Connect with us

Exclusiv

Drept la replică al primarului din Hârșova. Ionescu s-a apărat publicând datele personale ale unui crescător de animale

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În urma anchetei publicate de Ordinea.Ro cu privire la drama crescătorilor de animale din Hârșova, primarul localității, Viorel Ionescu, a transmis redacției un drept la replică, într-un format needitabil. Ca urmare, am decis să publicăm aici documentul PDF transmis de primarul Hârșovei.

Download (PDF, 225KB)

Facem precizarea că Viorel Ionescu a publicat pe contul său de Facebook, dar și în grupuri de Facebook, documentul de mai sus, precum și o serie de înscrisuri care se referă la relațiile contractuale dintre crescătorul de animale Sorin Nechita și Primăria Hârșova. Documentele au conținut inițial datele personale ale fermierului hârșovean, precum adresa de domiciliu și codul numeric personal. Aceste elemente sunt protejate prin lege, neputând fi date publicității de către un terț. În situația de față, primarul din Hârșova nu a ajuns accidental în posesia datelor cu caracter personal, ci le-a avut în gestiune, în calitate de conducător al Primăriei din Hârșova. Manipularea acestor date și publicarea lor pe Facebook reprezintă o încălcare vădită a legii, în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a României a calificat în mod unitar în practica ei că rețelele sociale reprezintă un spațiu public.

Referitor la susținerea primarului din Hârșova că nu a fost contactat de redactorul Ordinea.Ro pentru a-și exprima un punct de vedere, facem precizarea că l-am sunat pe numărul personal în data de 12 februarie 2020, la ora 13:41, însă domnia sa nu a răspuns apelului nostru. Este real că nu am întreprins alte demersuri pentru a-l contacta, având în vedere conduita repetată în spațiul public de a nu răspunde întrebărilor presei (ultima situație a fost reflectată într-un reportaj al postului de televiziune Kanal D). 

Discreditarea pe care o încearcă Viorel Ionescu la adresa crescătorului de animale Sorin Nechita, faptul că acesta a fost dat afară din funcția pe care o deținea în cadrul Primăriei Hârșova, pe baza unei cercetări disciplinare, și susținerea că altul ar fi fost mobilul pentru care crescătorul și-ar fi vândut animalele ar putea avea un rol explicativ doar dacă Nechita ar fi singurul fermier în situația relatată în articolul nostru. Însă, în aceeași situație se găsesc și alți crescători de animale, precum Georgel Ionașcu, Dobrică Dociu sau Cosmin Crăciun. 

Constatarea Curții de Conturi există, chiar dacă nu a fost publicată în articolul cadru. Din sutele de înscrisuri, le-am selectat doar pe acelea pe care le-am considerat relevante. Publicăm mai jos adresa Curții de Conturi cu privire la constatarea abaterilor de la legalitate. 

 

Primarul din Hârșova amenință publicația noastră cu un proces, pe baza unei înțelegeri denaturate a reportajului nostru. Soția domniei sale a avut legături profesionale cu Asociația Crescătorilor de Animale, fapt demonstrat cu înscrisuri. De asemenea, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere a pășunii orașului către acest ONG, cu încălcarea vădită a caietului de sarcini aprobat de Consiliul Local Hârșova. Documentul aprobat prevedea două condiții eliminatorii cerute participanților la licitație: să dețină cod de exploatație din Registrul Național al Exploatațiilor, respectiv să dețină ÎN PROPRIETATE numărul minim de animale pentru o încărcătură de cel puțin 0,3 Unitate Vită Mare la hectar. Or, așa cum am probat cu înscrisuri, Asociația nu deținea nici cod de exploatație, nici animale în proprietate. Nu deținea nici măcar un cont bancar, nu desfășurase nicio activitate anterioară, nefiind înregistrată cu declarații fiscale pe site-ul Ministerului de Finanțe, fapt care putea fi lesne verificat de membrii comisiei de licitație. 

Funcționarii care au gestionat această licitație nu puteau trece peste condițiile aprobate de Consiliul Local, având obligația să descalifice Asociația întrucât nu îndeplinea condițiile minimale de a participa la procedură. În al doilea rând, dacă s-ar admite că Primăria a trecut peste aspectele votate de Consiliul Local, autorizând ca cele două condiții eliminatorii să fie complinite prin codurile, respectiv animalele membrilor, chiar și așa comisia de licitație era obligată să ceară o dovadă că respectivele coduri și respectivele animale aparțin membrilor Asociației, iar nu unor terți. Cu alte cuvinte, trebuia stabilit din capul locului dacă persoanele înscrise în acele documente au calitatea de membri ai Asociației. Or, după cum am relatat în articolul nostru, fermierii din Hârșova nu au fost niciodată cooptați în Asociație. Nu există hotărâre de cooptare și nu există o Încheiere a judecătorului prin care să se dispună cu privire la înscrierea noilor membri în Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor de la Grefa Judecătoriei Hârșova. De asemenea, în dosarul penal, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Hârșova cere imperativ unității de Parchet să lămurească în primul rând acest aspect. Pentru că, dacă acești oameni nu au fost membri, Asociația a obținut fraudulos atât contractul de închiriere a pășunii, cât și fondurile europene de la APIA. 

Susținerea primarului că el și familia sa nu au legătură cu Asociația și nu a avut niciun interes personal în derularea contractului  este o încercare ieftină de manipulare. În articolul nostru nu se afirmă așa ceva. Am afirmat, și rămânem la această afirmație, că soția primarului a avut relații profesionale cu Asociația, iar Asociația a fost favorizată de subordonații primarului din Hârșova. În loc să reacționeze în acest mod nepotrivit, Viorel Ionescu ar trebui să ordone o anchetă internă, pentru a se lămuri în primul rând domnia sa de ce s-a ajuns aici. O astfel de conduită ar risipi orice dubiu și ar fi de apreciat fără rezerve. De asemenea, ar ușura ancheta penală aflată în curs de instrumentare. 

Notă: înțelegem că documentele cu datele personale ale crescătorului de animale au fost între timp anonimizate. Chiar și așa, scăparea inițială, prin care datele personale au ajuns în spațiul public, cel puțin pentru o perioadă de timp, sunt expresia unei neglijențe greu de scuzat. Elementele cu roșu au fost supra-adăugate de redacția noastră, în postarea inițială a primarului fiind accesibile datele în forma lor nudă. 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Năvodariul în vremuri de pandemie: bani tăiați de la biserici și contre politice între Matei și oamenii lui Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși pandemia de Coronavirus îngrijorează întreaga opinie publică, la Năvodari există în continuare un război politic surd și preocupări ce par total inadecvate acestei perioade. Cumva, această stare de fapt este de înțeles, deoarece competiția pre-electorală era (și, iată, încă este) mai intensă decât oriunde în județ. Înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, în localitate apăruseră și primii fluturași pre-electorali, în speță abțibilduri cu însemnele Partidului Neamul Românesc și cu numele fostului primar Nicolae Matei, lipite la intrarea în numeroase scări de blocuri. După cum este de notorietate, fostul primar și-a anunțat intenția de a candida ca independent, susținut de Partidul Neamul Românesc. Pe lângă susținerea acestei formațiuni, în care s-au înrolat foștii consilieri locali PSD Liviu Stan, Ilie Coman și Liliana Cheizis, fostul primar Matei se mai bucură de spijinul unui aliat puternic: Arhiepiscopia Tomisului.

Abțibildurile cu Matei au fost lipite înainte de decretarea stării de urgență.

Vorbim aici de o susținere care s-a conturat în timp, devenind în ultima perioadă extrem de vizibilă. O primă dovadă a alianței lui Matei cu biserica a apărut în spațiul public la începutul acestui an, când fostul primar se afla în certurile despărțirii cu fostul său emul, Florin Chelaru, primarul în funcție al localității.  La acel moment, Matei s-a fotografiat cu arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie Petrescu, după liturghia susținută de înalta față bisericească la Mănăstirea Năvodari. A urmat apoi momentul 8 martie 2020, când Matei și-a anunțat public intenția de a candida ca independent pentru un nou mandat de primar al orașului, susținut de Partidul Neamul Românesc. Lansarea a avut loc în cadrul unei petreceri organizate la un cunoscut restaurant din localitate. Cu această ocazie, preotul Andrei Salomia, de la biserica Buna Vestire din centrul localității, i-a oferit binecuvântarea sa fostului primar. Salomia l-a numit ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă, subliniind că el însuși dorește binele orașului, motiv pentru care nu ar putea să stea deoparte. Petrecerea a avut loc în perioada postului religios, însă acest fapt nu l-a împiedicat pe ”marele preot Andrei” să participe și să-și ofere întreaga susținere fostului primar Matei. 

La câteva zile distanță, chiar Înalt Prea Sfințitul Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica popii Andrei. Cu acea ocazie, arhipeiscopul Tomisului a utilizat formularea ”stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”, în condițiile în care fostul primar se număra printre mirenii prezenți la slujbă. O asemenea funcție de primar onorific nu există, astfel încât formula lui Teodosie pare mai degrabă o formă de lingușire și trădează sprijinul oferit de acest influencer în sutană pentru fostul primar. 

Același arhiepiscop și-a dat girul pentru o procesiune cu moaște la Năvodari, care la rândul ei putea avea însemnătate electorală pentru fostul primar Nicolae Matei.  Evenimentul nu a mai avut loc, după ce Guvernul a interzis cu totul manifestările religioase cu public. 

Desigur, cam toată viața noastră socială și politică s-a comprimat, în aceste vremuri de pandemie. Însă Nicolae Matei a continuat să activeze politic pe Facebook. Pe 24 martie a.c., acesta a publicat o fotografie cu un corcoduș urban, notând că arborele a scăpat de drujba lui Chelaru. De asemenea, fostul primar s-a implicat în controverse publice pe tema finanțării clubului de rugby din localitate, condus de un apropiat al primarului Florin Chelaru. Chiar astăzi, fostul primar a publicat un comentariu cu limbaj licențios pe contul său de Facebook, în care a dat asigurări că el nu va desființa echipa de rugby dacă va ajunge primar al orașului, dar a cerut oprirea jafului. ”Consilerii PNL, PSD si PMP sunt si ei complici! Nu voi desfiinta echipa de rugby dar trebuie oprit jaful! Aloo DNA sa vina Domnilor “dreptatea” si la ei!” – a încheiat apoteotic fostul primar. 

Cel puțin până acum, Nicolae Matei nu a fost un suporter al DNA, această unitate de parchet obținând o condamnare penală împotriva sa, pentru care a și executat mai multe luni de închisoare. Deși postarea sa pare total ruptă din contextul actual, aceasta ar putea avea legătură cu faptul că, pe 26 martie 2020, consilierii locali PSD, PNL și PMP au votat o rectificare a bugetului orașului Năvodari, prin care banii alocați cultelor religioase au fost redirecționați pentru campania de luptă împotriva Covid 19. Inițiativa i-a aparținut consilierului PNL Dan Dumitrescu, fiind votată în unanimitate de consilierii prezenți la ședința extraordinară a Consiliului Local Năvodari. Trebuie notat în mod special faptul că prin rectificare nu au fost tăiați bani de la sport, probabil acesta fiind substratul atacului lansat de Nicolae Matei. 

Mai departe, pe baza rectificării de buget, Primăria din Năvodari a lansat o amplă campanie de igienizare a scărilor de blocuri. În acest context, o publicație locală a publicat un articol cu titlul ”Mizerii electorale! Un candidat la Primăria Năvodari încercă să blocheze dezinfecția scărilor de bloc împotriva COVID 19”. În cuprinsul articolului, sunt redarte inițialele candidatului, respectiv N.M. Însă un alt candidat la Primărie cu inițialele N.M. nu mai există în afara lui Nicolae Matei. Jurnaliștii afirmă că N.M. ar fi reclamat la 112 că substanța folosită în cadrul acțiunii de dezinfecție ar afecta sănătatea oamenilor. Raportarea s-ar fi soldat cu deplasarea polițiștilor în vederea verificărilor. 

Lupta politică a continuat cu o postare a fostului primar Nicolae Matei pe Facebook, în care acesta acuză în mod direct voluntarii implicați în acțiunea de dezinfecție că utilizează în spații interioare materiale de dezinfecție destinate spațiilor exterioare. De data aceasta, Matei a făcut un apel la DIICOT, pentru a verifica situația.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

ÎPS Teodosie: ”Stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Conduita Arhiepiscopiei Tomisului în această perioadă de pandemie a stârnit mai multe controverse în spațiul public. Cea mai cunoscută dintre acestea se referă la împrejurarea reflectată într-o filmare postată pe 15 martie a.c., în care arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, apare împărtășind cu aceeași linguriță zeci de credincioși care participau la o slujbă religioasă. De asemenea, înalta față bisericească a stârnit controverse în spațiul public în urma unei filmări postate pe 19 martie a.c., filmare în care a afirmat despre Covid-19 că ”această boală contagioasă este o bătaie a lui Dumnezeu, așa cum spune rugăciunea, pentru păcatele noastre”. Deși mai puțin cunoscută, din seria gafelor lui Teodosie din perioada de pandemie face parte și o adresare pe care acesta a folosit-o față de fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei. Cu puțin timp înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica ”Buna Vestire” din centrul orașului Năvodari. Cu această ocazie, arhiepiscopul Tomisului și-a deschis cuvântul de învățătură cu formula introductivă: ”Prea cucernici părinți, stimate domnule primar onorific Nicolae Matei, iubiți credincioși”. 

Cuvântarea ierarhului a fost filmată, iar filmarea a fost postată pe contul de Facebook al Arhiepiscopiei, pe 14 martie 2020. După cum se poate observa din montajul prezentat de instituția bisericească, la slujba religioasă a participat și fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Formula de adresarea utilizată de Teodosie nu are nicio bază reală și legală. Astfel, în legislația națională nu există funcția de primar onorific al unei localități. Cel mai pobabil Teodosie l-a menționat pe Nicolae Matei sub titulatura imaginară de ”primar onorific” pentru a-i crea un mic avantaj electoral… chiar și în vremuri de coronavirus.  

După cum am relatat în cadrul mai multor articole, Teodosie s-a fotografiat la începutul acestui an cu Nicoale Matei și cu Nicu Moruzi – fostul președinte al PSD Năvodari și unul din colaboratorii cei mai apropiați ai fostul primar. ”Ședința foto” a avut loc după o slujbă religioasă oficiată de ÎPS Teodosie la Mănăstrirea din Năvodari. Arhiepiscopul nu a rostit numele lui Nicolae Matei în timpul acelei slujbe religioase. Mai multe detalii AICI.

Pe 8 martie 2020, Nicolae Matei a organizat o petrecere la un restaurant din localitate, de ziua femeii. La chiolhan a participat, în straie preoțești, și preotul Andrei Salomia, parohul bisericii din centrul localității. Matei l-a anunțat pe acesta cu formula ”marele preot Andrei” și l-a invitat să îl binecuvânteze, în contextul în care tocmai explicase petrecăreților că vrea să candideze independent la Primărie. Salomia l-a binecuvântat. Mai mult, preotul l-a numit pe fostul primar ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă. În aceeași cuvântare, preotul de la Buna Vestire a spus despre criticii săi personali că și-ar fi vândut sufletul. Salomia făcea referire la un scandal declanșat după ce a fost filmat butonând de zor telefonul mobil, în timp ce spovedea formal un credincios. Deși criticat în presă, Salomia a fost apărat de Arhiepiscopia Tomisului, care a lămurit că acesta nu a încălcat taina spovedaniei, întrucât ar fi răspuns unui mesaj urgent. 

Citește și:

Nicolae Matei, binecuvântat de popa Andrei la un chiohan în postul Paștelui

Ajutorul pe care îl primește Nicolae Matei din partea Arhiepiscopiei Tomisului ar putea fi explicat prin faptul că fostul primar a fost extrem de darnic față de biserică, în perioada în care a condus localitatea, inițiind hotărâri de Consiliu Local prin care au fost alocate sume importante unităților de cult. În ultimii ani, bisericile au primit finanțări foarte mici de la bugetul orașului Năvodari. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Se pregătește o nouă mușamalizare în dosarul retrocedării de lângă Tom-Carrefour Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a reușit să-și mute un teren de 19 hectare din comuna ei natală direct în intravilanul Constanței, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour, trage sfori incredibile pentru a-și soluționa problemele de natură penală. Ultimul dosar, în care Zoea Rădulescu este urmărită penal alături de primărița din Mihail Kogălniceanu, Ancuța Belu, și de alte persoane, a intrat într-un conflict de competență între Parchetul Curții de Apel (PCA) Constanța și DNA Constanța. Dosarul PCA ajunsese într-un stadiu avansat, în speță începerea urmăririi penale și instituirea sechestrului asigurător asupra terenului de pe malul lacului Siutghiol. În acest context, a apărut ca din senin un alt denunț depus la DNA Constanța încă din decembrie 2019, care se referă la aceleași fapte cercetate de PCA începând cu luna ianuarie 2020. Teoretic, dosarul de la DNA este mai vechi, dar are exact același conținut. Vorbim de aceleași fapte și de aceeași făptași. Singura diferență este aceea că dosarul de la Parchetul Curții de Apel a plecat de la sesizarea părții vătămate, în speță a omului de afaceri Gheorghe Alexa, în vreme ce dosarul de la DNA Constanța este stârnit de un denunț depus, ATENȚIE!, chiar de un partener de afaceri imobiliare al Zoei Rădulescu. Colac peste pupăză, dosarul de la DNA este instrumentat de un procuror care nu s-a evidențiat decât prin clasări, unele de-a dreptul șocante. De aici și suspiciunea că totul este o manevră pusă la cale de beneficiara jafului de la Siutghiol, care a mai uzat în trecut de metode bizare de fraudare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor de judecată.

La fabrica de clone

Până acum, totul a curs în favoarea Zoei Rădulescu, o fostă fruntașă țărănistă care a obținut în anul 2000 două procese-verbale de punere în posesie asupra unei suprafețe agricole de 18 hectare în comuna sa natală Mihail Kogălniceanu. Ea a reușit să convingă o fostă judecătoare suspectată de corupție că terenul ei din Mihail Kogălniceanu ar fi de fapt situat pe malul lacului Siutghiol, în intravilanul Constanței și n-ar avea 18, ci 19 hectare. Pe fosta judecătoare o cheamă Corina Eugenia Jianu și actualmente este o simplă inculpată, într-un celebru dosar penal referitor la retrocedări frauduloase de terenuri pe malul Mării Negre. Ca să ajungă la controversata Jianu, Zoea Rădulescu a depus mai multe plângeri clonate, având același conținut. Ulterior, țărănista a renunțat la celelalte dosare înregistrate, alegând astfel să fie judecată de Jianu. Vorbim de o manevră aplicată în două dosare de judecată consecutive, ambele câștigate de Zoea Rădulescu pe baza unor argumente care țin de zona demenței psihopatologice.  

Fosta judecătoare a rescris geografia patriei

Zoea Rădulescu a obținut în primul rând rescrierea totală a geografiei patriei. Astfel, în prima hotărâre judecătorească din anul 2008 Jianu a delirat că terenurile din Constanța s-au aflat în limitele comunei Mihail Kogălniceanu în anul 2000, deși cele două localități nu s-au învecinat niciodată, fiind situate la 25 de kilometri distanță, despărțite de orașul Ovidiu. Fosta judecătoare s-a bazat în mare parte pe un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul Florin Dumitrescu din Medgidia. În aceeași hotărâre, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale unor cetățeni din Constanța, care dobândiseră terenuri pe malul lacului Siutghiol, în zona Tom-Carrefour, și care le vânduseră omului de afaceri Gheorghe Alexa. Aceste persoane nu aveau nicio calitate procesuală, întrucât nu mai dețineau nici posesia, nici proprietatea terenurilor care ajunseseră cu ani grei înainte la Gheorghe Alexa. Cu toate acestea, Jianu a golit zona de proprietarii care nu mai erau proprietari. În al doilea proces, actuala inculpată de la retrocedări a obligat Prefectura Constanța să anuleze titlurile de proprietate ale Zoei Rădulescu din Mihail Kogălniceanu și să-i ofere acesteia noi titluri pentru cele 19 hectare din Constanța.

Primărița din Mihail Kogălniceanu pune umărul la tun

Aici a intrat în schemă Primăria din Mihail Kogălniceanu, care s-a apucat să elaboreze documentații de fond funciar pentru terenurile din Constanța. O funcționară a scris pe o mizerie de hartă desenată cu pixul că ar fi conformă cu un original pe care nu l-a văzut nimeni niciodată. Apoi, o specialistă în cadastru a plecat de la harta care nu bate cu niciun original pentru a compune un plan actualizat de situație. Acesta din urmă a fost întocmit, însă nu este vizat de OCPI Constanța, așa cum era legal și obligatoriu. În plus, planul delimitează un amplasament liber pe malul lacului Siutghiol. Dar, ce să vezi, amplasamentul este sensibil diferit față de cel stabilit prin hotărârea judecătorească. Vorbim de o diferență de 5,2 hectare, adică de un teren care aparținea Municipiului Constanța. Cu toate acestea, situația nu a fost verificată de primărița din Mihail Kogălniceanu, care a ajuns să semneze noi procese verbale de punere în posesie a Zoei Rădulescu pe terenul din trupul Constanței. Practic, pe semnătura primăriței de la țară, 52.000 de metri pătrați din intravilanul orașului au fost furați municipalității… din pix.  

Expertul inventator, achitat de o judecătoare… tot din Kogălniceanu

Cazul retrocedării de la Tom-Carrefour a devenit extrem de cunoscut opiniei publice. În anul 2016, expertul din Medgidia care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei a fost trimis în judecată de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, unitatea de parchet a cerut anularea hărții în pix la care ne-am referit mai sus și a altor înscrisuri falsificate intelectual. După ce a fost condamnat pe fond, expertul a fost achitat în apel pe 30 decembrie 2019. Din completul de judecată a făcut parte și o judecătoare născută în Mihail Kogălniceanu (detalii complete într-un articol viitor). Hotărârea judecătorească nu a fost încă motivată nici la momentul de față, deși atât presa, cât și o importantă parte a magistraturii locale așteaptă cu nerăbdare să palpeze argumentația care a condus la această situație.

Dosarul 11

În ianuarie 2020, după răsturnarea de situație din dosarul penal, partea vătămată a depus un nou denunț, în privința modului în care au fost întocmite documentațiile de fond funciar de la Primăria din Mihail Kogălniceanu. Noul dosar 11/P/2020 a intrat pe făgașul său uzual. Astfel, Zoea Rădulescu, funcționara care a certificat corespondența cu originalul lipsă și specialista care a redesenat planul de amplasament au fost puse sub acuzație de fals și/sau uz de fals. Totodată, primărița localității, Ancuța Belu, a fost acuzată de neglijență în serviciu. Unitatea de parchet a instituit sechestru asupra terenului de la Siutghiol.

Procurorul Conortos, servicii indirecte pentru fosta judecătoare Jianu

Cu toate acestea, Zoea Rădulescu s-a pomenit iarăși în circumstanțe extrem de favorabile. Astfel, beneficiara tunului imobiliar a atacat sechestrul instituit de PCA, iar un judecător de la o instanță inferioară i-a dat câștig de cauză, pe baza unei motivații care făcea trimitere la decizia penală, încă nemotivată, a completului care l-a achitat pe expertul care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei. În al doilea rând, așa cum arătam în partea introductivă a articolului de față, s-a găsit pista prin care să se ceară preluarea întregii anchete de către un procuror de la DNA Constanța, evidențiat prin clasări controversate. Este vorba de Constantin Conortos, un tip despre care am relatat aici, în Ordinea.Ro, cum a dispus clasări fără cercetare atât în cazul retrocedării frauduloase a carierei de la Sibioara, cât și în cazul taxei fiscale de la Năvodari, de două milioane de euro. Atenție, dosarul Sibioara și dosarul taxei fiscale de la Năvodari au deopotrivă legătură cu fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, la fel ca și dosarul terenului de la Tom-Carrefour. După două clasări dispuse în beneficiul indirect al Corinei Eugenia Jianu, procurorul Conortos ar putea să aibă pe țeavă o nouă clasare în beneficiul indirect al aceleiași inculpate.

O delațiune aparent fără sens

Totul ar putea părea o simplă speculație. Însă trebuiie să știți că dosarul ajuns pe mâna lui Conortos este clonat pur și simplu după dosarul instrumentat, cu ceva rezultate, de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, actul de sesizare a DNA-ului este semnat de un prieten al Zoei Rădulescu. L-am numit mai sus pe Iulian Răileanu, un tip care a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare cu Zoea Rădulescu, prin care urma să dobândească la un preț extraordinar de bun pentru el o halcă din terenul tunului descris în articolul de față. E limpede că beneficiarul acestei combinații nu avea niciun motiv real de supărare pe binefăcătoarea sa și cu atât mai puțin pe primărița din Mihail Kogălniceanu sau pe funcționarele din această localitate. Or tocmai lipsa unui mobil real generează suspiciuni.

În mod cert, după ce a întocmit dosarul penal pe baza delațiunii prin care Răileanu și-a turnat fără sens partenera de afaceri, Constantin Comortos a constatat că acesta are același conținut ca și dosarul de la Parchetul Curții de Apel. Și dintr-o dată, a apărut un sens. Astfel, Conortos a cerut aprobarea procurorului general al României pentru a prelua întreaga anchetă de la PCA. Întâmplarea vine în succesiunea altor mușamalizări obținute cu succes de Zoea Rădulescu, așa cu am precizat mai sus. Cererea urmează să fie analizată de procurorul general al României. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: