Connect with us

Exclusiv

Legenda salvatorilor. Felicia Ovanesian, legături bizare cu regimul Mazăre

Adrian Cârlescu

Publicat

la

De 3 ani și mai bine, asistăm în Constanța la construirea unei povești despre personajele pozitive care pot salva acest oraș din ghearele unei caracatițe care l-a acaparat. Mesajul e simplu și poate fi înțeles chiar și de un copil de grădiniță. Pe firul acestei povești, spânii, zmeii și balaurii orașului sunt primarul Făgădău, fostul primar Mazăre – făcătorul de retrocedări și dezvoltatorii imobiliari care construiesc blocuri între case și pe spațiile verzi. Ca-n orice poveste, publicul așteaptă ca această faună de lighioane să fie învinsă de niște feți-frumoși și cosânzene… ca să trăim fericiți pân* la adânci bătrâneți. Problema cu poveștile românești este aceea că, de multe ori, abia la final naratorul recunoaște că a încălecat pe-o căpșună ca să ne spună o mare minciună. Ce-ați spune dacă, în realitate, Ileana Cosânzeana n-ar fi așa de pură și de pozitivă? Ați mai crede povestea?

În articolul de față vorbim de avocata Felicia Ovanesian, cea care, cu multă pricepere, i-a dat culoare civică amiralului Vergil Chițac, unul din candidații cu șanse la actualele alegeri locale. Fără Ovanesian, Asociația Constanța Altfel, condusă de Chițac, ar fi fost, probabil, un ONG banal, ca multe structuri similare care nu reușesc să treacă pragul de la vorbă la faptă. La fel de probabil, senatorul ar fi rămas doar un personaj cazon, priceput ca nimeni altul să dezbată chestiuni geostrategice și militare. Cunoscuta avocată este, de fapt, autoarea faptelor… juridice, prin care s-au anulat PUZ-uri, autorizații de construire sau hotărâri ale Consiliului Local, acțiuni care au creionat profilul civic al fostului militar Chițac. Tocmai de aceea, se merită și se cuvine să aruncăm un ochi atent pe parcursul profesional, antreprenorial și politic al avocatei care ar trebui să aibă un drept de copyright asupra personajului civic Vergil Chițac.

În categoria ”rechin imobiliar”

Deși a implementat la Constanța ideologia luptei împotriva ”rechinilor imobiliari”, Felicia Ovanesian este, la rândul ei, o mare proprietară imobiliară. Date în acest sens găsim în declarația de avere pe care a depus-o în anul 2016, atunci când a candidat pentru prima și deocamdată singura oară la o funcție politică. În acel document, sunt menționate 9 terenuri, în suprafață cumulată de 43.461 de metri pătrați în localitățile Eforie și Constanța. Suprafața de 4,3 hectare nu aparține în mod exclusiv avocatei, aceasta fiind asociată în 7 dintre terenuri cu trei persoane fizice, respectiv Marius Chiriac, Mihaela Cibotaru și Ruxandra Cuingioglu. 37.000 mp se află la Eforie și au regim agricol. Însă la Eforie chiar și terenurile agricole sunt incluse în intravilanul localității. De asemenea, un teren de 2.000 mp din Constanța face parte din ”alte categorii de terenuri extravilane”. Restul suprafețelor se află în intravilanul municipiului Constanța și se completează cu un drept de proprietate indivizibilă asupra unor căi de acces în suprafață de 809,27 mp. Pe calculul cotelor, partea divizibilă cuvenită Feliciei Ovanesian este de 2,2 hectare. De altfel, ulterior depunerii declarației de avere,  Ovanesian s-a judecat cu asociata sa Ruxandra Cuiungioglu în vederea ieșirii din indiviziune în privința unui lot de 1970 mp din zona Constanța – Palazu Mare.

Un imobil fără spațiu verde și cu balcoanele proiectate peste domeniul public

Felicia Ovanesian mai deține un apartament de 170 de metri pătrați în București și 75% dintr-un imobil din Constanța, de 870 de metri pătrați, dobândit prin donație. Diferența de 25% îi aparține fratelui avocatei, Radu Ovanesian. Vorbim în acest caz de o clădire de 3 etaje din cartierul Faleză Nord, fără retragere față de aliniamentul stradal și cu balcoane care se proiectează peste domeniul public al orașului. Curtea casei nu dispune de spații verzi vizibile de la stradă; astfel, de pe domeniul public nu se pot observa decât betoane. Vezi AICI întreaga declarație de avere. 

”Hăitașii” de la Mars Collection

De-a lungul timpului, Felicia Ovanesian s-a evidențiat prin afaceri în domeniul recuperării de creanțe. Activitățile de acest tip au fost derulate prin societatea civilă de avocați Ovanesian și Cibotaru (asociata sa din domeniul imobiliar), precum și prin firma Mars Collection SRL. În memoria internetului au rămas numeroase postări, comentarii sau articole care arată revolta unor justițiabili ajunși în ghearele executării silite, cu riscul de a-și pierde locuințele. Nemulțumiții suspectează aranjamente cu instanțele de judecată, accesorii calculate ilegal și alte lucruri de acest fel. Gura lumii e slobodă, însă trebuie să spunem că nu am identificat în memoria internetului nici măcar o tentativă a avocatei de a dezminți aceste acuzații.

Din anul 2008, Ovanesian și Cibotaru s-au retras oficial din Mars Collection. Firma și-a continuat activitatea în casa Feliciei Ovanesian, avându-i ca asociați pe părinții acesteia, Hariutium-Virgil Ovanesian și Ștefania-Veronica Ovanesian.  

Tatăl avocatei, asociat cu un om al familiei Mazăre

 

Tot aici trebuie să spunem că Hariutium Ovanesian, tatăl avocatei, a fost asociat în firma MV Fast Trans SRL cu un personaj implicat în retrocedări și aranjamente imobiliare pe vremea lui Radu Mazăre. L-am numit mai sus pe Costea Mihale, un tip care a fost asociat oficial în altă firmă (Bluemar International SRL), cu Mihai (Mițu) Mazăre și Alexandru Mazăre, frații fostului primar, dar și cu grecul Theodor Skandalidis, în casa căruia locuia cu chirie Radu Mazăre. Costea și Skandalidis sunt și fondatorii Nitalexil, o firmă din care s-au retras, dar care și acum construiește în draci tot felul de mastodonți de beton în Constanța, pe terenuri retrocedate fraudulos de Radu Mazăre. Cum a ajuns tatăl avocatei în combinație de afaceri cu omul lui Mazăre rămâne deocamdată un mister. 

 

Parteneră de afaceri cu o cumpărătoare de terenuri retrocedate

În istoricul antreprenorial al Feliciei Ovanesian se mai află o asociere, jumi-juma, în firma Mobiplus SRL, alături de Tamina Antonia Cioroianu.

Tamina apare într-o tranzacție imobiliară, prin care a cumpărat, împreună cu soțul și alte persoane, un teren de 1.000 de metri pătrați retrocedat de Mazăre către George Sebastian Topa. Vorbim în acest caz de un teren situat în PUZ-ul Badea Cârțan. Ca să vedeți ce mică e lumea, PUZ-ul a fost adoptat la inițiativa lui Costea Mihale. Mai multe detalii despre acest caz tulburător puteți citi AICI

Fratele avocatei vinde cherestea pentru construcții

Felicia Ovanesian mai este asociată în Lara Agricultură SRL, alături de Mihaela Cibotaru și Mars Collection SRL. Firma este funcțională, însă derulează cifre de afaceri total nesemnificative. Fratele avocatei, Radu Ovanesian, deține la rândul său firma Lara Forest 99 SRL , care se ocupă de vânzarea de cherestea pentru construcții.

O poveste de insolvență

Până în 2019, avocata a deținut 5% din Scarlis Holding SA, un fel de agenție imobiliară care nu mai funcționa de ani de zile. Aceasta a fost radiată în 2019 din Registrul Comerțului. De asemenea, Felicia Ovanesian a mai deținut calitatea de asociat unic în firma Concept Gastronomika SRL, cu activitate în domeniul restaurantelor. Societatea a fost înființată în anul 2016, însă un an mai târziu a intrat în insolvență, pe baza cererii voluntare a Feliciei Ovanesian. În 2017, două persoane fizice din București (Ion și Eugenia Socoteanu), au cerut instanței de judecată evacuarea Concept Gastronomika dintr-un imobil, pentru neplata chiriei. În procesul de insolvență, s-au luat măsuri care au fost contestate de ANAF și de o persoană fizică (Ionuț Badea). Contestațiile au fost respinse. Insolvența este coordonată de Tomis SPRL, o firmă specializată care are legături vechi și strânse cu Felicia Ovanesian.

Alte colaborări profesionale cu mafia lui Mazăre

În plan profesional, am amintit mai sus activitatea derulată de Felicia Ovanesian la Mars Collection SRL și la SCA Ovanesian și Cibotaru. Trebuie să mai adăugăm că, în momentul de față, aceasta activează prin intermediul SCA Ovanesian și Toxin, unde este asociată cu avocata Cristina Liliana Toxin, fostă judecătoare și fostă președintă a Judecătoriei Constanța. La o simplă căutare pe portalul instanțelor de judecată, aflăm că Ovanesian și Toxin SCA a reprezentat în diverse litigii grupul de firme Oil Depol – Envirotech – Ecomaster, la care acționar de bază este Radu Merlă. Soția acestuia, Ani Merlă, este unul din stâlpii de bază ai Primăriei Constanța, răspunzând de chestiunile de mediu încă de pe vremea lui Radu Mazăre.

De asemenea, societatea de avocatură a reprezentat firma Blue Bike Development SRL, care a construit un bloc pe plaja din Mamaia Nord, pe un teren retrocedat de Mazăre. O altă firmă controversată, CES Construct SRL, care are legături subtile cu Sorin Strutinsky, a fost reprezentată în procese de Ovanesian și Toxin SCA.  La fel și Primăria Cumpăna. Însă cu totul spectaculoasă ne pare colaborarea profesională dintre Felicia Ovanesian, firma italiană FINCOGERO și campionul retrocedărilor frauduloase de la Constanța, Georgică Giurgiucanu.

Tranzacție extrajudiciară cu zmeul de Mazăre în afacerea FINCOGERO

Cu mulți ani înainte de a intra în această poveste cu personaje civice care vor să elibereze orașul de spâni, zmei și balauri, Felicia Ovanesian a jucat un rol profesional în afacerea FINCOGERO. Pe scurt, este vorba de o epopee începută în anul 2000, atunci când niște italieni obscuri au câștigat o licitație organizată de fostul primar al Constanței, Gheorghe Mihăieși. FINCOGERO a obținut în acest fel două terenuri în concesiune, pe taluzul Mării Negre, în zonele Faleză Nord și Faleză-Eminescu. În Faleză Nord, era vorba de o limbă de pământ din umplutură, de peste 5 hectare. Prin contractul de concesiune, Primăria își asuma sarcina de a ”viabiliza” această suprafață, în sensul de a efectua lucrări de consolidare și urbanizare (înființare de alei, utilități etc). La câteva zile după semnarea contractului, Mihăieși a plecat cu coada între picioare de la Primărie, lăsând locul rebelului Radu Mazăre. Acesta nici n-a vrut să audă de contract. Ca urmare, a refuzat să le predea terenul italienilor și a inițiat proceduri de reziliere. În acest moment intră în scenă avocata Felicia Ovanesian, care era deja un nume în Constanța, reprezentând prin firma sa de colectare a creanțelor, Mars Collection SRL, compania Connex/Vodafone într-o sumedenie de procese împotriva unor rău-platnici. Ovanesian a condus cu măiestrie ”acțiunea comercială având ca obiect obligația de a face” îndreptată de italieni împotriva municipalității.

În 2004, Tribunalul Constanța a admis acțiunea comercială și a obligat Municipiul Constanța să predea terenurile concesionate către FINCOGERO. De asemenea, a obligat municipalitatea să realizeze căile de acces și lucrări de sistematizare și utilități edilitare, iar pentru situația de neexecutare a acestei obligații a autorizat firma italiană să execute lucrările pe cheltuiala pârâtei. Hotărârea a rămas irevocabilă în 2006. Apoi, în 2008, Ovanesian a obținut pentru italieni o nouă hotărâre irevocabilă, prin care municipalitatea a fost obligată să emită autorizații de construire în Faleză Nord. Procesul s-a încheiat, de fapt, pe baza unei tranzacții extrajudiciare încheiată de italieni cu Mazăre, la cabinetul Feliciei Ovanesian (vezi documentul AICI).

Lucrările, coordonate de campionul retrocedărilor, Georgică Giurgiucanu

După victoriile Feliciei Ovanesian, italienii au reintrat în cărți, au primit terenul, autorizații de construire, ba chiar și o hotărâre de Consiliu Local de încredințare directă a lucrărilor de urbanizare pe care trebuia să le facă Primăria. În acest caz nu s-a făcut nicio licitație, iar valoarea lucrării nu a fost stabilită printr-un studiu de fezabilitate.

Lucrările au debutat în anul 2010 și au fost dirijate în teren de Georgică Giurgiucanu, unul din beneficiarii retrocedărilor frauduloase ale regimului Mazăre, actualmente pușcăriaș de drept comun, în lotul fostului primar.

Un tun de 14 milioane de euro

La finalizarea primei etape de lucrări, FINCOGERO a comandat o expertiză tehnică, prin care s-a stabilit că lucrările executate sub supravegherea lui Giurgiucanu au o valoare de piață de aproape 14 milioane de euro. A urmat un proces de zile mari, prin care Primăria a încercat chipurile să stopeze executarea silită inițiată de italieni. Abia la al 14-lea termen de judecată, avocații Primăriei s-au prins că afacerea trebuia să se tranșeze prin decontarea contabilă a investiției, iar nu pe baza valorii de piață, care era cu mult umflată. Cu toate acestea, instanța de fond și mai apoi instanța de apel au refuzat să încuviințeze o expertiză contabilă, obligând Primăria să achite valoarea de piață. În toate aceste proceduri, italienii au fost reprezentați de avocatul Ionel Hașotti.

Ulterior, italienii au executat și alte etape de lucrări, rotunjind și mai mult milioanele de euro datorate de bugetul local. Plățile se fac în tranșe anuale până în anul 2027. Banii se scurg în conturile unei societăți anonime din Luxemburg, care a preluat creanța de la FINCOGERO (mai multe detalii AICI).

Felicia Ovanesian îl execută silit pe Georgică Giurgiucanu. Un teren sechestrat de DNA, vândut la licitație

Georgică Giurgiucanu a fost campionul retrocedărilor frauduloase de la Constanța. Acum, zace la pârnaie cu Radu Mazăre și gașca.

Deși nu s-a implicat în procedurile de mai sus mai departe de tranzacția cu zmeul de Mazăre, Felicia Ovanesian a continuat să aibă raporturi profesionale cu Georgică Giurgiucanu, șeful lucrărilor prin care s-a spoliat bugetul local. În anul 2015, Ovanesian a început executări silite împotriva lui Giurgiucanu, pentru a recupera onorarii de avocat neachitate de corupt, în valoare de 48.932,80 de euro, plus 48.965,90 de lei, la care se adăugau penalități convenționale, cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare silită. Misiunea a fost acceptată de un executor judecătoresc tocmai de la Medgidia, în speță de Cătălina Rusu. Aceasta a vândut un teren de-al lui Giurgiucanu,  din zona hotelului Minerva din Mamaia, care se afla sub sechestru instituit de DNA, în dosarul retrocedărilor (Vezi AICI anunțul de licitație). Tranzacția a fost încheiată pe 21 ianuarie 2016. La scurt timp, Rusu s-a ales cu dosar penal de la DNA. Procurorii a acuzat-o de abuz în serviciu în legătură cu executarea silită pornită la cererea Feliciei Ovanesian. Trimisă în judecată, Rusu avea să fie achitată de instanța penală a Curții de Apel Constanța, pe baza unei argumentații pe care nu putem s-o comentăm.

Tot în 2016, întâlnim numele Feliciei Ovanesian în alte procese care au legătură cu FINCOGERO. Aceasta l-a reprezentat convențional pe Giovanni Romeo, fratele patronului oficial de la FINCOGERO, Nunzio Romeo. Clientul Feliciei Ovanesian a cerut executarea silită a societății italiene, pentru recuperarea unor datorii mai vechi.

Vergil Chițac – simpatie bizară pentru italienii care mulg bugetul local

În sfârșit, însuși Vergil Chițac, șeful Feliciei Ovanesian din cadrul Asociației Constanța Altfel, avea să comenteze pe Facebook o situație referitoare la FINCOGERO, trădând o simpatie bizară pentru italienii care mulg bugetul local.

Pe 28 iulie 2019, Chițac scria despre o rectificare bugetară propusă de primarul Decebal Făgădău pentru a putea plăti 2,5 milioane de lei către FINCOGERO – ”numai o mică parte din despăgubirile pe care această firmă trebuie să le primească”.  În postarea sa, senatorul amintea de faptul că, în anul 2001, ”Mazăre a contestat contractul susținând că nu are 8 milioane de Euro (ce ironie!…la cât s-a furat în Cta) și de aici a urmat un lung șir de procese câștigate cum era de așteptat de Fin.Co.Ge.Ro. Sigur că acum suntem buni de plată dar nu plătește Mazăre din buzunarul lui.”.

Senatorul insinuează apoi că Mazăre ar fi urmărit de fapt să retrocedeze taluzul din Faleză Nord unor ”săgeți”, care urmau să obțină PUZ-uri și autorizații, iar mai apoi să vândă către diverși investitori obligați să se aprovizioneze cu materiale de construcții de la Brick și să-și facă publicitate la TV Neptun. La finalul postării, Chițac afirmă senin că Mihăieși nu a făcut o greșeală atunci când a concesionat terenul.

”Nu domnule Mihăieși, nu a fost o greșeală! În toată lumea civilizată patrimoniul imobiliar nu se înstrăinează, se concesionează pentru construcția de ansambluri rezidențiale pe perioada vieții construcției, după care terenul revine municipalității în beneficiul generațiilor viitoare. Și da, municipalitatea aduce utilitățile în zonă. Nu ar trebui să se emită nici o autorizație de construcție fără acces la utilități” – a notat Chițac. 

Dincolo de alegațiile senatorului, în realitate Afacerea FINCOGERO a fost una din cele mai oribile și cretine greșeli din istoria orașului. A fost o eroare sau, dacă vreți, o oroare de zile mari, prin care bugetul localității a fost și încă mai este muls cu milioane de euro pe an, de niște șmecheri branșați la gașca lui Mazăre. După cum am amintit mai sus, banii se scurg în conturile unei societăți anonime din Luxemburg. Aceasta are legături subtile cu Sorin Strutinsky, fostul trezorier al regimului Mazăre.

În loc de concluzii

Într-o carte mai veche, pe care o prețuiesc mult, ”Paradoxul Român”, a lui Sorin Alexandrescu, acest autor des-coase câteva mituri care ne-au ținut captivi ca popor în aventuri istorice oribile. Concluzia sa dureroasă este aceea că până și elitele noastre cele mai progresiste au suferit de o miopie uluitoare, lăsându-se antrenate în logica unor mituri. La alegerile locale din 2020, miturile n-ar trebui să joace niciun rol. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: