Connect with us

Exclusiv

Râșnoveanu de la Garda de Mediu, schimbat din funcție. Colegii l-au reclamat pentru abuzuri

Publicat

la

Război total între comisarii cu funcții de execuție de la Garda de Mediu Constanța și fostul polițist local Marian Râșnoveanu, uns șef al instituției încă din vremea lui Radu Mazăre și înțepenit în funcție sub orice guvernare. Subordonații acestuia au depus mai multe petiții la Garda Națională de Mediu, în care au reclamat un comportament abuziv, de genul jupân pe moșie, al celui omenit de fostul baron penal al Constanței cu funcția de comisar-șef. Acuzele sunt grave și, alături de alte aspecte, au concurat la luarea deciziei de transferare a lui Rîșnoveanu la Garda de Mediu din județul Teleorman. Cel mai probabil, acesta a fost informat de mutare, pe surse. Ca dovadă, înainte de a-i fi comunicată decizia de transfer, Marian Rîșnoveanu a intrat în concediu, pentru a amâna mutarea. Însă, surpriză, instituția tutelară a emis chiar astăzi un act oficial prin care a delegat-o temporar pe funcția de comisar-șef pe Steluța Popescu, aceasta urmând să exercite prerogativele funcției în perioada în care Marian Rîșnoveanu se află în concediu sau va fi transferat la Teleorman.

Potrivit informațiilor noastre, numirea Steluței Popescu a fost susținută de PMP, care a negociat în cadrul acordului de sprijire a Guvernului Orban depolitizarea funcției de comisar-șef al Gărzii de Mediu Constanța și numirea la conducere a unui profesionist din cadrul acestei structuri. Schimbarea ar putea concura la recâștigarea prestigiului profesional al comisarilor de mediu din Constanța, grav afectat în ultimii ani din cauza conflictelor interne.

Paza bidoanelor cu deșeuri periculoase

Starea de conflict existentă în cadrul Gărzii de Mediu Constanța este mai veche. Însă, din luna decembrie 2019, comisarilor li s-a umplut paharul. Aceștia au fost pur și simplu transformați în paznici ai unor bidoane cu deșeuri periculoase. Este vorba de 526 de tone de peroxid de hidrogen. Toxinele se află pe raza localității Ovidiu, la un punct de lucru al unei societăți comerciale situat în câmp, la câțiva kilometri de drumul național, într-o zonă neiluminată pe timp de noapte. Bidoanele, care sunt din plastic și au suferit degradări în timp, sunt depozitate pe o platformă din beton, în aer liber. Această incintă este împrejmuită și dotată cu bariere de acces.

Din 2016, bidoanele fac obiectul unui dosar penal. La sfârșitul anului trecut, Comisariatul Județean Constanța al Gărzii de Mediu a semnat un proces-verbal de primire în custodie a deșeurilor periculoase. Ca urmare, din 20 decembrie 2019, de la ora 15, deșeurile sunt păzite non stop de câte doi comisari ai Gărzii de Mediu, în ture de câte 8 ore. Aceștia veghează din afara incintei ca nimeni să nu fure deșeurile. Însă comisarii-paznici nu au acces la un grup sanitar sau la o sursă de apă, iar noaptea și-o petrec în mașină. După cum am arătat mai sus, situația durează din luna decembrie 2019, timp în care păzitul bidoanelor a avut loc non-stop, fără să conteze liberele legale, Crăciunul, Revelionul sau Paștele.

Abia în luna mai 2020, comisarii s-au organizat și au transmis Gărzii Naționale o petiție în care s-au plâns de situație.

”Doamna Comisar General, dorim să vă întrebăm dacă această sarcină de serviciu este de o importanță mai mare decât toate celelalte probleme de mediu care există în județul Constanța și pe care le ignorăm zi de zi. Vă rugăm să ne spuneți dacă ceea ce facem este în folosul instituției noastre, al județului Constanța, al scopului pentru care suntem plătiți si pentru care GNM alocă resurse umane și materiale. Poate dumneavoastră aveți argumente cu care să ne convingeți că ceea ce facem nu este un abuz și este în folosul Gărzii de Mediu.

Noi consideram ca incompetenta celui care conduce CJ Constanta a ajuns la rang de cinste, atâta timp cât dumneavoastră nu luați masuri de stopare a acestor abuzuri. De când a semnat procesul verbal de preluare in custodie, am devenit victimele acestei situații. Este degradant, batjocoritor si sub nivelul nostru moral și profesional, iar aceasta stare de fapt se răsfrânge și asupra instituției pe care o conduceți.” – au scris comisarii.

Mai jos puteți vedea o imagine cu deșeuri aruncate alandala chiar pe drumul spre incinta cu bidoane toxice la care ne-am referit mai sus. Zi de zi, comisarii au trecut pe lângă aceste dezastre, dar nu le-au putut remedia, fiind obligați de șeful lor să se transforme în paznici de bidoane.

 

Vulgar și primitiv

Pe 27 mai 2020, comisarii au trimis un nou memoriu către conducerea centrală, în care au denunțat, în principal, o atitudine nepotrivită a lui Marian Rîșnoveanu, care s-ar comporta mai degrabă ca un jupân, decât ca un funcționar public. În această plângere, se menționează că șeful Gărzii de Mediu din Constanța ar avea un limbaj vulgar, cu dese ieșiri nervoase, cu jigniri și amenințări la adresa subordonaților. În petiție se amintește faptul că, în anul 2017, mai mulți angajați ai Comisariatului au dat declarații în cadrul unei anchete interne, în care au consemnat că șeful lor face presiuni și intervine în activitatea de control.

Pe jupâneală, pentru casa de la Ovidiu

Reclamanții mai spun că Rîșnoveanu și-a construit o casă la Ovidiu, timp în care câțiva funcționari obedienți ar fi cărat, din dispoziția sa, muncitorii cu mașinile instituției publice. În aceeași perioadă, comisarii au primit sarcini să controleze cu predilecție societăți de construcții, stații de betoane, depozite de materiale, producători de profile PVC etc. De asemenea, în petiție se menționează că mai multe elemente de mobilier au fost cărate de la Garda de Mediu acasă la Rîșnoveanu, angajații instituției ajungând din această cauză să-și depoziteze bibliorafturile cu documente oficiale direct pe pardoseală. Captivat de activitatea de construcție, Rîșnoveanu ar fi lipsit în mod repetat de la program. În dese rânduri, atribuțiile sale au fost exercitate de câteva funcționare obediente, iar documentele pe care trebuia în mod obligatoriu să le semneze i-au fost aduse la domiciliul personal de către subordonați. În ultima perioadă, Rîșnoveanu și-ar fi trecut zile de recuperat pentru activitatea de pază a bidoanelor cu toxine de la Ovidiu, deși nu a participat la această misiune înjositoare.

În perioada electorală octombrie – noiembrie 2019, șeful Gărzii de Mediu Constanța ar fi determinat subordonații să participe la mitingurile PSD de la Năvodari și Murfatlar, în timpul și în afara orelor de program la stat. În sfârșit, în reclamație se mai afirmă că Rîșnoveanu ar fi avariat din vina lui mașina de serviciu, aranjând apoi să primească una nouă.

O mână o spală pe alta

În petiția la care ne-am referit mai sus mai apărea un detaliu, pe care special l-am lăsat la urmă. Astfel, se menționa că, în anii trecuți, Rîșnoveanu ar fi obținut copii ale unor reclamații formulate împotriva sa, ajungând să le rezolve singur. Situația, dacă este reală, reprezintă o sfidare incredibilă față de orice principiu.

Culmea, reclamanții spun că și această petiție a lor a ajuns la cunoștința pârâtului lor, care ar beneficia de o complicitate din partea unor persoane din conducerea națională a Gărzii. Astfel, la câteva zile după ce s-au plâns de jupâneala lui Rîșnoveanu, comisarii au transmis încă o petiție conducerii centrale, în care s-au plâns că cele reclamate de ei au ajuns la cunoștința șefului lor. În această ultimă petiție, au menționat și un alt fapt tulburător, și anume că pe 10 iunie 2020, Rîșnoveanu a intrat în concediu medical, pentru a nu primi decizia de transfer la Garda de Mediu din Teleorman. Însă comisarii spun că șeful lor a fost în acea zi la muncă și a participat chiar la o videoconferință, împrejurări care ar atesta o stare intactă de sănătate. Cel mai probabil, fostul polițist local, cățărat pe funcția de la Gardă încă de pe vremea lui Mazăre, beneficiază de ajutor de sus, urmărind să obțină timp pentru a încerca să găsească un canal de revocare a ordinului de transfer.

Cum să patronezi un dezastru

Sub conducerea lui Marian Rîșnoveanu, Garda de Mediu din Constanța și-a pierdut cu totul prestigiul profesional. Dacă aveți curiozitatea să intrați pe site-ul Gărzii Naționale de Mediu, veți observa că, din anul 2017 până în prezent, nu există niciun comunicat și nici măcar o mențiune marginală cu privire la acțiunile derulate de comisarii de la Constanța. Nimic. E ca și cum județul nostru nu ar avea deloc un comisariat al Gărzii de Mediu.

Iar probleme sunt, în realitate, cu duiumul. Numai în ultima perioadă, a izbucnit un scandal pe tema depozitului de deșeuri din construcții situat în Portul Constanța. La acest depozit trebuiau transportate doar resturi din construcții, însă imaginile de la fața locului arată că s-au depozitat cantități imense, de ordinul miilor de tone, de deșeuri menajere și PET-uri. Vorbim aici de un fenomen care s-a creat în ani de zile, pe fondul deprofesionalizării totale a Gărzii de Mediu din Constanța.

Apoi, în județ sunt probleme imense cu închiderea gropilor neconforme. Vorbim de un gunoi băgat sub preș, adică ascuns din raportări, de Garda lui Rîșnoveanu.

A închis ochii la betonarea lacului Siutghiol

În final, trebuie să menționăm chiar experiența noastră cu acest personaj pe care ni l-a lăsat în moștenire marele pușcăriaș al Constanței. În urmă cu vreo doi ani, am semnalat Gărzii Naționale că, la Năvodari, persoane necunoscute au împins cantități mari de moloz și pământ în lacul Siutghiol. Era vorba de o manevră a unui grup politico-infracțional din această localitate de a câștiga suprafețe noi din lac, în dauna statului, pentru ridicarea de blocuri. La scurt timp, am fost contactat de un comisar de la Garda Națională, care m-a anunțat că va sosi la Constanța împreună cu un alt coleg din structura centrală. Vorbim de doi specialiști de la București, care urmau să vină să verifice o situație total ignorată de colegii lor de la Constanța. M-am întâlnit cu cei doi comisari în biroul lui Rîșnoveanu, acolo unde am fost convocat. Pe tot parcursul discuției, comisarul-șef de la Constanța a încercat, spre consternarea mea, să le inducă celor veniți de la București ideea că la Năvodari vorbim de un fenomen neglijabil, că aria naturală protejată nu mai are de ani de zile aspectul și funcțiunea unei arii protejate, că nu mai există păsări pe baltă etc., etc. La urmă, Rîșnoveanu nu a dorit să participe la constatarea în teren și nici să delege un comisar local în locul său. Specialiștii de la București și-au făcut treaba, dar erau mirați de atitudinea colegului lor de la Constanța. Aceștia au constatat existența molozului deversat în lac și au obligat Primăria Năvodari să împrejmuiască zona și să repare prejudiciul adus mediului, în sensul de a scoate molozul din lac. Însă măsurile nu au fost duse niciodată la îndeplinire, iar Garda de la Constanța, care ar fi trebuit să urmărească fenomenul, nu a avut chiar nicio implicare. Așa cum aflăm din petițiile comisarilor locali, personalul Gărzii era cărat la mitingurile PSD de la Năvodari și asta explică toleranța maximă a lui Rîșnoveanu față de orice prejudiciu adus mediului de colegii săi de partid.

Groapa de deșeuri ignorată de la Sibioara

Aceeași atitudine de ignorare totală a avut Garda lui Rîșnoveanu față de un alt fenomen semnalat de noi, cu privire la groapa de gunoi din Sibioara. În această localitate, a funcționat încă din perioadă comunistă o groapă de gunoi menajer, pe care, mai încoace, Consiliul Județean Constanța a inclus-o la un moment dat într-un proiect european. Investiția era fezabilă și necesară. Însă planul a fost abandonat total, după ce groapa de gunoi a localității a fost retrocedată, la pachet cu o parte din cariera de granit Somaco, unor cliente ale controversatului avocat Ionel Hașotti, marele rechin implicat profesional în retrocedările care au mutilat Constanța. Desigur, gropile de gunoi, ca și carierele, erau exceptate de la retrocedare, prin lege. Însă Hașotti a rezolvat situația, cu minciunile sale dovedite. De altfel, una din judecătoarele de caz nu mai este acum în magistratură, primind între timp rolul de inculpată într-un dosar penal al fostului primar din Năvodari, Matei, privind retrocedări ilegale de terenuri pe malul mării. În acel rechizitoriu, al fostei judecătoare și-al fostului primar, procurorii au menționat și numele fiului lui Ionel Hașotti, care jucase la rândul său un rol profesional, oarecum marginal, în poveste.

În 2016, clientele lui Hașotti au fost puse în posesia amplasamentului minier și a gropii de gunoi, deopotrivă exceptate de la restituire. Înaintea predării posesiei, am fost la groapa de gunoi din Sibioara, am făcut fotografii și am relatat despre sutele de tone de gunoaie care infestează locul. Au trecut 4 ani de atunci, și locul arată exact la fel. În tot acest timp, Garda de Mediu, care avea obligația să facă verificări, n-a făcut nimic, dar absolut nimic, fiind deprofesionalizată de jupânul pârât prin petiții.

Menționăm că l-am contactat telefonic pe Marian Rîșnoveanu pentru a obține un punct de vedere, însă domnia sa ne-a indicat să-i trimitem întrebările prin e-mail. Deși am transmis întrebările noastre în urmă cu două zile, încă nu am primit un răspuns. Desigur, ne obligăm să publicăm acest punct de vedere în momentul în care va fi transmis redacției.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Clienții avocatului Hașotti au pierdut cariera Sibioara. Justiția a constatat că retrocedarea s-a făcut cu acte FALSIFICATE

Publicat

la data de

Scris de

Judecătoria Constanța a desființat titlul de proprietate obținut în anul 2016 de niște clienți ai influentului avocat Ionel Hașotti, pentru un teren situat fix în mijlocul perimetrului de exploatare minieră de la Sibioara. Instanța a dat curs unei cereri formulate de Parchetul Curții de Apel Constanța, după finalizarea cercetărilor în dosarul penal 283/P/2021. Pe baza probelor științifice, criminalistice, s-a constatat că actele de opțiune succesorală care au stat la baza emiterii titlului de proprietate au fost falsificate material în urmă cu 17 ani. De asemenea, s-a constata că titlul, care este un rezultat al acestor falsuri, a fost el însuși falsificat în conținut. Hotărârea judecătorească a fost deja pusă în executare, pe 13 mai a.c., atunci când Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța i-a radiat pe clienții lui Hașotti din cartea funciară, restabilind situația anterioară săvârșirii faptelor penale. Alte cărți funciare în care au fost intabulate, la prima mână, bucăți din valoroasa carieră în proprietatea directă a clienților lui Hașotti au fost sistate definitiv. Primăria Lumina și Prefectura Constanța sunt în termen să solicite revizuirea unei alte hotărâri judecătorești, prin care clienții lui Hașotti au primit daune de la cele două instituții publice în valoare de peste 600.000 de lei.  Banii au fost acordați pentru lipsa de folosință a carierei, în perioada scursă de la pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) până la emiterea titlului de proprietate (2016). Cum totul se bazează pe niște falsuri ordinare, demonstrate științific, așa cum vom detalia mai jos, daunele trebuie întoarse înapoi. De asemenea, un primar și mai mulți funcționari publici ar trebui să fie exonerați de popririle pe salarii, care le-au fost impuse pentru a acoperi daunele în discuție.

Moștenirea lui Nicolae Tudorancea

Despre retrocedarea carierei Sibioara au curs valuri de cerneală. Însă abia acum totul a devenit extrem de clar. În negura timpului, mai exact la sfârșitul secolului al XIX-lea, un colonist al Dobrogei, pe numele său Nicolae Tudorancea, a fost împroprietărit de stat cu un teren de 20 de hectare din apropierea satului Circâci, devenit mai târziu Sibioara. Acesta a avut 7 copii și a decedat în 1942. După lege, ba chiar și după niște înscrisuri utilizate chiar de urmașii săi, aceștia din urmă au dezbătut succesiunea, acceptând moștenirea, după decesul bătrânului survenit în 42. Practic, ce a rămas de pe urma lui Nicolae Tudorancea a fost preluat de moștenitorii săi, în cotele legale cuvenite. Iar mai târziu, după Revoluție, urmașii urmașilor lui Tudorancea au revendicat cotele cuvenite după părinții lor, ca autori ai dreptului de proprietate. Și au primit terenuri, dar nu pe vechiul amplasament, care din anii 60 ai secolului trecut a fost inclus în exploatarea minieră, fiind exceptat prin lege de la retrocedare.

Cariera Sibioara, văzută din dronă. Chenarul cu roșu reprezintă ”pășunea” revendicată de urmașii lui Nicolae Tudorancea.

Primul fals

Din anul 2005 au început falsurile. În acest sens, la Comisia Locală Lumina a fost depusă o cerere de retrocedare pentru întregul teren de 20 de hectare. În acest document, ca titulare ale cererii sunt menționate numitele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu, deopotrivă nepoate ale lui Nicolae Tudorancea. Bătrânele nu erau surori, ci rude de gradul IV, însă acest aspect nu a fost declarat corespunzător, nici în procedura administrativă, nici în procesele de fond funciar ce aveau să urmeze.

Cererea de retrocedare nu a fost scrisă olograf de niciuna din cele două persoane, după cum au constatat criminaliștii, pe baza comparării de scripte. Așadar, a fost scrisă de o a treia persoană, care a și semnat doar pentru Elena Mitrofan. Pentru Margareta Muscalu nu apare o semnătură pe act. 

În fapt, Muscalu avea altă opțiune succesorală, deoarece – după cum s-a descoperit în dosarul penal – ea formulase, împreună cu sora sa, Georgeta Ciuceanu, o cerere separată, pentru a primi restul de moștenire de la autorul ei direct, Aurel Tudorancea (unul din cei 7 moștenitori ai lui Nicolae Tudorancea). Ori cele două cereri s-ar fi bătut cap în cap, ducând la dublă retrocedare.

Al doilea fals

În 2006, urmează un nou fals. Vorbim aici de o contestație scrisă cu mâna ei de Elena Mitrofan, după ce solicitarea de restituire a ”moștenirii” fusese respinsă inițial de Comisia Locală Lumina, pe lipsa dovezilor în privința dreptului de proprietate ulterioare anului 1945.  

Contestația adresată Comisiei Județene era contrasemnată și de Margareta Muscalu. Numai că, după cum au constatat criminaliștii, semnătura lui Muscalu a fost pur și simplu falsificată material.

Falsurile s-au dovedit extrem de utile. Ca dovadă, după ce demersurile de retrocedare în procedura administrativă au fost respinse definitiv, a fost deschis un proces de fond funciar la instanța de judecată. Revendicarea a fost susținută pentru cele două bătrâne de influentul avocat Ionel Hașotti, fost șef al baroului local și fost vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România.

După cum reiese din dosarul penal, instanțele au fost induse în eroare, reținând că Muscalu și Mitrofan ar fi fost surori. Cererile falsificate au fost considerate acte valide de acceptare a moștenirii.

Verișoarele s-au dat surori

Instanța de fond a apreciat că bătrânele ar face dovada cu privire la dreptul de proprietate al ”bunicului patern”. Într-adevăr, pentru ambele bătrâne, Nicolae Tudorancea era bunic patern. Însă cele două nu erau surori, ci verișoare, adică fiice ale fiilor lui Nicolae Tudorancea, pe numele lor Aurel și Tudor. Tot instanța de fond a mai reținut că după decesul lui Nicolae Tudorancea, taxele pentru teren ar fi fost achitate de moștenitorul Aurel Tudorancea.

Instanța de recurs a fost și mai categorică, afirmând că acceptarea moștenirii, nedovedită prin certificat de moștenitor sau prin hotărâre judecătorească, s-ar fi făcut ”prin actele de stare civila depuse la dosarul cauzei din care rezultă că reclamantele sunt descendentele numitului Tudorancea Aurel fiul lui Tudorancea Neculae (Nicolae).”. De asemenea, instanța a reținut – fiind indusă în eroare – că există acte ulterioare anului 1945, în speță chitanțele plătite de către ”tatăl reclamantelor”, Aurel Tudorancea.

Ori, în realitate, Aurel Tudorancea nu era tatăl Elenei Mitrofan. Cele două cliente ale lui Hașotti nu erau surori, ci rude de gradul IV. Din punct de vedere legal, Margareta Muscalu o excludea pe verișoara ei de la succesiune, în virtutea principiului proximității. În sfârșit, chitanțele lui Aurel nu puteau produce efecte în două proceduri distincte, prin care același bun a fost retrocedat parțial, în cota cuvenită, după autorul Aurel, și încă o dată, pe de-a întregul, după autorul Nicolae. Ori toate aceste neajunsuri au fost înfrânte prin falsificarea semnăturii Margaretei Muscalu și prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată, că cele două ar fi surori.

Extras din Încheierea judecătorului prin care au fost desființate falsurile din retrocedarea carierei Sibioara

Bani din piatră seacă

Falsurile folosite la retrocedarea carierei Sibioara au produs efecte… financiare. Clienții lui Hașotti au fost puși în posesie, ca nicăieri în lume, fix în mijlocul unui perimetru minier aflat în plină exploatare. Și nu vorbim de un  perimetru oarecare, ci chiar cel mai valoros din toată Dobrogea, cu roci dure, din lanțul hercinic, apte să reziste la cele mai complexe lucrări, de diguri marine și autostrăzi. După cum am arătat, statul român a fost deja ușurat de peste 600.000 de lei, bani achitați clienților lui Hașotti ca daune pentru lipsa de folosință a carierei în perioada scursă dintre pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) și emiterea titlului de proprietate (2016).

La un moment dat, terenul carierei a fost scos la vânzare de clienții lui Hașotti, prin anunțuri pe internet. Însă prezumăm că litigiile amplu mediatizate i-au împiedicat să găsească un cumpărător.

Un primar și mai mulți funcționari publici s-au pomenit cu popriri pe salarii, până la recuperarea daunelor în discuție. Iar un fost prefect a fost târât în proceduri penale, vreme de mai mulți ani, pentru că nu le-a dat satisfacție, la timpul său, clienților lui Hașotti. Ca să nu mai spunem de compania minieră Somaco Construct, care a fost silită să-și sisteze operațiunile pentru care era licențiată de statul român și plătea redevențe către bugetul de stat.

Cu ani buni înainte de retrocedare, părțile sociale de la Somaco Construct fuseseră cumpărate cu 4 milioane de euro de omul de afaceri Grigore Comănescu. Ori, după ce a plătit această sumă, antreprenorul s-a pomenit că a dat banii pe nimic, terenul fiind suflat, pe baza unor falsuri, de clientele avocatului Hașotti. În loc de folosința bunului plătit din greu, antreprenorul s-a ales cu un zbucium de ani de zile, măcinat în zeci de proceduri civile și penale.

Din toate aceste puncte de vedere, implicarea procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și obiectivitatea judecătorului de drept penal de la Judecătoria Constanța reprezintă un fel de a face lumină și de repara o situație injustă și sfidătoare.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a blocat primarul din Hârșova două posturi de consilier local, ca să rezolve niște afaceri patrimoniale

Publicat

la data de

Scris de

În ultima perioadă, Consiliul Local Hârșova a funcționat cu doi consilieri locali mai puțini decât prevede legea. Situația s-a creat după ce primarul localității, Viorel Ionescu, a blocat, prin tertipuri nedemne și rușinoase, procedura de înlocuire a doi consilieri (din opoziție) care și-au depus demisiile. Partidul rival a fost păgubit de drepturile câștigate prin votul popular. Însă primarul a obținut o majoritate calificată și voturi pentru diferite tranzacții patrimoniale. Iar asta explică întreaga sa conduită.

Cei doi demisionari se numesc Adrian Pelivan și Ionel Dia. Ambii sunt de la PSD.  

Adrian Pelivan și-a dat demisia din Consiliul Local Hârșova pe 3 ianuarie 2022. La câteva zile distanță, mai exact pe 7 ianuarie 2022, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a înregistrat un proiect de hotărâre pentru vacantarea locului părăsit, prin demisie, de către colegul său.  Aflând de acest lucru sau poate că întâmplător, în aceeași zi primarul a convocat ședința ordinară a Consiliului Local, pentru data de 13 ianuarie 2022, fără a înscrie în proiectul ordinii de zi nimic referitor la vacantare. Potrivit Codului Administrativ, situația din Consiliul Local trebuia rezolvată în prima ședință desfășurată după apariția evenimentului (a demisiei). Însă legea instituie și proceduri, care oricum nu erau îndeplinite. Din 3 ianuarie ar fi fost timp berechet, însă Primăria s-a trezit abia pe 11 ianuarie să-i ceară lui Pelivan dovezi suplimentare cu privire la demisie. Demisionarul s-a conformat acestei pretenții rizibile pe 12 ianuarie 2022, adeverind că n-a mințit când și-a înaintat demisia.

Prea scurt, prea lung

Timpul a fost prea scurt. Prin urmare, procedurile au fost demarate abia după ședință, pe 14 ianuarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator. Acest document trebuia trimis la vot, în plenul Consiliului Local.

Următoarea ședință ordinară a avut loc pe 24 februarie 2022. De data aceasta, timpul a fost prea lung. Atât de lung, încât primarul a uitat de referatul constatator, care nu a fost înscris în proiectul ordinii de zi. Partidul păgubit de această conduită a propus suplimentarea ordinii de zi cu proiectul lui Bulancea, din 7 ianuarie 2022. Însă propunerea a fost trântită, după ce consilierii din echipa primarului s-au abținut să voteze, ceea ce echivalează cu un vot împotrivă.

Tertipuri

Ziua de 24 februarie este importantă în economia articolului de față și pentru faptul că tot atunci și-a depus demisia din Consiliul Local și Ionel Dia. Acesta a optat pentru un post de consilier județean. În cazul lui Dia, procedurile s-au urnit pe 25 februarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator.

La câteva zile distanță, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a depus două proiecte de hotărâre, pentru vacantarea locurilor părăsite de colegii săi. Mai mult decât atât, grupul PSD – ProRomânia a convocat o ședință extraordinară de Consiliu Local, pentru 7 martie 2022, cu cele două proiecte înscrise pe ordinea de zi. În acest caz, secretarul general al orașului a anexat și referatele constatatoare. Întreaga procedură era îndeplinită.  Însă consilierii din partidul primarului au lipsit în bloc de la ședință, contribuind și prin acest tertip la păgubirea partidului rival în privința exercitării drepturilor câștigate în alegeri.

Următoarele ședințe ordinare ale Consiliului Local Hârșova au avut loc pe 29 martie, 20 aprilie și 3 mai. La propunerea primarului, consilierii s-au ocupat de evaluări, dezmembrări, vânzări de terenuri și alte cele. Dar nu și de vacantarea celor două locuri câștigate de partidul rival. De fiecare dată, consilierii PSD au solicitat suplimentarea ordinii de zi cu această problemă. Și tot de fiecare dată consilierii din echipa primarului au trântit propunerile, prin abținere de la vot.

Joaca de-a abținerea, așa cum reiese din procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Local Hârșova

Epistolar

Încă din 16 februarie 2022, secretarul general al orașului Hârșova a transmis un referat însoțit de documente către Instituția Prefectului, cerând emiterea unui ordin de încetare a mandatului lui Adrian Pelivan. Aici trebuie să spunem că legea rezervă un astfel de rol prefectului, în caz de tergiversare a procedurii la nivel de Consiliu Local, mai mult de 30 de zile. Intenția vădită a legiuitorului a fost aceea ca demisionarii să poată fi înlocuiți cu celeritate. Ce-a făcut prefectul? A trimis îndărăt întreaga documentație, în original, motivând următoarele:

”aveți obligația de a ne dovedi, prin documente depuse în acest sens, înscrierea referatului constatator semnat de primar și de secretarul general al unității administrativ-teritoriale, pe proiectul ordinii de zi, cu consecința neadoptării hotărârii prin care se ia act de demisia alesului local și se vacantează locul de consilier local”.

Pe 23 martie 2022, secretarul general i-a comunicat  primarului în mod oficial, cu antet și număr de înregistrare, propunerea de înscriere pe ordinea de zi a proiectelor inițiate de Bulancea însoțite de referatele constatatoare, pentru ședința din 29 martie 2022. Primarul și-a exprimat acordul tocmai pe 18 aprilie 2022 și doar ca să se acopere formal. Era deja tardiv și fără obiect, pentru că ședința se consumase în luna anterioară.

Mai mult decât atât, pe 13 aprilie secretarul general trimisese prefectului o nouă cerere de emitere a ordinelor de încetare a mandatelor celor doi consilieri demisionari. În acest document, se motiva că întreaga procedură a fost parcursă la ședința extraordinară din 7 martie 2022, fiind întrunite condițiile legale pentru emiterea ordinelor de prefect.

Pe 27 aprilie 2022, Viorel Ionescu a transmis un punct de vedere personal către Prefect, cerând să nu fie emise ordinele de încetare a mandatelor lui Dia și Pelivan. Adresa e plină de bazaconii rușinoase. În esență, primarul Viorel sugera, de fapt, să fie lăsat să se joace de-a procedura până la calendele grecești, fără ca prefectul să îndrepte situația.  

Termenul de 30 de zile care nu s-a epuizat în 4 luni. Extras din adresa primarului.

În aceeași zi, juriștii Prefecturii au cerut secretarului general dovada că referatele constatatoare au fost înscrise într-un proiect al ordinii de zi. Dovada se afla deja la dosar, dar secretarul general a mai trimis-o încă o dată. Iar de atunci, Prefectura analizează pe îndelete.

Miza imobiliară

Interesant este faptul că tergiversările descrise mai sus n-au urmărit doar păgubirea unui partid de drepturile câștigate în alegeri. La mijloc a fost și o chestiune pragmatică, imobiliară.

Hotărârile locale care se referă la patrimoniul localităților nu pot fi adoptate legal decât cu votul a două treimi dintre consilieri, ceea ce constituie o majoritate calificată. În cazul orașului Hârșova, care are un Consiliu format din 17 aleși locali, majoritatea calificată înseamnă 12 voturi. Partidul primarului deține 8 consilieri. Însă, în timp, Ionescu a mai racolat doi consilieri, ajungând astfel la o majoritate simplă, cu 10 voturi.

În trecut, primarul a încercat să scoată la mezat un imobil de pe strada Ana Ipătescu. Este vorba de o casă prăpădită, dar terenul de sub ea este valoros, cu vedere la peisajul fabulos al Dunării. Evident că locul se pretează pentru o investiție turistică. Însă consilierii opoziției s-au opus atunci proiectului, suspectând existența unui aranjament preexistent.

Câteva proiecte de două treimi supuse dezbaterii în ședința CLH din 20 aprilie 2022. Sursa: site-ul Primăriei Hârșova.

După ce Consiliul s-a redus la 15 voturi, majoritatea simplă de 10 consilieri s-a transformat peste noapte în majoritate calificată. 10 consilieri nu înseamnă două treimi din 17,  dar înseamnă două treimi din 15. În această formulă, primarul a reușit să treacă proiectul referitor la imobilul de pe Ana Ipătescu. Și la fel a procedat și cu alte proiecte cu miză patrimonială.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a hărțuit Vrabie două angajate ale Primăriei Medgidia. Ce sancțiune a primit de la CNCD

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Apel Constanța a respins, pe fond, contestația formulată de primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, împotriva unei hotărâri a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care a fost găsit răspunzător pentru fapte de hărțuire. Una dintre victime a suferit un avort spontan, pierzând sarcina, pe fondul situației create la locul de muncă.

Pe Valentin Vrabie a ajuns să-l cunoască o țară întreagă. Întâi, ca om de ispravă, care a făcut la Peștera câteva minuni. Apoi, ajuns primar la Medgidia, a devenit și mai cunoscut… pentru agresivitate și trivialități. Viceprimărița din mandatul trecut a reclamat că a fost agresată fizic de primar. Iar un opozant din societatea civilă a publicat convorbirile sale telefonice cu Vrabie, în care acesta din urmă era beat clampă și înjura ca ultimul boschetar. De la aceste turbulențe până la hărțuire a fost un singur pas. Un pas pe care primarul din Medgidia l-a făcut la finele primului său mandat.

În septembrie 2019, Valentin Vrabie a ajuns la cuțite cu Bogdan Moșescu, un tânăr care ocupa funcția de city-manager la Primărie și coordona cu succes atragerea de fonduri europene. Conflictul a plecat de la faptul că Moșescu s-a opus semnării unui act adițional pentru majorarea valorii unui contract de asfaltare. Prestatorul contractului în cauză câștigase licitația cu un preț scăzut. Însă firmele concurente reclamaseră posibila fraudare a licitației pe baza unei pre-înțelegeri dintre agentul economic și autoritatea contractantă în vederea umflării prețului printr-un act adițional ulterior. Or actul adițional confirma aceste suspiciuni. Iar din acest motiv, Moșescu s-a opus semnării. Lui Vrabie nu i-a convenit situația, dovadă că el chiar avea o ”cheie” făcută cu firma de asfaltări.

Bogdan Moșescu și Valentin Vrabie

Ca urmare, primarul a orchestrat concedierea administratorului public. Și nu s-a oprit aici, trecând la hărțuirea sistematică a logodnicei lui Moșescu și a surorii acesteia, care deopotrivă lucrau la Primărie. Cele două au fost retrase fără nicio justificare profesională din toate proiectele europene pe care le gestionau. În mod discreționar, primarul a refuzat să le plătească sporurile salariale pentru luna septembrie 2019 și apoi tichetele de transport. Mai mult, acestea au fost denigrate prin postări pe Facebook și articole de presă, presupus comandate chiar de primar. De asemenea, au avut parte de țipete, jigniri și amenințări – pe care le-au și probat prin înregistrările audio depuse la CNCD.

 Logodnica lui Bogdan Moșescu (la momentul de față, soția sa) a fost detașată fără motiv la compartimentul care se ocupa de înregistrarea cererilor depuse de cetățeni. Niciun coleg nu a mai îndrăznit să o bage în seamă, întreaga situație devenind extrem de ostilă.

Aceasta era însărcinată, iar pe fondul umilințelor suferite la locul de muncă, a pierdut sarcina – fapt dovedit cu acte medicale. Medicii au trimis-o în concediu medical. Dar la întoarcere, nu și-a mai găsit laptopul și nu a mai avut acces la programele informatice pe care trebuia să le utilizeze pentru a-și face meseria. Mai mult, șefii au apreciat că din laptopul pe care i l-au ridicat fără proces-verbal, în absență, ar lipsi anumite documente. În ianuarie 2020, fără a fi audiată ca să își spună punctul de vedere, s-a pomenit cu nota 1 în raportul de evaluare, după ce în toți anii anteriori primise calificative maxime. După ce i-a expirat detașarea de 60 de zile la compartimentul de înregistrare a cererilor depuse de cetățeni, a primit dispoziție scrisă să revină la biroul de fonduri europene. Însă de aici a fost trimisă, verbal, înapoi la CIC, să stea și ea pe un scaun. Într-un final, a fost concediată pe baza raportului de evaluare întocmit ilegal.

Sora ei, care ocupa o funcție de șef al biroului juridic, a fost detașată la Asistența Socială. Însă, întrucât avea competențe profesionale deosebite, Primăria Constanța i-a trimis lui Vrabie o adresă prin care i-a cerut transferul. Vrabie a refuzat, răspunzând Primăriei Constanța, după vreo două luni, că a întocmit forme de concediere pentru această funcționară. Într-un final, sora logodnicei lui Moșescu a fost și ea dată afară, tot pe baza unui raport de evaluare întocmit fără audiere, cu nota 1.

Aspectele consemnate mai sus au fost reclamate de cele două angajate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în luna aprilie 2020. Consiliul a audiat părțile, iar după o investigație minuțioasă membrii din forul său deliberativ au votat în unanimitate Hotărârea nr. 375/21.04.2021. Prin aceasta, CNCD a constatat că Valentin Vrabie a comis fapte de discriminare și hărțuire împotriva celor două angajate, singurul criteriu fiind legătura acestora de rudenie cu Bogdan Moșescu. Totodată, primarul din Medgidia a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5.000 de lei.

Valentin Vrabie a contestat hotărârea CNCD la instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Constanța, în dosarul 390/36/2021*. Curtea i-a respins contestația pe 11 aprilie 2022. Primarul din Medgidia are drept de recurs.

Trebuie să mai spunem că atât cele două victime ale hărțuirii, cât și Bogdan Moșescu personal, au câștigat litigiile de muncă în care au contestat concedierile abuzive.

I-am solicitat lui Valentin Vrabie, prin intermediul biroului de presă al Primăriei Medgidia, să ne spună dacă regretă că le-a hărțuit pe cele două angajate și dacă își va prezenta demisia în situația în care hotărârea Curții de Apel Constanța va rămâne definitivă. În opinia noastră, nu există nicio justificare ca un hărțuitor, dacă va fi dovedit definitiv, să poată rămâne într-o funcție publică. Până la momentul publicării acestui articol, nu am primit un răspuns.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: