționalitate a pledat în fața Curții și societatea constănțeană, intervenientă în cauză, Somaco Construct SRL, a cunoscutului om de afaceri Grigore Comănescu. Societatea a fost supusă unui abuz incredibil din partea Primăriei Năvodari în anul 2012. După 8 ani, lupta dusă de Grigore Comănescu împotriva abuzului conduce la repararea unei situații de încălcare vădită a Constituției.

Legea 42/2010 este un reper al corupției care a afectat structurile statului român până la cele mai înalte niveluri ale sale. Ceea ce este cu adevărat important este faptul că lacul a fost smuls din administrarea Apelor Române și dat UAT-urilor riverane cu un scop precis imobiliar. Nici la momentul adoptării legii și nici pe parcursul celor 10 ani de administrare, primăriile în cauză nu au avut specialiști angajați pe domeniul gospodăririi apelor. De asemenea, nu au avut logistica minimală pentru a face acte efective de administrare a lacului. În schimb, pe malul lacului, pe limbi de pământ câștigate prin astuparea luciului de apă cu moloz și pământ sau pe zona legală de protecție dimprejurul lacului au apărut diverse clădiri. După cum este de notorietate, aceste terenuri care prin Constituție făceau obiectul exclusiv al proprietății publice de stat au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al localităților, fiind ulterior retrocedate sau vândute unor terți. Totul s-a făcut din pix. Iar administratorii lacului, care trebuiau să urle că se fură proprietatea de stat, au tăcut mâlc, fiind implicați în această devastare. Și așa înțelegem care a fost rostul legii aberante și neconstituționale din anul 2010.

Cazul cel mai tulburător s-a petrecut la Năvodari, în mandatul fostului primar Nicolae Matei. Vorbim aici de un tip care a inventariat în domeniul privat al localității până și tabăra de copii, gonind de acolo societatea care deținea clădirile în proprietate și terenul în folosință. Mai apoi, întregul patrimoniu naționalizat ca în anii stalinismului a ajuns la cumnatul fără forme legale al lui Matei, care practica în zonă capitalismul de cumetrie. Evident, victima abuzului (SIND România) a reclamat situația, a făcut plângeri penale și a deschis numeroase procese civile, cerând anularea actelor întocmite de Primărie, din dispoziția fostului primar. Dacă s-a băgat într-un război cu victima la tăbăra de copii, la lacul Siutghiol a fost un fleac pentru Matei să inventarieze în neștire terenurile de stat în domeniul privat al localității. Riscul unui război în această privință era redus spre zero, pentru că cine putea să constate furtul? Desigur, putea administratorul lacului. Numai că hoțul și administratorul erau una și aceeași persoană. Așa se face că administrația Matei a inventariat și a vândut bunurile statului fără scandal, fără ca nimeni să reclame nimic. Și devastarea ar fi mers în tăcere. Numai că, într-o bună zi, Nicolae Matei și-a pierdut cu totul uzul rațiunii, făptuind unul din cele mai crunte abuzuri administrative din acest colț de țară. Și așa a apărut și în acest caz o victimă, care a reclamat, a făcut plângeri penale și a inițiat procese civile până la cel mai înalt nivel.

Ne-am referit mai sus la firma Somaco Construct SRL, a omului de afaceri Grigore Comănescu. Societatea menționată a construit la Năvodari, pe partea cu lacul, un complex de vile turistice de patru stele, pe un teren cumpărat de la o persoană privată cu 1,3 milioane de euro, în anul 2007. Pe teren se aflau deja 4 fundații turnate. La scurt timp de la achiziție, o parte din malul lacului s-a surpat, iar apa a început să se infiltreze în fundații. În acest context, Grigore Comănescu a obținut acordul de principiu al Apelor Române pentru consolidarea malului, conform unui proiect pe care instituția îl comandase cu ani înainte la o firmă de specialitate. Practic, omului de afaceri i s-a spus că statul nu dispune de resurse, fiind îndrumat să execute lucrarea pe cheltuiala sa. Ceea ce acesta a și făcut, depunând documentație pentru lucrări de protecție a mediului la baza autorizației de construire.  Lucrarea hidrotehnică realizată se întindea pe o suprafață de 4646 mp, cu pat de piatră și nisip de râu, totul perfect nivelat, perfect natural. În 2010, prin efectul legii neconstituționale,  lacul a trecut în administrarea Primăriei Năvodari, care mai departe a inventariat toate terenurile de pe malul lacului și inclusiv platforma de consolidare realizată de Somaco Construct SRL. În 2012, Primăria a pretins că terenul pe care abia ce-l furase de la stat ar fi utilizat ca depozit de materiale de construcții de către Somaco Construct, ceea ce era o minciună uriașă. În consecință, societatea a primit o decizie de impunere fiscală, care nu avea nici măcar număr de înregistrare, prin care era scoasă datoare cu două milioane de euro pentru folosirea locurilor publice ale Orașului Năvodari în vederea depozitării de materiale de construcții. Banii erau calculați din urmă, începând cu anul în care Orașul Năvodari a devenit administratorul lacului, prin efectul Legii 42.

Având o influență colosală, fostul primar a reușit să câștige primele procese inițiate de Somaco Construct.  Dar nici Grigore Comănescu nu s-a lăsat, trimițând memorii la toate instituțiile statului român, la Comisia Europeană și participând la emisiuni de televiziune la cele mai importante posturi din România. La un moment dat, Comisia de Abuzuri a Senatului a cerut Curții de Conturi și Direcției Antifraudă să verifice situația de la Năvodari. Instituțiile și-au făcut treaba, iar așa s-a ajuns la redeschiderea dosarelor penale. În 2018, decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, care produsese între timp accesorii de încă două milioane de euro, a fost desființată definitiv de instanța penală. Din cauza timpului scurs, fostul primar și funcționarii implicați în acest abuz nu au mai putut fi trași la răspundere.

Tot în 2018, Apele Române și Ministerul de Finanțe au deschis o acțiune în revendicare imobiliară împotriva Orașului Năvodari, cerând recuperarea terenurilor furate de la stat. Vorbim exact de procesul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a Legii 42 în ansamblul ei. Propunerea de sesizare a Curții Constituționale a fost admisă de instanță, iar astăzi cazul a fost soluționat prin constatarea unanimă a neconstituționalității legii.

Atenție, vorbim de câteva zeci de hectare de teren furate din lac și de alte zeci furate din zona de protecție a lacului. Amintim aici că publicația noastră a publicat în anii trecuți fotografii și filmări din dronă care atestau că zona numită ”coada lacului” a fost asanată complet prin bascularea unor cantități mari de moluz, pământ și nisip. Deși am atras atenția asupra fenomenului, acesta nu a fost stopat. În lumina deciziei Curții Constituționale, Primăria Năvodari trebuie să predea îndărăt porțiunea de lac și zonele de protecție exact așa cum erau înainte de toate aceste furăciuni. Iar dacă nu va putea să facă acest lucru – și evident că nu va putea – procurorii anticorupție vor avea multă treabă.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: