Connect with us

Exclusiv

Legenda salvatorilor. Felicia Ovanesian, legături bizare cu regimul Mazăre

Publicat

la

De 3 ani și mai bine, asistăm în Constanța la construirea unei povești despre personajele pozitive care pot salva acest oraș din ghearele unei caracatițe care l-a acaparat. Mesajul e simplu și poate fi înțeles chiar și de un copil de grădiniță. Pe firul acestei povești, spânii, zmeii și balaurii orașului sunt primarul Făgădău, fostul primar Mazăre – făcătorul de retrocedări și dezvoltatorii imobiliari care construiesc blocuri între case și pe spațiile verzi. Ca-n orice poveste, publicul așteaptă ca această faună de lighioane să fie învinsă de niște feți-frumoși și cosânzene… ca să trăim fericiți pân* la adânci bătrâneți. Problema cu poveștile românești este aceea că, de multe ori, abia la final naratorul recunoaște că a încălecat pe-o căpșună ca să ne spună o mare minciună. Ce-ați spune dacă, în realitate, Ileana Cosânzeana n-ar fi așa de pură și de pozitivă? Ați mai crede povestea?

În articolul de față vorbim de avocata Felicia Ovanesian, cea care, cu multă pricepere, i-a dat culoare civică amiralului Vergil Chițac, unul din candidații cu șanse la actualele alegeri locale. Fără Ovanesian, Asociația Constanța Altfel, condusă de Chițac, ar fi fost, probabil, un ONG banal, ca multe structuri similare care nu reușesc să treacă pragul de la vorbă la faptă. La fel de probabil, senatorul ar fi rămas doar un personaj cazon, priceput ca nimeni altul să dezbată chestiuni geostrategice și militare. Cunoscuta avocată este, de fapt, autoarea faptelor… juridice, prin care s-au anulat PUZ-uri, autorizații de construire sau hotărâri ale Consiliului Local, acțiuni care au creionat profilul civic al fostului militar Chițac. Tocmai de aceea, se merită și se cuvine să aruncăm un ochi atent pe parcursul profesional, antreprenorial și politic al avocatei care ar trebui să aibă un drept de copyright asupra personajului civic Vergil Chițac.

În categoria ”rechin imobiliar”

Deși a implementat la Constanța ideologia luptei împotriva ”rechinilor imobiliari”, Felicia Ovanesian este, la rândul ei, o mare proprietară imobiliară. Date în acest sens găsim în declarația de avere pe care a depus-o în anul 2016, atunci când a candidat pentru prima și deocamdată singura oară la o funcție politică. În acel document, sunt menționate 9 terenuri, în suprafață cumulată de 43.461 de metri pătrați în localitățile Eforie și Constanța. Suprafața de 4,3 hectare nu aparține în mod exclusiv avocatei, aceasta fiind asociată în 7 dintre terenuri cu trei persoane fizice, respectiv Marius Chiriac, Mihaela Cibotaru și Ruxandra Cuingioglu. 37.000 mp se află la Eforie și au regim agricol. Însă la Eforie chiar și terenurile agricole sunt incluse în intravilanul localității. De asemenea, un teren de 2.000 mp din Constanța face parte din ”alte categorii de terenuri extravilane”. Restul suprafețelor se află în intravilanul municipiului Constanța și se completează cu un drept de proprietate indivizibilă asupra unor căi de acces în suprafață de 809,27 mp. Pe calculul cotelor, partea divizibilă cuvenită Feliciei Ovanesian este de 2,2 hectare. De altfel, ulterior depunerii declarației de avere,  Ovanesian s-a judecat cu asociata sa Ruxandra Cuiungioglu în vederea ieșirii din indiviziune în privința unui lot de 1970 mp din zona Constanța – Palazu Mare.

Un imobil fără spațiu verde și cu balcoanele proiectate peste domeniul public

Felicia Ovanesian mai deține un apartament de 170 de metri pătrați în București și 75% dintr-un imobil din Constanța, de 870 de metri pătrați, dobândit prin donație. Diferența de 25% îi aparține fratelui avocatei, Radu Ovanesian. Vorbim în acest caz de o clădire de 3 etaje din cartierul Faleză Nord, fără retragere față de aliniamentul stradal și cu balcoane care se proiectează peste domeniul public al orașului. Curtea casei nu dispune de spații verzi vizibile de la stradă; astfel, de pe domeniul public nu se pot observa decât betoane. Vezi AICI întreaga declarație de avere. 

”Hăitașii” de la Mars Collection

De-a lungul timpului, Felicia Ovanesian s-a evidențiat prin afaceri în domeniul recuperării de creanțe. Activitățile de acest tip au fost derulate prin societatea civilă de avocați Ovanesian și Cibotaru (asociata sa din domeniul imobiliar), precum și prin firma Mars Collection SRL. În memoria internetului au rămas numeroase postări, comentarii sau articole care arată revolta unor justițiabili ajunși în ghearele executării silite, cu riscul de a-și pierde locuințele. Nemulțumiții suspectează aranjamente cu instanțele de judecată, accesorii calculate ilegal și alte lucruri de acest fel. Gura lumii e slobodă, însă trebuie să spunem că nu am identificat în memoria internetului nici măcar o tentativă a avocatei de a dezminți aceste acuzații.

Din anul 2008, Ovanesian și Cibotaru s-au retras oficial din Mars Collection. Firma și-a continuat activitatea în casa Feliciei Ovanesian, avându-i ca asociați pe părinții acesteia, Hariutium-Virgil Ovanesian și Ștefania-Veronica Ovanesian.  

Tatăl avocatei, asociat cu un om al familiei Mazăre

 

Tot aici trebuie să spunem că Hariutium Ovanesian, tatăl avocatei, a fost asociat în firma MV Fast Trans SRL cu un personaj implicat în retrocedări și aranjamente imobiliare pe vremea lui Radu Mazăre. L-am numit mai sus pe Costea Mihale, un tip care a fost asociat oficial în altă firmă (Bluemar International SRL), cu Mihai (Mițu) Mazăre și Alexandru Mazăre, frații fostului primar, dar și cu grecul Theodor Skandalidis, în casa căruia locuia cu chirie Radu Mazăre. Costea și Skandalidis sunt și fondatorii Nitalexil, o firmă din care s-au retras, dar care și acum construiește în draci tot felul de mastodonți de beton în Constanța, pe terenuri retrocedate fraudulos de Radu Mazăre. Cum a ajuns tatăl avocatei în combinație de afaceri cu omul lui Mazăre rămâne deocamdată un mister. 

 

Parteneră de afaceri cu o cumpărătoare de terenuri retrocedate

În istoricul antreprenorial al Feliciei Ovanesian se mai află o asociere, jumi-juma, în firma Mobiplus SRL, alături de Tamina Antonia Cioroianu.

Tamina apare într-o tranzacție imobiliară, prin care a cumpărat, împreună cu soțul și alte persoane, un teren de 1.000 de metri pătrați retrocedat de Mazăre către George Sebastian Topa. Vorbim în acest caz de un teren situat în PUZ-ul Badea Cârțan. Ca să vedeți ce mică e lumea, PUZ-ul a fost adoptat la inițiativa lui Costea Mihale. Mai multe detalii despre acest caz tulburător puteți citi AICI

Fratele avocatei vinde cherestea pentru construcții

Felicia Ovanesian mai este asociată în Lara Agricultură SRL, alături de Mihaela Cibotaru și Mars Collection SRL. Firma este funcțională, însă derulează cifre de afaceri total nesemnificative. Fratele avocatei, Radu Ovanesian, deține la rândul său firma Lara Forest 99 SRL , care se ocupă de vânzarea de cherestea pentru construcții.

O poveste de insolvență

Până în 2019, avocata a deținut 5% din Scarlis Holding SA, un fel de agenție imobiliară care nu mai funcționa de ani de zile. Aceasta a fost radiată în 2019 din Registrul Comerțului. De asemenea, Felicia Ovanesian a mai deținut calitatea de asociat unic în firma Concept Gastronomika SRL, cu activitate în domeniul restaurantelor. Societatea a fost înființată în anul 2016, însă un an mai târziu a intrat în insolvență, pe baza cererii voluntare a Feliciei Ovanesian. În 2017, două persoane fizice din București (Ion și Eugenia Socoteanu), au cerut instanței de judecată evacuarea Concept Gastronomika dintr-un imobil, pentru neplata chiriei. În procesul de insolvență, s-au luat măsuri care au fost contestate de ANAF și de o persoană fizică (Ionuț Badea). Contestațiile au fost respinse. Insolvența este coordonată de Tomis SPRL, o firmă specializată care are legături vechi și strânse cu Felicia Ovanesian.

Alte colaborări profesionale cu mafia lui Mazăre

În plan profesional, am amintit mai sus activitatea derulată de Felicia Ovanesian la Mars Collection SRL și la SCA Ovanesian și Cibotaru. Trebuie să mai adăugăm că, în momentul de față, aceasta activează prin intermediul SCA Ovanesian și Toxin, unde este asociată cu avocata Cristina Liliana Toxin, fostă judecătoare și fostă președintă a Judecătoriei Constanța. La o simplă căutare pe portalul instanțelor de judecată, aflăm că Ovanesian și Toxin SCA a reprezentat în diverse litigii grupul de firme Oil Depol – Envirotech – Ecomaster, la care acționar de bază este Radu Merlă. Soția acestuia, Ani Merlă, este unul din stâlpii de bază ai Primăriei Constanța, răspunzând de chestiunile de mediu încă de pe vremea lui Radu Mazăre.

De asemenea, societatea de avocatură a reprezentat firma Blue Bike Development SRL, care a construit un bloc pe plaja din Mamaia Nord, pe un teren retrocedat de Mazăre. O altă firmă controversată, CES Construct SRL, care are legături subtile cu Sorin Strutinsky, a fost reprezentată în procese de Ovanesian și Toxin SCA.  La fel și Primăria Cumpăna. Însă cu totul spectaculoasă ne pare colaborarea profesională dintre Felicia Ovanesian, firma italiană FINCOGERO și campionul retrocedărilor frauduloase de la Constanța, Georgică Giurgiucanu.

Tranzacție extrajudiciară cu zmeul de Mazăre în afacerea FINCOGERO

Cu mulți ani înainte de a intra în această poveste cu personaje civice care vor să elibereze orașul de spâni, zmei și balauri, Felicia Ovanesian a jucat un rol profesional în afacerea FINCOGERO. Pe scurt, este vorba de o epopee începută în anul 2000, atunci când niște italieni obscuri au câștigat o licitație organizată de fostul primar al Constanței, Gheorghe Mihăieși. FINCOGERO a obținut în acest fel două terenuri în concesiune, pe taluzul Mării Negre, în zonele Faleză Nord și Faleză-Eminescu. În Faleză Nord, era vorba de o limbă de pământ din umplutură, de peste 5 hectare. Prin contractul de concesiune, Primăria își asuma sarcina de a ”viabiliza” această suprafață, în sensul de a efectua lucrări de consolidare și urbanizare (înființare de alei, utilități etc). La câteva zile după semnarea contractului, Mihăieși a plecat cu coada între picioare de la Primărie, lăsând locul rebelului Radu Mazăre. Acesta nici n-a vrut să audă de contract. Ca urmare, a refuzat să le predea terenul italienilor și a inițiat proceduri de reziliere. În acest moment intră în scenă avocata Felicia Ovanesian, care era deja un nume în Constanța, reprezentând prin firma sa de colectare a creanțelor, Mars Collection SRL, compania Connex/Vodafone într-o sumedenie de procese împotriva unor rău-platnici. Ovanesian a condus cu măiestrie ”acțiunea comercială având ca obiect obligația de a face” îndreptată de italieni împotriva municipalității.

În 2004, Tribunalul Constanța a admis acțiunea comercială și a obligat Municipiul Constanța să predea terenurile concesionate către FINCOGERO. De asemenea, a obligat municipalitatea să realizeze căile de acces și lucrări de sistematizare și utilități edilitare, iar pentru situația de neexecutare a acestei obligații a autorizat firma italiană să execute lucrările pe cheltuiala pârâtei. Hotărârea a rămas irevocabilă în 2006. Apoi, în 2008, Ovanesian a obținut pentru italieni o nouă hotărâre irevocabilă, prin care municipalitatea a fost obligată să emită autorizații de construire în Faleză Nord. Procesul s-a încheiat, de fapt, pe baza unei tranzacții extrajudiciare încheiată de italieni cu Mazăre, la cabinetul Feliciei Ovanesian (vezi documentul AICI).

Lucrările, coordonate de campionul retrocedărilor, Georgică Giurgiucanu

După victoriile Feliciei Ovanesian, italienii au reintrat în cărți, au primit terenul, autorizații de construire, ba chiar și o hotărâre de Consiliu Local de încredințare directă a lucrărilor de urbanizare pe care trebuia să le facă Primăria. În acest caz nu s-a făcut nicio licitație, iar valoarea lucrării nu a fost stabilită printr-un studiu de fezabilitate.

Lucrările au debutat în anul 2010 și au fost dirijate în teren de Georgică Giurgiucanu, unul din beneficiarii retrocedărilor frauduloase ale regimului Mazăre, actualmente pușcăriaș de drept comun, în lotul fostului primar.

Un tun de 14 milioane de euro

La finalizarea primei etape de lucrări, FINCOGERO a comandat o expertiză tehnică, prin care s-a stabilit că lucrările executate sub supravegherea lui Giurgiucanu au o valoare de piață de aproape 14 milioane de euro. A urmat un proces de zile mari, prin care Primăria a încercat chipurile să stopeze executarea silită inițiată de italieni. Abia la al 14-lea termen de judecată, avocații Primăriei s-au prins că afacerea trebuia să se tranșeze prin decontarea contabilă a investiției, iar nu pe baza valorii de piață, care era cu mult umflată. Cu toate acestea, instanța de fond și mai apoi instanța de apel au refuzat să încuviințeze o expertiză contabilă, obligând Primăria să achite valoarea de piață. În toate aceste proceduri, italienii au fost reprezentați de avocatul Ionel Hașotti.

Ulterior, italienii au executat și alte etape de lucrări, rotunjind și mai mult milioanele de euro datorate de bugetul local. Plățile se fac în tranșe anuale până în anul 2027. Banii se scurg în conturile unei societăți anonime din Luxemburg, care a preluat creanța de la FINCOGERO (mai multe detalii AICI).

Felicia Ovanesian îl execută silit pe Georgică Giurgiucanu. Un teren sechestrat de DNA, vândut la licitație

Georgică Giurgiucanu a fost campionul retrocedărilor frauduloase de la Constanța. Acum, zace la pârnaie cu Radu Mazăre și gașca.

Deși nu s-a implicat în procedurile de mai sus mai departe de tranzacția cu zmeul de Mazăre, Felicia Ovanesian a continuat să aibă raporturi profesionale cu Georgică Giurgiucanu, șeful lucrărilor prin care s-a spoliat bugetul local. În anul 2015, Ovanesian a început executări silite împotriva lui Giurgiucanu, pentru a recupera onorarii de avocat neachitate de corupt, în valoare de 48.932,80 de euro, plus 48.965,90 de lei, la care se adăugau penalități convenționale, cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare silită. Misiunea a fost acceptată de un executor judecătoresc tocmai de la Medgidia, în speță de Cătălina Rusu. Aceasta a vândut un teren de-al lui Giurgiucanu,  din zona hotelului Minerva din Mamaia, care se afla sub sechestru instituit de DNA, în dosarul retrocedărilor (Vezi AICI anunțul de licitație). Tranzacția a fost încheiată pe 21 ianuarie 2016. La scurt timp, Rusu s-a ales cu dosar penal de la DNA. Procurorii a acuzat-o de abuz în serviciu în legătură cu executarea silită pornită la cererea Feliciei Ovanesian. Trimisă în judecată, Rusu avea să fie achitată de instanța penală a Curții de Apel Constanța, pe baza unei argumentații pe care nu putem s-o comentăm.

Tot în 2016, întâlnim numele Feliciei Ovanesian în alte procese care au legătură cu FINCOGERO. Aceasta l-a reprezentat convențional pe Giovanni Romeo, fratele patronului oficial de la FINCOGERO, Nunzio Romeo. Clientul Feliciei Ovanesian a cerut executarea silită a societății italiene, pentru recuperarea unor datorii mai vechi.

Vergil Chițac – simpatie bizară pentru italienii care mulg bugetul local

În sfârșit, însuși Vergil Chițac, șeful Feliciei Ovanesian din cadrul Asociației Constanța Altfel, avea să comenteze pe Facebook o situație referitoare la FINCOGERO, trădând o simpatie bizară pentru italienii care mulg bugetul local.

Pe 28 iulie 2019, Chițac scria despre o rectificare bugetară propusă de primarul Decebal Făgădău pentru a putea plăti 2,5 milioane de lei către FINCOGERO – ”numai o mică parte din despăgubirile pe care această firmă trebuie să le primească”.  În postarea sa, senatorul amintea de faptul că, în anul 2001, ”Mazăre a contestat contractul susținând că nu are 8 milioane de Euro (ce ironie!…la cât s-a furat în Cta) și de aici a urmat un lung șir de procese câștigate cum era de așteptat de Fin.Co.Ge.Ro. Sigur că acum suntem buni de plată dar nu plătește Mazăre din buzunarul lui.”.

Senatorul insinuează apoi că Mazăre ar fi urmărit de fapt să retrocedeze taluzul din Faleză Nord unor ”săgeți”, care urmau să obțină PUZ-uri și autorizații, iar mai apoi să vândă către diverși investitori obligați să se aprovizioneze cu materiale de construcții de la Brick și să-și facă publicitate la TV Neptun. La finalul postării, Chițac afirmă senin că Mihăieși nu a făcut o greșeală atunci când a concesionat terenul.

”Nu domnule Mihăieși, nu a fost o greșeală! În toată lumea civilizată patrimoniul imobiliar nu se înstrăinează, se concesionează pentru construcția de ansambluri rezidențiale pe perioada vieții construcției, după care terenul revine municipalității în beneficiul generațiilor viitoare. Și da, municipalitatea aduce utilitățile în zonă. Nu ar trebui să se emită nici o autorizație de construcție fără acces la utilități” – a notat Chițac. 

Dincolo de alegațiile senatorului, în realitate Afacerea FINCOGERO a fost una din cele mai oribile și cretine greșeli din istoria orașului. A fost o eroare sau, dacă vreți, o oroare de zile mari, prin care bugetul localității a fost și încă mai este muls cu milioane de euro pe an, de niște șmecheri branșați la gașca lui Mazăre. După cum am amintit mai sus, banii se scurg în conturile unei societăți anonime din Luxemburg. Aceasta are legături subtile cu Sorin Strutinsky, fostul trezorier al regimului Mazăre.

În loc de concluzii

Într-o carte mai veche, pe care o prețuiesc mult, ”Paradoxul Român”, a lui Sorin Alexandrescu, acest autor des-coase câteva mituri care ne-au ținut captivi ca popor în aventuri istorice oribile. Concluzia sa dureroasă este aceea că până și elitele noastre cele mai progresiste au suferit de o miopie uluitoare, lăsându-se antrenate în logica unor mituri. La alegerile locale din 2020, miturile n-ar trebui să joace niciun rol. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: