Connect with us

Exclusiv

Râșnoveanu de la Garda de Mediu, schimbat din funcție. Colegii l-au reclamat pentru abuzuri

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Război total între comisarii cu funcții de execuție de la Garda de Mediu Constanța și fostul polițist local Marian Râșnoveanu, uns șef al instituției încă din vremea lui Radu Mazăre și înțepenit în funcție sub orice guvernare. Subordonații acestuia au depus mai multe petiții la Garda Națională de Mediu, în care au reclamat un comportament abuziv, de genul jupân pe moșie, al celui omenit de fostul baron penal al Constanței cu funcția de comisar-șef. Acuzele sunt grave și, alături de alte aspecte, au concurat la luarea deciziei de transferare a lui Rîșnoveanu la Garda de Mediu din județul Teleorman. Cel mai probabil, acesta a fost informat de mutare, pe surse. Ca dovadă, înainte de a-i fi comunicată decizia de transfer, Marian Rîșnoveanu a intrat în concediu, pentru a amâna mutarea. Însă, surpriză, instituția tutelară a emis chiar astăzi un act oficial prin care a delegat-o temporar pe funcția de comisar-șef pe Steluța Popescu, aceasta urmând să exercite prerogativele funcției în perioada în care Marian Rîșnoveanu se află în concediu sau va fi transferat la Teleorman.

Potrivit informațiilor noastre, numirea Steluței Popescu a fost susținută de PMP, care a negociat în cadrul acordului de sprijire a Guvernului Orban depolitizarea funcției de comisar-șef al Gărzii de Mediu Constanța și numirea la conducere a unui profesionist din cadrul acestei structuri. Schimbarea ar putea concura la recâștigarea prestigiului profesional al comisarilor de mediu din Constanța, grav afectat în ultimii ani din cauza conflictelor interne.

Paza bidoanelor cu deșeuri periculoase

Starea de conflict existentă în cadrul Gărzii de Mediu Constanța este mai veche. Însă, din luna decembrie 2019, comisarilor li s-a umplut paharul. Aceștia au fost pur și simplu transformați în paznici ai unor bidoane cu deșeuri periculoase. Este vorba de 526 de tone de peroxid de hidrogen. Toxinele se află pe raza localității Ovidiu, la un punct de lucru al unei societăți comerciale situat în câmp, la câțiva kilometri de drumul național, într-o zonă neiluminată pe timp de noapte. Bidoanele, care sunt din plastic și au suferit degradări în timp, sunt depozitate pe o platformă din beton, în aer liber. Această incintă este împrejmuită și dotată cu bariere de acces.

Din 2016, bidoanele fac obiectul unui dosar penal. La sfârșitul anului trecut, Comisariatul Județean Constanța al Gărzii de Mediu a semnat un proces-verbal de primire în custodie a deșeurilor periculoase. Ca urmare, din 20 decembrie 2019, de la ora 15, deșeurile sunt păzite non stop de câte doi comisari ai Gărzii de Mediu, în ture de câte 8 ore. Aceștia veghează din afara incintei ca nimeni să nu fure deșeurile. Însă comisarii-paznici nu au acces la un grup sanitar sau la o sursă de apă, iar noaptea și-o petrec în mașină. După cum am arătat mai sus, situația durează din luna decembrie 2019, timp în care păzitul bidoanelor a avut loc non-stop, fără să conteze liberele legale, Crăciunul, Revelionul sau Paștele.

Abia în luna mai 2020, comisarii s-au organizat și au transmis Gărzii Naționale o petiție în care s-au plâns de situație.

”Doamna Comisar General, dorim să vă întrebăm dacă această sarcină de serviciu este de o importanță mai mare decât toate celelalte probleme de mediu care există în județul Constanța și pe care le ignorăm zi de zi. Vă rugăm să ne spuneți dacă ceea ce facem este în folosul instituției noastre, al județului Constanța, al scopului pentru care suntem plătiți si pentru care GNM alocă resurse umane și materiale. Poate dumneavoastră aveți argumente cu care să ne convingeți că ceea ce facem nu este un abuz și este în folosul Gărzii de Mediu.

Noi consideram ca incompetenta celui care conduce CJ Constanta a ajuns la rang de cinste, atâta timp cât dumneavoastră nu luați masuri de stopare a acestor abuzuri. De când a semnat procesul verbal de preluare in custodie, am devenit victimele acestei situații. Este degradant, batjocoritor si sub nivelul nostru moral și profesional, iar aceasta stare de fapt se răsfrânge și asupra instituției pe care o conduceți.” – au scris comisarii.

Mai jos puteți vedea o imagine cu deșeuri aruncate alandala chiar pe drumul spre incinta cu bidoane toxice la care ne-am referit mai sus. Zi de zi, comisarii au trecut pe lângă aceste dezastre, dar nu le-au putut remedia, fiind obligați de șeful lor să se transforme în paznici de bidoane.

 

Vulgar și primitiv

Pe 27 mai 2020, comisarii au trimis un nou memoriu către conducerea centrală, în care au denunțat, în principal, o atitudine nepotrivită a lui Marian Rîșnoveanu, care s-ar comporta mai degrabă ca un jupân, decât ca un funcționar public. În această plângere, se menționează că șeful Gărzii de Mediu din Constanța ar avea un limbaj vulgar, cu dese ieșiri nervoase, cu jigniri și amenințări la adresa subordonaților. În petiție se amintește faptul că, în anul 2017, mai mulți angajați ai Comisariatului au dat declarații în cadrul unei anchete interne, în care au consemnat că șeful lor face presiuni și intervine în activitatea de control.

Pe jupâneală, pentru casa de la Ovidiu

Reclamanții mai spun că Rîșnoveanu și-a construit o casă la Ovidiu, timp în care câțiva funcționari obedienți ar fi cărat, din dispoziția sa, muncitorii cu mașinile instituției publice. În aceeași perioadă, comisarii au primit sarcini să controleze cu predilecție societăți de construcții, stații de betoane, depozite de materiale, producători de profile PVC etc. De asemenea, în petiție se menționează că mai multe elemente de mobilier au fost cărate de la Garda de Mediu acasă la Rîșnoveanu, angajații instituției ajungând din această cauză să-și depoziteze bibliorafturile cu documente oficiale direct pe pardoseală. Captivat de activitatea de construcție, Rîșnoveanu ar fi lipsit în mod repetat de la program. În dese rânduri, atribuțiile sale au fost exercitate de câteva funcționare obediente, iar documentele pe care trebuia în mod obligatoriu să le semneze i-au fost aduse la domiciliul personal de către subordonați. În ultima perioadă, Rîșnoveanu și-ar fi trecut zile de recuperat pentru activitatea de pază a bidoanelor cu toxine de la Ovidiu, deși nu a participat la această misiune înjositoare.

În perioada electorală octombrie – noiembrie 2019, șeful Gărzii de Mediu Constanța ar fi determinat subordonații să participe la mitingurile PSD de la Năvodari și Murfatlar, în timpul și în afara orelor de program la stat. În sfârșit, în reclamație se mai afirmă că Rîșnoveanu ar fi avariat din vina lui mașina de serviciu, aranjând apoi să primească una nouă.

O mână o spală pe alta

În petiția la care ne-am referit mai sus mai apărea un detaliu, pe care special l-am lăsat la urmă. Astfel, se menționa că, în anii trecuți, Rîșnoveanu ar fi obținut copii ale unor reclamații formulate împotriva sa, ajungând să le rezolve singur. Situația, dacă este reală, reprezintă o sfidare incredibilă față de orice principiu.

Culmea, reclamanții spun că și această petiție a lor a ajuns la cunoștința pârâtului lor, care ar beneficia de o complicitate din partea unor persoane din conducerea națională a Gărzii. Astfel, la câteva zile după ce s-au plâns de jupâneala lui Rîșnoveanu, comisarii au transmis încă o petiție conducerii centrale, în care s-au plâns că cele reclamate de ei au ajuns la cunoștința șefului lor. În această ultimă petiție, au menționat și un alt fapt tulburător, și anume că pe 10 iunie 2020, Rîșnoveanu a intrat în concediu medical, pentru a nu primi decizia de transfer la Garda de Mediu din Teleorman. Însă comisarii spun că șeful lor a fost în acea zi la muncă și a participat chiar la o videoconferință, împrejurări care ar atesta o stare intactă de sănătate. Cel mai probabil, fostul polițist local, cățărat pe funcția de la Gardă încă de pe vremea lui Mazăre, beneficiază de ajutor de sus, urmărind să obțină timp pentru a încerca să găsească un canal de revocare a ordinului de transfer.

Cum să patronezi un dezastru

Sub conducerea lui Marian Rîșnoveanu, Garda de Mediu din Constanța și-a pierdut cu totul prestigiul profesional. Dacă aveți curiozitatea să intrați pe site-ul Gărzii Naționale de Mediu, veți observa că, din anul 2017 până în prezent, nu există niciun comunicat și nici măcar o mențiune marginală cu privire la acțiunile derulate de comisarii de la Constanța. Nimic. E ca și cum județul nostru nu ar avea deloc un comisariat al Gărzii de Mediu.

Iar probleme sunt, în realitate, cu duiumul. Numai în ultima perioadă, a izbucnit un scandal pe tema depozitului de deșeuri din construcții situat în Portul Constanța. La acest depozit trebuiau transportate doar resturi din construcții, însă imaginile de la fața locului arată că s-au depozitat cantități imense, de ordinul miilor de tone, de deșeuri menajere și PET-uri. Vorbim aici de un fenomen care s-a creat în ani de zile, pe fondul deprofesionalizării totale a Gărzii de Mediu din Constanța.

Apoi, în județ sunt probleme imense cu închiderea gropilor neconforme. Vorbim de un gunoi băgat sub preș, adică ascuns din raportări, de Garda lui Rîșnoveanu.

A închis ochii la betonarea lacului Siutghiol

În final, trebuie să menționăm chiar experiența noastră cu acest personaj pe care ni l-a lăsat în moștenire marele pușcăriaș al Constanței. În urmă cu vreo doi ani, am semnalat Gărzii Naționale că, la Năvodari, persoane necunoscute au împins cantități mari de moloz și pământ în lacul Siutghiol. Era vorba de o manevră a unui grup politico-infracțional din această localitate de a câștiga suprafețe noi din lac, în dauna statului, pentru ridicarea de blocuri. La scurt timp, am fost contactat de un comisar de la Garda Națională, care m-a anunțat că va sosi la Constanța împreună cu un alt coleg din structura centrală. Vorbim de doi specialiști de la București, care urmau să vină să verifice o situație total ignorată de colegii lor de la Constanța. M-am întâlnit cu cei doi comisari în biroul lui Rîșnoveanu, acolo unde am fost convocat. Pe tot parcursul discuției, comisarul-șef de la Constanța a încercat, spre consternarea mea, să le inducă celor veniți de la București ideea că la Năvodari vorbim de un fenomen neglijabil, că aria naturală protejată nu mai are de ani de zile aspectul și funcțiunea unei arii protejate, că nu mai există păsări pe baltă etc., etc. La urmă, Rîșnoveanu nu a dorit să participe la constatarea în teren și nici să delege un comisar local în locul său. Specialiștii de la București și-au făcut treaba, dar erau mirați de atitudinea colegului lor de la Constanța. Aceștia au constatat existența molozului deversat în lac și au obligat Primăria Năvodari să împrejmuiască zona și să repare prejudiciul adus mediului, în sensul de a scoate molozul din lac. Însă măsurile nu au fost duse niciodată la îndeplinire, iar Garda de la Constanța, care ar fi trebuit să urmărească fenomenul, nu a avut chiar nicio implicare. Așa cum aflăm din petițiile comisarilor locali, personalul Gărzii era cărat la mitingurile PSD de la Năvodari și asta explică toleranța maximă a lui Rîșnoveanu față de orice prejudiciu adus mediului de colegii săi de partid.

Groapa de deșeuri ignorată de la Sibioara

Aceeași atitudine de ignorare totală a avut Garda lui Rîșnoveanu față de un alt fenomen semnalat de noi, cu privire la groapa de gunoi din Sibioara. În această localitate, a funcționat încă din perioadă comunistă o groapă de gunoi menajer, pe care, mai încoace, Consiliul Județean Constanța a inclus-o la un moment dat într-un proiect european. Investiția era fezabilă și necesară. Însă planul a fost abandonat total, după ce groapa de gunoi a localității a fost retrocedată, la pachet cu o parte din cariera de granit Somaco, unor cliente ale controversatului avocat Ionel Hașotti, marele rechin implicat profesional în retrocedările care au mutilat Constanța. Desigur, gropile de gunoi, ca și carierele, erau exceptate de la retrocedare, prin lege. Însă Hașotti a rezolvat situația, cu minciunile sale dovedite. De altfel, una din judecătoarele de caz nu mai este acum în magistratură, primind între timp rolul de inculpată într-un dosar penal al fostului primar din Năvodari, Matei, privind retrocedări ilegale de terenuri pe malul mării. În acel rechizitoriu, al fostei judecătoare și-al fostului primar, procurorii au menționat și numele fiului lui Ionel Hașotti, care jucase la rândul său un rol profesional, oarecum marginal, în poveste.

În 2016, clientele lui Hașotti au fost puse în posesia amplasamentului minier și a gropii de gunoi, deopotrivă exceptate de la restituire. Înaintea predării posesiei, am fost la groapa de gunoi din Sibioara, am făcut fotografii și am relatat despre sutele de tone de gunoaie care infestează locul. Au trecut 4 ani de atunci, și locul arată exact la fel. În tot acest timp, Garda de Mediu, care avea obligația să facă verificări, n-a făcut nimic, dar absolut nimic, fiind deprofesionalizată de jupânul pârât prin petiții.

Menționăm că l-am contactat telefonic pe Marian Rîșnoveanu pentru a obține un punct de vedere, însă domnia sa ne-a indicat să-i trimitem întrebările prin e-mail. Deși am transmis întrebările noastre în urmă cu două zile, încă nu am primit un răspuns. Desigur, ne obligăm să publicăm acest punct de vedere în momentul în care va fi transmis redacției.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Game Over. Asociațiile de tip Constanța Altfel, frânate printr-un Recurs în Interesul Legii

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

25 de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, printre care chiar președintele instanței supreme, au admis un recurs în interesul legii care pune capăt pentru totdeauna unor practici de anarhie și impostură juridică. Ne referim aici la acțiunile populare deduse judecății de mai multe asociații nonguvernamentale din întreaga țară împotriva unor acte administrative – PUZ-uri, autorizații de construire, certificate de urbanism, regulamente de parcare și altele asemenea – pe considerentul exclusiv că ar fi contrare interesului public. În multe cazuri asociațiile de acest tip nu aveau printre membrii lor nici măcar un specialist în probleme de urbanism sau de protecție a mediului. Căci, potrivit legii, oricare 3 oameni, săraci sau bogați, culți sau inculți, cu studii sau analfabeți, pot înființa o asociație. Ca să nu se interpreteze greșit, spunem apăsat că nu-i rău că se întâmplă așa. Libertatea de asociere este o valoare câștigată prin Constituție și nu trebuie schimbată nicicum. Însă răul a apărut când aceste asociații, fără să aibă niciun specialist și deci fără să aibă nicio autoritate, s-au erijat tocmai în autoritate de tutelare a actelor administrative în baza interesului public. Vorbim de un interes public pe care nimeni nu l-a cedat, în virtutea niciunui contract social, acestor asociații, ci statului. Cu toate acestea, ONG-urile în cauză au cerut demolarea de blocuri sau anularea de investiții, dar nu pentru a apăra interesele unor privați afectați, ci – așa cum am spus – exclusiv în baza unui interes public. Acțiunile populare de acest tip au vizat și afaceriști veroși, dar și antreprenori onești, care n-au vătămat niciun interes privat, al nimănui, dar cu toate acestea s-au pomenit târâți în procese, blocați și tracasați pe termen lung în numele unui interes public luat, cam pe blat, în concesiune de aceste entități de drept privat.

Legenda salvatorilor urbani

După cum spuneam, această situație care s-a întins ca o pecingine la nivel național. În spatele ei s-a încropit o adevărată ideologie a salvatorilor urbani, porniți la război cu rechinii imobiliari. Am scris aici, în Ordinea.Ro, mai multe articole de deconstrucție a acestei legende a salvatorilor urbani. De pildă, am arătat că cea mai cunoscută asociație de acest tip de la noi, Asociația Constanța Altfel, a fost înființată de o grupare de politicieni, în frunte cu senatorul Vergil Chițac și cu fosta candidată a PNL pentru Consiliul Local, Felicia Ovanesian. În opinia noastră, scopul real al politicienilor care s-au urcat pe baricada civică a fost acela de a acumula un capital politic, de oameni ai luptei și ai dreptății, de imaculați dedicați progresului social. La urmă, acest capital trebuia să le aducă un câștig personal sau de grup în zona politică și administrativă. Cu alte cuvinte, în spatele scopului formal declarat, al luptei pentru salvarea orașelor, sunt camuflate scopuri politice reale, de acumulare a unui capital de imagine folositor pentru câștigarea unor funcții publice în cadrul alegerilor locale. 

Când Albă ca Zăpada nu e chiar așa de albă

Înainte să pună cărămizile acestei construcții de legendă, Felicia Ovanesian a avut legături profesionale atât cu un personaj implicat în retrocedările frauduloase care au mutilat orașul, cât și cu societăți implicate în proiecte controversate de dezvoltare imobiliară. Însă cu totul specială ni s-a părut situația în care un dezvoltator imobiliar a construit un bloc între case, proiectul său, de adevărat rechin imobiliar, fiind trecut cu vederea atât de Constanța Altfel, cât și de Verde Urban – a doua asociație ca importanță în lumea salvatorilor urbani de la malul mării. Alți antreprenori, printre care unii onești care au ridicat proiecte cu adevărat valoroase, n-au avut norocul să fie ignorați, deși, repetăm, nicio persoană particulară nu s-a plâns de o vătămare a unor interese legitime private.

Trebuie să mai știți că asociațiile nonguvernamentale sunt persoane juridice de drept privat, iar legea spune, negru pe alb, că astfel de particulari nu pot invoca încălcarea unui interes legitim public decât dacă invocă în principal vătămarea unor interese private.

Practica neunitară a instanțelor de judecată

Cu toate acestea, la nivel național s-a creat o practică neunitară. Astfel, au fost instanțe care au admis, în mod bizar, că asociațiile pot apăra exclusiv interesul public în cadrul unor acțiuni în contencios obiectiv. Cu alte cuvinte, au fost instanțe care au permis acestor asociații să externalizeze prerogative ale statului. Ca să dăm un exemplu concret, amintim că au fost asociații care au contestat PUZ-uri, legitimându-se procesual pe baza pretenției de a apăra dreptul populației la sănătate. Au spus aceste asociații că edificarea unor construcții noi aglomerează spațiul urban. Mai departe, au argumentat că locatarii acestor construcții prevăzute în PUZ vor avea mașini care vor polua mai mult aerul, iar în acest fel dreptul la sănătate al populației în general ar fi afectat. Acțiunile fundate pe acest interes public, al apărării dreptului la sănătate, au fost admise de unele instanțe, care au dispus suspendări sau anulări ale PUZ-urilor, deși nu s-a găsit niciun privat care să reclame o vătămare a intereselor sale private, actuale și directe.

Pe de altă parte, au fost și instanțe care au apreciat corect că asociațiile pot iniția doar acțiuni de contencios subiectiv, apărând propriile interese private sau interesele vătămate ale unor membri, doar prin aceasta câștigând dreptul de a invoca în subsidiar și un interes legitim public. În concret, instanțele cu această optică au considerat că un proces în contencios se poate duce doar dacă PUZ-ul la care ne-am referit mai sus privează un particular din vecinătate de lumina naturală a soarelui, de locurile de parcare, de accesul la dotările urbane și alte aspecte de acest fel.

Recursul în Interesul Legii. Constanța Altfel, amică a Curții

În noiembrie 2019, Curtea de Apel Brașov a inițiat un recurs în interesul legii referitor la practică neunitară a instanțelor de judecată.  Această instanță nu a emis o opinie proprie, lăsând practic la latitudinea instanței supreme să stabilească interpretarea corectă a legii. Completul de RIL a cerut opinii de la procurorul general și de la facultățile de drept din țară. În acest context, la dosarul cauzei au fost depuse memorii de către trei asociații, în calitate de amicus curiae (amici ai curții). Mai prozaic spus, trei asociații au depus cereri de intervenție, cu speranța că vor reuși să obțină o recunoaștere de a se comporta în instanțe ca niște autorități de stat, cu capacitate de a iniția acțiuni în contencios obiectiv. Este vorba de Asociația Salvați Bucureștiul, fondată de Nicușor Dan, de Fundația Greenpeace CEE România și de Asociația Constanța Altfel a senatorului Vergil Chițac.

Putem spune că aceste ONG-uri au tras cu dinții să obțină un statut chiar mai bun și mai puternic decât autoritățile de stat. Astfel, trebuie să știți că autoritățile de stat nu pot iniția decât acțiuni în contencios obiectiv, exclusiv în baza interesului public. Or asociațiile lui Nicușor Dan și Vergil Chițac cereau să li se permită în continuare să joace și pe obiectiv, dar și pe subiectiv, în funcție de dispoziția lor fluidă.

Claritatea conceptuală a Înaltei Curții

Pretențiile lor au fost scurtate de completul de RIL, în urma unei analize de o claritate conceptuală exemplară. Instanța supremă a stabilit că legea le conferă asociațiilor calitatea de părți vătămate, nicidecum de autorități cu drept de tutelă administrativă. În consecință, acestea trebuie să se legitimeze procesual în baza unui interes privat, fie al lor personal, fie al unor membri afectați de actul administrativ contestat în justiție. De asemenea, instanța a stabilit că asociațiile sunt persoane de drept privat și nu pot beneficia de prerogative conferite doar instituțiile de drept public. Instanța supremă s-a referit pe larg și la doctrina juridică, prin care în mod tradițional au fost limitate acțiunile populare, fiind stabilit că în dreptul românesc procesele în contencios sunt pornite de particularul lezat. Or, în acest caz, vorbim de particulari (persoane juridice de drept privat) nelezați în niciun fel, dar dispuși să-și atingă scopurile fluturând un interes general, cu pretenția că ar avea vreun drept de tutelă administrativă conferit doar autorităților de stat.

Decizia s-a publicat în Monitorul Oficial

RIL-ul care a scurtat aceste pretenții a fost admis de ÎCCJ pe 2 martie 2020. Pe 2 iulie 2020, decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României, fiind de acum general obligatorie. Decizia spune stop unui joc periculos. Constanța Altfel și alte asociații similare pot ataca acte administrative de aici încolo doar dacă acestea lezează persoane reale. Pe chestii imaginare, în baza vreunui interes general, chiar nu mai merge.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Diversiunea Primăriei Constanța în scandalul demolării stadionului Metalul

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

După ce a ras stadionul Metalul de pe fața pământului, Primăria Constanța a lansat o diversiune, pe care o promovează cu bani pe rețelele sociale pentru a capta atenția constănțenilor. Astfel, într-un material video, un reporter al Primăriei Constanța (sic!) a realizat un interviu cu un funcționar tot de la Primăria Constanța care se ocupă de întreținerea bazelor sportive din oraș. Interviul regizat de cei doi colegi de muncă a fost filmat la complexul sportiv Farul, acolo unde Primăria a investit pentru reabilitarea unui teren de fotbal cu gazon sintetic pentru antrenamentul copiilor. După ce s-a lăudat cum a putut el mai bine, funcționarul care răspunde de bazele sportive a declarat că ternul cu gazon sintetic este disponibil pentru toți copiii orașului.

”În curând, toți copiii Constanței sunt așteptați să se antreneze aici, avem deja cereri de la cluburile F.C.FARUL, PERFORMER și METALUL care ne-au contactat și ne-au spus că vor să își desfășoare activitatea pe acest teren” – a declarat funcționarul Eugen Căruntu. (vedeți aici toată declarația). 

După cum spuneam, declarațiile angajatului Primăriei au fost rostogolite pe Facebook, dar și în câteva publicații locale, totul cu scopul de a se crea aparența că s-a găsit o soluție pentru copiii de la Metalul, după ce stadionul lor cu gazon natural, omologat de FRF și folosit nu doar pentru antrenamente, ci și pentru competiții oficiale, a fost ras de pe fața pământului.

În realitate, problema nu s-a rezolvat câtuși de puțin. În primul rând, toți copiii Constanței nu încap pe suprafața sintetică de la Farul. În al doilea rând, suprafețele sintetice pot fi folosite doar pentru antrenamente, nu și pentru competiții oficiale. În al treilea rând, clubul Metalul dezminte total afirmațiile făcute de angajatul Primăriei.

”ACS METALUL CONSTANTA dezminte spusele individului de la Primăria Constanța care afirmă într-un filmuleț apărut pe YouTube și pe contul de Facebook al Primăriei Constanța, cum ca ar fi fost contactat de cineva din cadrul Clubului Metalul, ca sa facem antrenamentele la Faru. Este o INTOXICARE  ieftină a Primăriei Constanța prin fel de fel de indivizi.

ACS Metalul nu a contactat pe nimeni din Primărie pentru a cere să joace pe terenul sintetic din Complexul Farul Constanța!

Pentru a proteja psihicul copiilor afectați de intervenția ILEGALĂ ȘI  BRUTALA  a Primăriei în scopul PRELUARII PRIN FORTA a  bazei noastre sportive din posesia Clubului Metalul, am hotărât ca aceștia să plece în cantonament împreună cu părinții si antrenorii.” – se arată într-un comunicat al clubului Metalul, semnat de președintele acestuia, Valentin Șurghie.

O scurtă istorie a bazei sportive Metalul

Reamintim cititorilor noștri că stadionul Metalul a fost demolat de Primăria Constanța în vederea folosirii terenului pentru proiectul Sălii Polivalente. Stadionul fusese construit în anul 1986 de o întreprindere de stat reorganizată după revoluție sub numele Somaco SA. În urmă cu 15 ani, această societate a vândut baza sportivă către SC Structuri de Oțel SRL Constanța, o firmă deținută de familia lui Valentin Șurghie. Prețul activelor a fost achitat prin bancă. Mai departe, societatea Structuri de Oțel SRL a vândut către asociații ei, soții Șurghie, baza sportivă, prețul fiind achitat din dividendele care li se cuveneau de la propria firmă. În sfârșit, activele au fost transmise în patrimoniul Asociației Club Sportiv Metalul Constanța, asociație înființată pe 6 iulie 2005 exact în scopul desfășurării de activități sportive. Încă de la bun început, clubul Metalul s-a specializat în formarea copiilor talentați la fotbal. În total, pe stadionul din Badea Cârțan au evoluat 1.700 de copii legitimați potrivit evidențelor DJTS. Din 2005 încoace, echipele organizate pe grupe de vârstă de la Metalul au câștigat titluri, trofee sau locuri fruntașe în toate competițiile oficiale. Cristian Manea, cel mai tânăr debutant din istoria echipei naționale de fotbal a României, a început fotbalul la clubul Metalul.

Planurile regimului Mazăre pentru zona Badea Cârțan

În timp ce acest club și-a văzut un deceniu și jumătate de activitatea sa, având o posesie netulburată de nimeni, Primăria Constanța a dezvoltat alte planuri și idei pentru întregul complex sportiv din Badea Cârțan. În perioada 2002- 2006, la inițiativa fostului primar Radu Mazăre, terenurile din complexul sportiv Badea Cârțan (mai puțin cele de sub bazele sportive ale Direcției Județene de Tineret și Sport) au fost inventariate în domeniul privat al Municipiului Constanța. Terenul de sub baza sportivă Metalul a fost înscris în inventar în ultima etapă, în anul 2006.

După 8 ani, în 2014, Primăria Constanța a solicitat Companiei Naționale de Investiții – CNI SA să construiască o sală polivalentă în Badea Cârțan. CNI a fost de acord și a solicitat Primăriei să-i pună la dispoziție un teren de 18.200 de metri pătrați pentru derularea proiectului. Însă, în mod bizar, municipalitatea a aprobat transferul unei suprafețe de 32.454 de metri pătrați, fără să justifice această generozitate. În lotul aprobat nu era inclus și terenul de sub stadionul Metalul. Sala polivalentă trebuia să fie amplasată pe Aleea Stadionului, iar parcarea auto a obiectivului, pe actuala parcare de TIR-uri. Pe 18 decembrie 2014, Consiliul Local a amendat hotărârea inițială, în sensul predării către CNI SA a unui teren de 60.000 mp. De data aceasta, în lotul extins a fost inclus și stadionul Metalul. Însă niciodată nu s-a justificat în spațiul public această suprafață. Nu a existat nicio consultare publică, iar toate indiciile conduc spre ideea că regimul Mazăre a urmărit încă de la bun început să radă bazele sportive de pe ternul însușit prin inventariere.

Exproprierea și prima tentativă de demolare în plin litigiu

În 2019, Consiliul Local a aprobat exproprierea clădirilor de la Metalul. De asemenea, autoritatea locală a emis o autorizație de demolare a construcțiilor în regim de urgență (mai multe detalii AICI).

Autorizația de demolare a fost contestată la instanță de Clubul Metalul. În săptămâna dinaintea termenului în care magistrații urmau să decidă cu privire la cererea de suspendare provizorie a actului administrativ, funcționarii Primăriei au venit la gardul din spatele stadionului Metalul, însoțiți de muncitori cu flexuri, de polițiști locali și de jandarmi solicitați să prevină escaladarea unui conflict. Un funcționar al Primăriei a pretins că gardul stadionului (care nu a fost expropriat) este ilegal și trebuie demolat la disciplina în construcții. Singurul act pentru demolare fluturat celor de la Metalul a fost un extras informativ de carte funciară. Un film al evenimentului puteți vedea mai jos:

În cele din urmă, acțiunea a eșuat, după ce președintele clubului Metalul a arătat polițiștilor actele prin care a cumpărat amenajarea sportivă cu gard cu tot în anul 2005. Vorbim de un gard construit în anul 1986, pentru care nu s-a aplicat niciodată vreo contravenție, în cei 34 de ani de existență a bazei sportive.

Un avocat, prieten cu Babu

După stoparea acțiunii, angajații clubului au sudat gardul la loc. Această împrejurare a fost imediat speculată de Primărie. În acest punct, Primăria Constanța a decis să încheie un contract cu un avocat care, potrivit unor surse, a fost coleg de clasă al viceprimarului Dumitru Babu și se află în relații de prietenie cu acesta. Prietenul lui Mitică de la Primărie a depus o nouă plângere penală, în numele Primăriei, împotriva președintelui Clubului Metalul.

Cum să câștigi un proces cu excavatorul

Cum procesul în care s-a cerut suspendarea autorizație de demolare bătea la ușă, același avocat a condus o nouă acțiune în forță la stadionul Metalul. Gardul metalic re-sudat a fost tăiat de muncitorii cu flexuri. Ulterior, avocatul a pătruns primul pe teren, urmat de agenții unei firme private de pază. Acesta i-a somat verbal pe antrenori să părăsească zona. Copiii care au venit la antrenament au fost de asemenea alungați de pe teren. Pe repede înainte, în incinta stadionului au pătruns utilaje specifice, care au ras gazonul și stratul fertil, iar apoi au demolat tribuna de spectatori și clădirea cu vestiare și birouri. Un film al evenimentelor puteți vedea mai jos:

Procesul sub presiunea căruia au avut loc aceste intervenții în forță s-a desfășurat la 4 zile după demolare. La mijloc au fost chiar zilele de week-end. La termenul cu pricina, cererea de suspendare a autorizației de demolare a fost respinsă ca rămasă fără obiect. Ce să mai suspende magistrații, dacă demolarea fusese deja făcută de avocatul adus de Babu?

Plângeri penale reciproce. Primăria trebuie să găsească o soluție pentru sportivi

Situația cu privire la stadionul Metalul este în continuare una foarte tensionată. Astfel, clubul sportiv și Primăria și-au făcut plângeri penale reciproce. De asemenea, Comisia de Abuzuri a Senatului României, sesizată de Clubul Metalul, a cerut prefectului județului Constanța, George Niculescu, să facă o analiză a situației. Acesta a convocat o ședință cu părțile implicate, însă Primăria Constanța a refuzat să delege un reprezentant.

Independent de cursul acestor proceduri, Primăria Constanța trebuie să găsească o soluție pentru copiii de la Metalul. Să înghesui toți copiii Constanței pe ternul sintetic de la Farul nu este o soluție, ci, așa cum am spus, o simplă diversiune menită să camufleze cinismul uriaș din spatele acestei afaceri.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fostul prefect Nicolaescu, trimis în judecată în scandalul terenului de lângă Tom-Carrefour

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

DNA Constanța l-a trimis în judecată pe fostul prefect al județului, Adrian Nicolaescu, pentru abuz în serviciu în legătură cu refuzul acestuia de a emite un titlu de proprietate pentru un teren de 19 hectare de pe malul lacului Siutghiol, zona Tom-Carrefour. Procurorul de caz a reținut că fostul prefect s-a opus emiterii titlului de proprietate în favoarea unei persoane din comuna Mihail Kogălniceanu, deși aceasta deținea o hotărâre judecătorească irevocabilă. Așa cum vom explica mai jos, hotărârea judecătorească pentru încălcarea căreia este acuzat acum Nicolaescu se bazează pe aprecierea total falsă că terenurile din zona Tom-Carrefour ar fi aparținut cândva comunei Mihail Kogălniceanu.

Nicolaescu mai este acuzat că ar fi refuzat să avizeze propunerea Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu pentru punerea în posesie pe teritoriul administrativ al Constanței. De asemenea, fostul prefect este acuzat că, prin neemiterea titlurilor de proprietate în favoarea persoanei din Mihail Kogălniceanu, ar fi împiedicat-o pe aceasta să beneficieze de despăgubirile calculate de Primăria Constanța pentru exproprierea unei părți din acest teren în vederea amenajării pasajului rutier de la Tom-Carrefour.

Cum a schimbat o ștabă țărănistă un teren din drumul Cogealacului în Municipiul Constanța

Despre retrocedarea terenului de pe malul lacului Siutghiol, din zona Tom-Carrefour, am publicat în Ordinea.Ro mai multe articole. Din capul locului, trebuie să știți că persoana din Mihail Kogălniceanu se numește Zoea Rădulescu, iar pe vremea guvernării CDR a ocupat o funcție importantă în Guvern și în principalul partid de guvernământ, PNȚCD. Ea a moștenit de la autorii ei două terenuri agricole în comuna ei natală, în suprafață cumulată de  19 hectare. Vorbim de terenuri situate în partea de nord a comunei, pe drumul Cogealacului.

După revoluție, terenurile agricole din Mihail Kogălniceanu au fost oprite în mare parte de la retrocedare, întrucât făceau obiectul exploatării fostului IAS Ceres. În aceste împrejurări, moștenitorii suprafețelor agricole, așa cum era și Zoea Rădulescu, au primit acțiuni la Ceres Mihail Kogălniceanu SA, iar după o perioadă li s-a recalificat statutul ca locatori de terenuri. La finalul guvernării țărăniste, a fost adoptat cadrul legislativ ca terenurile lucrate de fostele IAS-uri să fie predate comisiilor locale de fond funciar constituite la nivelul unităților administrativ-teritoriale, acestea urmând să facă demersuri în vederea retrocedării suprafețelor către locatori. În acest context, Zoea Rădulescu a obținut o promisiune din partea directorului Ceres Mihail Kogălniceanu SA că i se va retroceda, nu terenul bunicilor ei din drumul Cogealacului, ci terenul situat pe malul lacului Siutghiol, în Municipiul Constanța. De asemenea, femeia a obținut o schiță în pix, cu ștampila Oficiului de Cadastru,  în care era conturat terenul pe care îl râvnea în marginea Constanței.

Însă Ceres nu era autoritate de restituire a pământului. Prin urmare, terenurile situate pe raza Constanței au ajuns la dispoziția comisiei locale de fond funciar de la Primăria Constanța, care le-a retrocedat unor constănțeni. De asemenea, cererile de retrocedare depuse de Zoea Rădulescu au fost analizate de comisia locală din comuna ei. La începutul anului 2000, comisia comunală a emis două procese-verbale de punere în posesie pentru Zoea Rădulescu. În documentele întocmite atunci, suprafețele nu au fost individualizate exact, în sensul că nu au fost trecute vecinătățile de tarla.

Speculând această scăpare, Zoea Rădulescu a deschis mai multe procese, în care a cerut ca instanțele să constate că terenul primit de la comisia comunală nu se află pe raza comunei, ci în Municipiul Constanța, pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales singură judecătoarea. Astfel, Zoea a depus mai multe cereri identice de chemare în judecată, care au fost repartizate aleatoriu către judecători diferiți. Ulterior, a păstrat acțiunea care a ajuns la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, închizând restul dosarelor. Într-un prim proces, judecătoarea aleasă a anulat titlurile de proprietate emise la propunerea comisiei locale de fond funciar din Primăria Constanța. În acest litigiu, proba principală a fost un raport de expertiză tehnică extrajudiciară, întocmit de un expert din Medgidia ales de parte, iar nu numit de instanță. Expertul ales a făcut un fel de analiză gramaticală a actelor care i-au fost puse la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu, concluzionând la final că terenul primit de Zoea de la comisa comunală se află pe teritoriul Municipiului Constanței. Mai departe, judecătoarea Jianu a interpretat raportul de expertiză și alte probe din dosar, apreciind că terenul de pe malul lacului Siutghiol s-a aflat cândva pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu. În realitate, cele două localități sunt situate la zeci de kilometri distanță, fiind despărțite de orașul Ovidiu.  Pe baza acestor halucinații care reinventează geografia patriei, Jianu a golit terenul de proprietarii puși în posesie de Comisia Locală din Constanța. Titlurile acestora au fost anulate, iar în acest fel terenul a devenit liber și numai bun de retrocedat pentru a doua oară.

Extras din hotărârea judecătorească, prin care fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu a reinventat geografia patriei.

Profitând de eliberarea terenului, Zoea Rădulescu a repetat manevra, a depus iarăși cereri clonate de chemare în judecată, alegând să fie judecată tot de Jianu. În noul proces, Jianu a obligat Comisia Județeană de la Prefectură să-i emită femeii din Mihail Kogălniceanu titluri de proprietate pentru terenurile din Constanța. După cum am arătat, la baza poveștii se află aprecierea total contrafactuală că terenurile de pe malul lacului au făcut cândva parte din aria administrativă a comunei Mihail Kogălniceanu.

Deși vorbim de o apreciere care desfigurează geografia patriei și siluiește logica, bunul-simț și legile țării, hotărârile date în acest temei sunt încă în vigoare. O încercare de anulare a situației profund injuste a fost făcută de Parchetul Curții de Apel Constanța, care l-a trimis în judecată pe expertul din Medgidia. Condamnat pe fond, acesta avea să fie achitat în calea de atac, în mod inexplicabil. În acest fel, hotărârile obținute de Zoea Rădulescu în această manieră scandaloasă au rămas în vigoare.

Trebuie să mai spunem că judecătoarea Corina Eugenia Jianu, cea care a creat întreaga situație, a fost între timp dată afară din magistratură. Jianu este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul Curții de Apel București, după ce procurorul DNA Andrei Bodean a pus-o sub acuzare că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Procesul durează de ani de zile. Până la finalizarea acestuia, Jianu se bucură de prezumția de nevinovăție. Iar cei care nu aplică hotărârile ei sunt chemați să răspundă penal.

Două cazuri identice, tratate diferit

Adrian Nicolaescu a fost prefect al județului Constanța în perioada guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. În mandatul său, Nicolaescu s-a confruntat cu două dosare grele de retrocedare. Ne referim aici la dosarul Tom-Carrefour pe care l-am prezentat mai sus, dar și la dosarul cariera Sibioara. În ambele spețe a fost vorba de punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești pronunțate de fosta judecătoare Jianu. Cariera de la Sibioara, ca toate carierele din această țară, era exceptată de la retrocedare. Cu toate acestea, un expert din Brăila a atestat în fals că exploatația minieră ar fi de fapt un teren liber de sarcini. Așadar, al doilea element comun a fost caracterul nereal al expertizelor pe care s-au fondat hotărârile judecătorești. În sfârșit, al treilea element comun: ambele hotărâri trebuiau puse în aplicare de comisia județeană condusă de Nicolaescu. Fostul prefect a tratat cele două cazuri gemene în mod diferit. Însă o analiză detaliată pe acest subiect puteți citi în curând în Ordinea.Ro. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: