Connect with us

Politica

Radu Mazăre, 51 de ani aniversați în pușcărie. Ce îi urați?

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Fostul primar al Constanței, Radu Ștefan Mazăre, împlinește, astăzi, 51 de ani.

Radu Ștefan Mazăre s-a născut la 5 iulie 1968 în București, a fost politician român și tot fost primar al municipiului Constanța. Mazăre a candidat din postura de independent în 2000 pentru fotoliul de primar al municipiului Constanța și a fost reales cu susținerea Partidului Social Democrat în 2004, dar și la localele din 2008 și apoi la cele din primăvara lui 2012.

În cursul celui de-al patrulea mandat, mai exact în luna mai 2015, Radu Mazăre este acuzat de corupție și este arestat preventiv. Ulterior, Mazăre decide să demisioneze din funcția de primar; este eliberat din arest și cercetat sub control judiciar.

Radu Mazăre a absolvit în anul 1986 – Liceul nr. 4, secția Matematică – Fizică, București și în 1991 finalizează studiile Institutul de Marină Civilă Constanța, Specializarea Electromecanică. Obține diploma după 5 ani.

Radu Ștefan Mazăre a fost mereu considerat ca fiind o personalitate controversată, făcând obiectul mai multor anchete penale ale Departamentului Național Anticorupție. A fost suspectat de legături cu lumea interlopă constănțeană și de afaceri ilegale (conform unor acuzații apărute în unele ziare românești). O altă controversă este legată de apariția sa în uniformă nazistă la o petrecere, știre care a făcut înconjurul lumii.

Pușcărie pentru 9 ani în dosarul retrocedărilor

La începutul lunii mai a.c., Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani și 10 luni de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat că a retrocedat ilegal mai multe terenuri în Constanța și stațiunea Mamaia.

Decizia instanței a fost definitivă, însă acesta nu a fost dus la pușcărie deoarece fugise din România în urmă cu mai bine de doi ani. La începutul lunii mai a.c., însă, Mazăre a fost prins de autoritățile din Madagascar și, de urgență, au fost demarate procedurările de extrădare.

Radu Mazăre, 9 ani de ÎNCHISOARE cu EXECUTARE

Despre extrădarea fostului edil, citiți aici:

Radu Mazăre, extrădat și dus la Penitenciarul Rahova. Are de executat o pedeapsă de 9 ani de închisoare in dosarul retrocedărilor!

Tot în pușcărie, Radu Mazăre și-a cerut iubita de nevasta.

Mazăre, ginerică de… Rahova. Și-a cerut iubita de soție prin telefon

Despre cununie, mama fostului primar a spus chiar că tatăl acestuia păstra o sticlă de vin.

Mama lui Mazăre: “Soțul meu a pus etichetă pe niște vin în 1975 că se va deschide la nunta lui Radu”

Cât despre cum arăta viața lui Radu Mazăre în Madagascar, Mihai Mazăre, fratele fostului primar, a povestit la Antena 3 ce activități desfășurau acolo.

Viața fericită a lui Radu Mazăre în Madagascar. În imagini

Carieră:

  • 1989 – participant la Revoluția din 1989 în perioada 23.12.1989 – februarie 1990, lider al Ligii Studenților din cadrul Institutului de Marină Civilă
  • februarie 1990 – fondator și redactor-șef al Contrast
  • 1992 – fondator și redactor-șef al cotidianului Telegraf
  • 1992 – membru-asociat al holdingului Conpress, împreună cu alți parteneri
  • 1995 – una dintre companiile unde era acționar a obținut pachetul majoritar de acțiuni al postului local TV SOTI NEPTUN
  • noiembrie 1996 – membru al Parlamentului – deputat al Partidului Democrat
  • iulie 1997 – a demisionat din PD, nu din Parlament
  • 1997 – fondator al cantinei Fair-Play
  • 1998 – fondator al postului de radio Neptun în cadrul companiilor la care a deținut acțiuni, în calitate de coordonator al departamentului mass-media
  • iunie 2000 – în urma candidaturii ca independent, a fost ales Primar al Municipiului Constanța cu 66% din sufragiile electoratului constănțean
  • 2003 – devine Președintele PSD Constanța
  • 2004 – candidează pentru un nou mandat la Primăria Municipiului Constanța, la alegerile locale din 6 iunie 2004, câștigând alegerile din primul scrutin
  • 2008 – candidează pentru a treia oară la Primăria Municipiului Constanța, câștigând un nou mandat cu 69% din voturi (participarea la vot a fost sub 40%)
  • 2008 – 2009 – este implicat într-o serie de anchete ale DNA și ANI, cea din urmă suspectându-l de incompatibilitate în anul 2003
  • 2012 – candidează pentru a patra oară la Primăria Municipiului Constanța
  • 2015 – acuzat de corupție si arestat preventiv, demisionează din funcția de primar

sursa foto: Europa FM

Comments

comments

Politica

Ședință de Guvern. DEMITERI de PREFECȚI, pe ordinea de zi!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Guvernul Orban se reuneşte, vineri, în şedinţă, având mai multe proiecte pe ordinea de zi. Printre acestea se numără un Memorandum privind Secţia specială de investigare a infracţiunilor din Justiţie şi decizia de asumare a răspunderii pentru abrogarea OUG 51/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, prin care transportului rutier de persoane interjudeţean este eliminat din sfera serviciilor publice. De asemenea, se discută un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, dar şi eliberarea din funcţie a unor prefecţi.

Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de vineri, care va începe la ora 17.00, un proiect de lege privind abilitarea Executivului de a emite ordonanțe. Cabinetul Orban și-ar putea asuma răspunderea pe abrogarea OUG care bloca transportul județean gratuit pentru elevi, a anunțat Raluca Turcan, conform Mediafax.

Executivul va decide, la ședința de vineri, asupra asumării răspunderii pentru abrogarea ordonanței de urgență 51/2019 emisă de PSD care scoate transportul public județean din sfera serviciilor publice, a anunțat vicepremierul Raluca Turcan.

„Elevii care fac naveta la școală trebuie să aibă la dispoziție transport public, ca să circule în siguranță, nu să-și riște viața făcând autostopul. Nu putem să cerem performanță copiilor, dacă nu le oferim siguranță și condiții decente în care să învețe”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

De asemenea, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul va adopta vineri un proiect pentru a intra în calendarul de angajare a răspunderii privind modificarea Legilor Justiției și a OUG 114.

Șeful Executivului a precizat că OUG 114 este în curs de elaborare. Chestionat dacă săptămâna viitoare va exista o asumare a răspunderii, pe Justiție, premierul a răspuns că „cel puțin pe Justiție”.

Pe ordinea de zi a ședinței de vineri este înscris un memorandum cu tema „Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ – n.r.) şi propuneri”, realizat de ministrul Justiției Cătălin Predoiu.

Guvernul Orban și-ar putea asuma, la începutul anului viitor, răspunderea pentru desființarea SIIJ, au spus surse politice, pentru MEDIAFAX. Executivul așteaptă finalizarea alegerile în cadrul CSM și va lua o decizie după 10 decembrie în legătură cu Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, au explicat sursele menționate.

În ce domenii va fi abilitat Executivul să emită ordonanțe

Potrivit unui comunicat de presă al Exectivului, proiectul de lege abilitează Guvernul ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2019, şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2020, să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:

Astfel, în domeniul finanțelor publice Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea regimului insolvenței pentru instituțiile de credit și firmele de investiții;

2. reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România;

3. modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare; 4. modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare;

6. modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

7. abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2017;

8. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

9. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, precum și aprobarea aderării şi plăţii unor cotizații la organisme internaţionale;

10.modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare;

11.modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată”, potrivit proiectului de act normativ afișat pe site-ul Guvernului.

În domeniul economiei, energiei și mediului de afaceri Executivul poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2003 privind promovarea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. reglementări privind conversia în acţiuni a obligaţiilor fiscale ale unor operatori economici din industria de apărare care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

3. măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare;

4. modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

6. consolidarea poziției de acționar a statului și modificarea unor acte normative;

7. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

8. modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

9. modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare” conform sursei citate.

În zona lucrărilor publice, dezvoltare și administrație Cabinetul Orban poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul “Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2016, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările și completările ulterioare;

4. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare;

6. organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021;

7. efectuarea recensământului general agricol din România runda 2020;

8. modificarea și completarea Legii nr. 351/2018 privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate”.

La capitolul afaceri interne pot fi emise ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români;

2. modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Privitor la transporturi, infrastructură și comunicații vor putea fi adoptate ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului naval”, arată sursa menționată.

În domeniu culturii Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea unor acte normative în vederea protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural mobil, arheologic și a monumentelor istorice;

2. modificarea unor acte normative în scopul asigurării bunei funcționări a instituțiilor publice de cultură”.

La capitolul fonduri europene Executivul va putea emite ordonanțe pentru „instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

Nu în ultimul rând, Executivul e abilitate să adopte ordonanțe pentru „prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege”, potrivit proiectului de lege.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Făgădău pierde votul de aur din Consiliul Local. Al treilea om al lui Chițac, out din CLM

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Liberalii constănțeni au depus la Instituția Prefectului Județului Constanța documentația completă pentru emiterea ordinului de încetare a mandatului de consilier local al lui Victor Constantin, după ce contestația acestuia împotriva deciziei de excludere din partid a fost respinsă definitiv de Comisia de Onoare și Arbitraj a PNL – structura națională. Potrivit unor surse din PNL Constanța, în momentul de față sunt întrunite toate condițiile tehnice pentru emiterea ordinului de prefect. Locul lui Constantin în Consiliul Local ar urma să fie luat de avocatul Bogdan Barață.

Victor Constantin a fost ales consilier local municipal în anul 2016. El a fost promovat de fostul președinte al organizației municipale PNL Constanța, Vergil Chițac, fiind, potrivit unor surse, prieten intim cu fiul acestuia. Victor Constantin este fiul cunoscutei lichidatoare judiciare Fănica Constantin, care deține firma Fair&Full Insolvency Consulting SRL.

După îndepărtarea lui Chițac de la conducerea organizației municipale PNL, în organizație s-a creat o falie între ”oamenii partidului” și ”oamenii lui Chițac”. În ultima categorie intrau consilierii locali municipali Romeo Rezeanu, Horia Căliminte și Victor Constantin. Primii doi au fost excluși din PNL în anul 2017, pe baza imputației că ar fi încălcat în mod repetat statutul etic al partidului. După ce organizația județeană a PNL-ului a informat Instituția Prefectului în privința deciziilor de excludere, prefectul pe atunci în funcție, Adrian Nicolaescu, a emis ordine de încetare a mandatelor de aleși locali ale celor doi. Rezeanu și Căliminte au contestat atât decizia internă de excludere la Comisia de Onoare și Arbitraj a partidului, cât și ordinul prefectului, la instanță. Mai mult, aceștia au obținut hotărâri de suspendare provizorie a executării ordinului de prefect, reușind să revină pentru o perioadă în Consiliul Local Municipal. În cele din urmă, cei doi au pierdut atât la Comisia de Onoare și Arbitraj, cât și în procesele principale deduse instanțelor de judecată. Ca urmare, au părăsit scaunele de consilieri locali.

În privința lui Victor Constantin, PNL Constanța a luat decizia internă de excludere din partid în luna aprilie 2019, pe motivul neimplicării acestuia în activitățile filialei. Constantin a contestat decizia la Comisia de Onoare și Arbitraj. Acest demers a fost respins definitiv la sfârșitul lunii noiembrie a.c.. În toată această perioadă, Victor Constantin și-a exercitat atribuțiile de consilier local municipal, votând de multe ori cot la cot cu PSD-ul. Votul său a fost unul de aur, reușind să asigure majoritatea calificată, de două treimi, pentru adoptarea unor proiecte inițiate de primarul Decebal Făgădău. Ultima ispravă notabilă în acest sens a fost votul de aur acordat de Victor Constantin la adoptarea unui PUZ pentru un teren retrocedat din zona Faleză Nord. Proiectul a fost criticat de cinci asociații de proprietari din zona Faleză Nord, însă toate argumentele lor expuse în ședința de Consiliu nu au reușit să-i schimbe opțiunea lui Victor Constantin. În clipul de mai jos puteți vedea momentele esențiale ale circului din CLM, de la ședința de adoptare a PUZ-ului controversat:

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Președintele Iohannis îi cheamă pe miniștrii lui Orban la raport

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis are programată joi o întâlnire cu premierul Ludovic Orban şi mai mulţi miniştri.  Prim-ministrul Orban a precizat, miercuri, că în cadrul întâlnirii se va face analiza “obişnuită” a situaţiei Guvernului.

“Analiza obişnuită a situaţiei pe care am găsit-o, a planului pe termen lung şi stabilirea măsurilor imediate, absolut necesare. Avem întâlniri cu ministrul Muncii, cu ministrul Mediului şi cu ministrul Tineretului şi Sportului”, a informat Orban.

La întâlnirea de la Palatul Cotroceni vor participa vicepremierul Raluca Turcan şi miniştrii Muncii, Violeta Alexandru, Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: