Connect with us

Exclusiv

Râșnoveanu de la Garda de Mediu, schimbat din funcție. Colegii l-au reclamat pentru abuzuri

Publicat

la

Război total între comisarii cu funcții de execuție de la Garda de Mediu Constanța și fostul polițist local Marian Râșnoveanu, uns șef al instituției încă din vremea lui Radu Mazăre și înțepenit în funcție sub orice guvernare. Subordonații acestuia au depus mai multe petiții la Garda Națională de Mediu, în care au reclamat un comportament abuziv, de genul jupân pe moșie, al celui omenit de fostul baron penal al Constanței cu funcția de comisar-șef. Acuzele sunt grave și, alături de alte aspecte, au concurat la luarea deciziei de transferare a lui Rîșnoveanu la Garda de Mediu din județul Teleorman. Cel mai probabil, acesta a fost informat de mutare, pe surse. Ca dovadă, înainte de a-i fi comunicată decizia de transfer, Marian Rîșnoveanu a intrat în concediu, pentru a amâna mutarea. Însă, surpriză, instituția tutelară a emis chiar astăzi un act oficial prin care a delegat-o temporar pe funcția de comisar-șef pe Steluța Popescu, aceasta urmând să exercite prerogativele funcției în perioada în care Marian Rîșnoveanu se află în concediu sau va fi transferat la Teleorman.

Potrivit informațiilor noastre, numirea Steluței Popescu a fost susținută de PMP, care a negociat în cadrul acordului de sprijire a Guvernului Orban depolitizarea funcției de comisar-șef al Gărzii de Mediu Constanța și numirea la conducere a unui profesionist din cadrul acestei structuri. Schimbarea ar putea concura la recâștigarea prestigiului profesional al comisarilor de mediu din Constanța, grav afectat în ultimii ani din cauza conflictelor interne.

Paza bidoanelor cu deșeuri periculoase

Starea de conflict existentă în cadrul Gărzii de Mediu Constanța este mai veche. Însă, din luna decembrie 2019, comisarilor li s-a umplut paharul. Aceștia au fost pur și simplu transformați în paznici ai unor bidoane cu deșeuri periculoase. Este vorba de 526 de tone de peroxid de hidrogen. Toxinele se află pe raza localității Ovidiu, la un punct de lucru al unei societăți comerciale situat în câmp, la câțiva kilometri de drumul național, într-o zonă neiluminată pe timp de noapte. Bidoanele, care sunt din plastic și au suferit degradări în timp, sunt depozitate pe o platformă din beton, în aer liber. Această incintă este împrejmuită și dotată cu bariere de acces.

Din 2016, bidoanele fac obiectul unui dosar penal. La sfârșitul anului trecut, Comisariatul Județean Constanța al Gărzii de Mediu a semnat un proces-verbal de primire în custodie a deșeurilor periculoase. Ca urmare, din 20 decembrie 2019, de la ora 15, deșeurile sunt păzite non stop de câte doi comisari ai Gărzii de Mediu, în ture de câte 8 ore. Aceștia veghează din afara incintei ca nimeni să nu fure deșeurile. Însă comisarii-paznici nu au acces la un grup sanitar sau la o sursă de apă, iar noaptea și-o petrec în mașină. După cum am arătat mai sus, situația durează din luna decembrie 2019, timp în care păzitul bidoanelor a avut loc non-stop, fără să conteze liberele legale, Crăciunul, Revelionul sau Paștele.

Abia în luna mai 2020, comisarii s-au organizat și au transmis Gărzii Naționale o petiție în care s-au plâns de situație.

”Doamna Comisar General, dorim să vă întrebăm dacă această sarcină de serviciu este de o importanță mai mare decât toate celelalte probleme de mediu care există în județul Constanța și pe care le ignorăm zi de zi. Vă rugăm să ne spuneți dacă ceea ce facem este în folosul instituției noastre, al județului Constanța, al scopului pentru care suntem plătiți si pentru care GNM alocă resurse umane și materiale. Poate dumneavoastră aveți argumente cu care să ne convingeți că ceea ce facem nu este un abuz și este în folosul Gărzii de Mediu.

Noi consideram ca incompetenta celui care conduce CJ Constanta a ajuns la rang de cinste, atâta timp cât dumneavoastră nu luați masuri de stopare a acestor abuzuri. De când a semnat procesul verbal de preluare in custodie, am devenit victimele acestei situații. Este degradant, batjocoritor si sub nivelul nostru moral și profesional, iar aceasta stare de fapt se răsfrânge și asupra instituției pe care o conduceți.” – au scris comisarii.

Mai jos puteți vedea o imagine cu deșeuri aruncate alandala chiar pe drumul spre incinta cu bidoane toxice la care ne-am referit mai sus. Zi de zi, comisarii au trecut pe lângă aceste dezastre, dar nu le-au putut remedia, fiind obligați de șeful lor să se transforme în paznici de bidoane.

 

Vulgar și primitiv

Pe 27 mai 2020, comisarii au trimis un nou memoriu către conducerea centrală, în care au denunțat, în principal, o atitudine nepotrivită a lui Marian Rîșnoveanu, care s-ar comporta mai degrabă ca un jupân, decât ca un funcționar public. În această plângere, se menționează că șeful Gărzii de Mediu din Constanța ar avea un limbaj vulgar, cu dese ieșiri nervoase, cu jigniri și amenințări la adresa subordonaților. În petiție se amintește faptul că, în anul 2017, mai mulți angajați ai Comisariatului au dat declarații în cadrul unei anchete interne, în care au consemnat că șeful lor face presiuni și intervine în activitatea de control.

Pe jupâneală, pentru casa de la Ovidiu

Reclamanții mai spun că Rîșnoveanu și-a construit o casă la Ovidiu, timp în care câțiva funcționari obedienți ar fi cărat, din dispoziția sa, muncitorii cu mașinile instituției publice. În aceeași perioadă, comisarii au primit sarcini să controleze cu predilecție societăți de construcții, stații de betoane, depozite de materiale, producători de profile PVC etc. De asemenea, în petiție se menționează că mai multe elemente de mobilier au fost cărate de la Garda de Mediu acasă la Rîșnoveanu, angajații instituției ajungând din această cauză să-și depoziteze bibliorafturile cu documente oficiale direct pe pardoseală. Captivat de activitatea de construcție, Rîșnoveanu ar fi lipsit în mod repetat de la program. În dese rânduri, atribuțiile sale au fost exercitate de câteva funcționare obediente, iar documentele pe care trebuia în mod obligatoriu să le semneze i-au fost aduse la domiciliul personal de către subordonați. În ultima perioadă, Rîșnoveanu și-ar fi trecut zile de recuperat pentru activitatea de pază a bidoanelor cu toxine de la Ovidiu, deși nu a participat la această misiune înjositoare.

În perioada electorală octombrie – noiembrie 2019, șeful Gărzii de Mediu Constanța ar fi determinat subordonații să participe la mitingurile PSD de la Năvodari și Murfatlar, în timpul și în afara orelor de program la stat. În sfârșit, în reclamație se mai afirmă că Rîșnoveanu ar fi avariat din vina lui mașina de serviciu, aranjând apoi să primească una nouă.

O mână o spală pe alta

În petiția la care ne-am referit mai sus mai apărea un detaliu, pe care special l-am lăsat la urmă. Astfel, se menționa că, în anii trecuți, Rîșnoveanu ar fi obținut copii ale unor reclamații formulate împotriva sa, ajungând să le rezolve singur. Situația, dacă este reală, reprezintă o sfidare incredibilă față de orice principiu.

Culmea, reclamanții spun că și această petiție a lor a ajuns la cunoștința pârâtului lor, care ar beneficia de o complicitate din partea unor persoane din conducerea națională a Gărzii. Astfel, la câteva zile după ce s-au plâns de jupâneala lui Rîșnoveanu, comisarii au transmis încă o petiție conducerii centrale, în care s-au plâns că cele reclamate de ei au ajuns la cunoștința șefului lor. În această ultimă petiție, au menționat și un alt fapt tulburător, și anume că pe 10 iunie 2020, Rîșnoveanu a intrat în concediu medical, pentru a nu primi decizia de transfer la Garda de Mediu din Teleorman. Însă comisarii spun că șeful lor a fost în acea zi la muncă și a participat chiar la o videoconferință, împrejurări care ar atesta o stare intactă de sănătate. Cel mai probabil, fostul polițist local, cățărat pe funcția de la Gardă încă de pe vremea lui Mazăre, beneficiază de ajutor de sus, urmărind să obțină timp pentru a încerca să găsească un canal de revocare a ordinului de transfer.

Cum să patronezi un dezastru

Sub conducerea lui Marian Rîșnoveanu, Garda de Mediu din Constanța și-a pierdut cu totul prestigiul profesional. Dacă aveți curiozitatea să intrați pe site-ul Gărzii Naționale de Mediu, veți observa că, din anul 2017 până în prezent, nu există niciun comunicat și nici măcar o mențiune marginală cu privire la acțiunile derulate de comisarii de la Constanța. Nimic. E ca și cum județul nostru nu ar avea deloc un comisariat al Gărzii de Mediu.

Iar probleme sunt, în realitate, cu duiumul. Numai în ultima perioadă, a izbucnit un scandal pe tema depozitului de deșeuri din construcții situat în Portul Constanța. La acest depozit trebuiau transportate doar resturi din construcții, însă imaginile de la fața locului arată că s-au depozitat cantități imense, de ordinul miilor de tone, de deșeuri menajere și PET-uri. Vorbim aici de un fenomen care s-a creat în ani de zile, pe fondul deprofesionalizării totale a Gărzii de Mediu din Constanța.

Apoi, în județ sunt probleme imense cu închiderea gropilor neconforme. Vorbim de un gunoi băgat sub preș, adică ascuns din raportări, de Garda lui Rîșnoveanu.

A închis ochii la betonarea lacului Siutghiol

În final, trebuie să menționăm chiar experiența noastră cu acest personaj pe care ni l-a lăsat în moștenire marele pușcăriaș al Constanței. În urmă cu vreo doi ani, am semnalat Gărzii Naționale că, la Năvodari, persoane necunoscute au împins cantități mari de moloz și pământ în lacul Siutghiol. Era vorba de o manevră a unui grup politico-infracțional din această localitate de a câștiga suprafețe noi din lac, în dauna statului, pentru ridicarea de blocuri. La scurt timp, am fost contactat de un comisar de la Garda Națională, care m-a anunțat că va sosi la Constanța împreună cu un alt coleg din structura centrală. Vorbim de doi specialiști de la București, care urmau să vină să verifice o situație total ignorată de colegii lor de la Constanța. M-am întâlnit cu cei doi comisari în biroul lui Rîșnoveanu, acolo unde am fost convocat. Pe tot parcursul discuției, comisarul-șef de la Constanța a încercat, spre consternarea mea, să le inducă celor veniți de la București ideea că la Năvodari vorbim de un fenomen neglijabil, că aria naturală protejată nu mai are de ani de zile aspectul și funcțiunea unei arii protejate, că nu mai există păsări pe baltă etc., etc. La urmă, Rîșnoveanu nu a dorit să participe la constatarea în teren și nici să delege un comisar local în locul său. Specialiștii de la București și-au făcut treaba, dar erau mirați de atitudinea colegului lor de la Constanța. Aceștia au constatat existența molozului deversat în lac și au obligat Primăria Năvodari să împrejmuiască zona și să repare prejudiciul adus mediului, în sensul de a scoate molozul din lac. Însă măsurile nu au fost duse niciodată la îndeplinire, iar Garda de la Constanța, care ar fi trebuit să urmărească fenomenul, nu a avut chiar nicio implicare. Așa cum aflăm din petițiile comisarilor locali, personalul Gărzii era cărat la mitingurile PSD de la Năvodari și asta explică toleranța maximă a lui Rîșnoveanu față de orice prejudiciu adus mediului de colegii săi de partid.

Groapa de deșeuri ignorată de la Sibioara

Aceeași atitudine de ignorare totală a avut Garda lui Rîșnoveanu față de un alt fenomen semnalat de noi, cu privire la groapa de gunoi din Sibioara. În această localitate, a funcționat încă din perioadă comunistă o groapă de gunoi menajer, pe care, mai încoace, Consiliul Județean Constanța a inclus-o la un moment dat într-un proiect european. Investiția era fezabilă și necesară. Însă planul a fost abandonat total, după ce groapa de gunoi a localității a fost retrocedată, la pachet cu o parte din cariera de granit Somaco, unor cliente ale controversatului avocat Ionel Hașotti, marele rechin implicat profesional în retrocedările care au mutilat Constanța. Desigur, gropile de gunoi, ca și carierele, erau exceptate de la retrocedare, prin lege. Însă Hașotti a rezolvat situația, cu minciunile sale dovedite. De altfel, una din judecătoarele de caz nu mai este acum în magistratură, primind între timp rolul de inculpată într-un dosar penal al fostului primar din Năvodari, Matei, privind retrocedări ilegale de terenuri pe malul mării. În acel rechizitoriu, al fostei judecătoare și-al fostului primar, procurorii au menționat și numele fiului lui Ionel Hașotti, care jucase la rândul său un rol profesional, oarecum marginal, în poveste.

În 2016, clientele lui Hașotti au fost puse în posesia amplasamentului minier și a gropii de gunoi, deopotrivă exceptate de la restituire. Înaintea predării posesiei, am fost la groapa de gunoi din Sibioara, am făcut fotografii și am relatat despre sutele de tone de gunoaie care infestează locul. Au trecut 4 ani de atunci, și locul arată exact la fel. În tot acest timp, Garda de Mediu, care avea obligația să facă verificări, n-a făcut nimic, dar absolut nimic, fiind deprofesionalizată de jupânul pârât prin petiții.

Menționăm că l-am contactat telefonic pe Marian Rîșnoveanu pentru a obține un punct de vedere, însă domnia sa ne-a indicat să-i trimitem întrebările prin e-mail. Deși am transmis întrebările noastre în urmă cu două zile, încă nu am primit un răspuns. Desigur, ne obligăm să publicăm acest punct de vedere în momentul în care va fi transmis redacției.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Proces intentat de primarul din Hârșova, suspendat din cauza unui dosar la DNA

Publicat

la data de

Scris de

Tribunalul Constanța a suspendat definitiv un proces inițiat de primarul din Hârșova, Viorel Ionescu, împotriva unui politician, până la soluționarea unui dosar penal al Direcției Naționale Anticorupție. Primarul din Hârșova a fost obligat să achite pârâtului său cheltuieli de judecată în valoare de 1.291 de lei.

Procesul la care ne referim a început în anul 2019, atunci când Viorel Ionescu s-a considerat lezat de mai multe postări pe Facebook ale lui Ionel Chiriță, fost primar al orașului Hârșova și unul din competitorii alegerilor locale din anul 2020. Ionescu a depus o acțiune în răspundere civilă delictuală (calomnie), cerând Judecătoriei Hârșova să-l oblige pe criticul său la plata unor despăgubiri de 25.000 de euro. Într-o primă fază, Chiriță s-a apărat, cerând Curții de Apel Constanța strămutarea cauzei, probabil pe considerentul că soacra primarului lucrează la Judecătoria Hârșova. În mod cert, Curtea a admis cererea lui Chiriță. În acest fel, dosarul de răspundere delictuală a fost trimis Judecătoriei Mangalia. La noua instanță, Ionel Chiriță a cerut suspendarea cauzei, până când Direcția Națională Anticorupție va soluționa definitiv dosarul penal 88/P/2019. În acest dosar, procurorii anticorupție cercetează IN REM faptele prin care mai multe administrații locale din țară au semnat diverse contracte cu firma Siluan Proiect SRL, controlată de preotul Mădălin Iscru. Acesta deținea concomitent o funcție în Ministerul Dezvoltării, iar contractele semnate de firma sa erau finanțate printr-un program al ministerului. De aici și suspiciunile de corupție. Firma Siluan a beneficiat și de contracte din partea Primăriei Hârșova, contracte derulate cu fonduri guvernamentale gestionate de Ministerul Dezvoltării. De altfel, o parte din criticile lui Chiriță la adresa lui Ionescu se refereau la raporturile contractuale derulate cu Siluan Proiect. În aceste condiții, pe 5 noiembrie 2020, Judecătoria Mangalia a apreciat că cererea de suspendare a procesului de răspundere civilă delictuală este întemeiată.

Ionescu a declarat recurs pe 22 martie 2021. Calea de atac s-a judecat într-un singur termen la Tribunalul Constanța. Pe 20 iulie 2021, recursul primarului a fost respins ca nefondat. Decizia este definitivă. În plus, Viorel Ionescu a fost obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 1.291 de lei. Primarul va putea relua procesul prin care dorește să obțină 25.000 de euro de la criticul său doar după finalizarea dosarului penal de la DNA.

100.000 de euro, ceruți de la Mariana Pelelungă

Procesul cu Ionel Chiriță nu este singurul în care primarul Viorel Ionescu a încercat să obțină daune morale pentru diverse afirmații ale oponenților săi. Ionescu s-a judecat și cu Mariana Pelelungă, fostă judecătoare și președintă a Judecătoriei Hârșova, care a candidat anul trecut pentru funcția de primar al orașului Hârșova. În prezent, Mariana Pelelungă este consilier local la Hârșova. Pentru criticile pe care aceasta i le-a adus în campania electorală, primarul Ionescu i-a cerut daune morale de 100.000 de euro. Pe 20 iunie 2021, Mariana Pelelungă nota pe pagina ei de Facebook victoria obținută în proces cu primarul: ” Instanța a reținut ca afirmațiile mele, în calitate de candidat la funcția de primar pentru alegerile locale din anul 2020,au avut în vedere situația orasului Harsova și a comunității din care fac parte, în perioada mandatului de primar al reclamantului Ionescu Viorel.” – scria fosta judecătoare.

70.000 de euro, ceruți de la crescătorii de animale

Trebuie să mai spunem că primarul din Hârșova se mai judecă pe răspundere civilă delictuală și cu 7 crescători de animale din Hârșova, pentru afirmații făcute de aceștia în cadrul unui videoclip al publicației Ordinea.Ro care a fost vizionat de peste 1,4 milioane de persoane. Primarul solicită obligarea criticilor săi la plata unor daune morale de câte 10.000 de euro de persoană. În total, ar fi vorba de pretenții de 70.000 de euro. Acest proces se judecă la Judecătoria Medgidia, după ce Curtea de Apel Constanța a dispus strămutarea de la instanța locală din Hârșova.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Medgidia cheltuie un milion de euro din bugetul local pentru un parc pe care îl putea face cu fonduri europene

Publicat

la data de

Scris de

La începutul lunii aprilie 2021, primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, anunța pe contul său de Facebook începerea lucrărilor la un nou parc în partea de nord a localității, pe un teren de 12.981 de metri pătrați cumpărat de municipalitate, încă din 2017, de la lichidatorul judiciar al societății IMUM. Edilul a informat atunci publicul despre elementele principale ale proiectului: un amfiteatru având în centrul său un ”splash pad” cu fântână arteziană, o zonă cu alei de promenadă, spații verzi cu gazon, plante perene și 232 de arbori, trei locuri de joacă pentru copii, pe categorii de vârstă, și un spațiu de relaxare pentru persoanele vârstnice.

Un splash pad arată așa:

Primăria Medgidia a urcat în SEAP anunțul privind atribuirea contractului de lucrări pe 15 iulie 2021, la trei luni după începerea execuției. Abia acum, apar primele informații despre firmele alese de municipalitate în vederea realizării obiectivului de investiții. Potrivit anunțului, licitația pentru parcul IMUM a fost lansată în 28 decembrie 2020 (între Crăciun și Revelion), la valoarea estimativă de 5,2 milioane de lei plus TVA. La procedura organizată în formă simplificată au participat patru societăți comerciale. Toate ofertele depuse au fost valide. Licitația a fost câștigată de un consorțiu format din firmele Sigeco Tecnis SRL Constanța și Gazonul SRL din comuna Sânpetru, județul Brașov. Această asociere a oferit prețul cel mai scăzut, respectiv  4.498.565,09 lei plus TVA, ceea ce înseamnă 927.539 de euro plus TVA. Cele două societăți nu au dreptul să subcontracteze lucrările, potrivit anunțului de atribuire.

Un contract de lucrări a fost semnat de consorțiul câștigător cu Municipiul Medgidia în data de 1 aprilie 2021. Execuția lucrărilor a început oficial pe 19 aprilie 2021, așa cum se arată în panoul informativ amplasat la fața locului.  

O firmă cu simpatii liberale

Sigeco Tecnis SRL este o firmă înființată în anul 2015. Societatea are sediul social în Constanța, după ce, timp de câțiva ani, a funcționat la Voluntari și Năvodari. Potrivit Confidas.Ro, în anul 2020, Sigeco Tecnis a derulat afaceri de 4.018.857 de lei, cu un profit net de 754.162 de lei, la un număr mediu de 22 de salariați. Contractul de la Medgidia este mai mare decât toate încasările firmei de anul trecut.

Potrivit sursei citate, societatea a derulat de-a lungul timpului 31 de contracte publice, cu Municipiul Mangalia, orașul Hârșova, Comuna 23 August, Muzeul Marinei Române și o unitate militară.  Ca o coincidență, primăriile celor trei localități, la fel ca și primăria din Medgidia, sunt conduse de primari liberali.

Confidas.Ro arată că societatea este deținută, în cote egale, de cetățeanul italian Tindaro Carmelo Merlo și de românca Oana Mirela Moroșanu. Aceasta din urmă este implicată și în Asociația pentru Integrarea în Mediul Ocupațional în Străinătate (AIMOS), care are sediul social în aceeași clădire în care funcționează și Sigeco Tecnis SRL. Deși se ocupă în principal de protecția relațiilor din mediul ocupațional româno-italian, în 2016 și 2017 asociația s-a implicat în campanii caritabile în comuna 23 August și în orașul Hârșova. Vorbim de localități în care firma ONG-istei avea să câștige licitații importante.

Pe pagina de Facebook deschisă pentru promovarea acestor acțiuni se menționa poziția de președinte onorific AIMOS a lui Romeo Murea, la un moment dat secretar executiv al PNL Constanța. De asemenea, în postările campaniei apar etichetați, ca participanți la acțiuni, Bogdan Bola și Cristina Văsii, doi liberali foarte implicați în activități politice și civice.

Faptul că firma Sigeco Tecnis are simpatii liberale nu este de natură să pună la îndoială capacitatea tehnică a acesteia de a câștiga licitații pe bune și de a executa lucrări de calitate.

Cealaltă firmă implicată în achiziția de la Medgidia, Gazonul SRL din comuna brașoveană Sâmpetru, a fost înființată în anul 2000 de Gheorghe Dologa, un specialist care deține titlul de doctor inginer și un brevet de invenție în materia covoarelor de gazon. Anul trecut, firma din Sânpetru a derulat afaceri de aproape 20 de milioane de lei, cu un număr mediu de 60 de angajați. Pe platforma Confidas.Ro, Gazonul SRL figurează cu 425 de contracte publice.

Cu fonduri de la bugetul local

În luna aprilie 2021, la lansarea lucrării, primarul din Medgidia nota următoarele:

”Această investiție face parte din proiectul Medgidia VERDE care prevede extinderea zonelor verzi ale municipiului Medgidia și are în vedere îmbunătățirea mediului urban prin reconversia funcțională a unui teren degradat și transformarea acestuia într-un parc modern, util și extrem de necesar pentru petrecerea timpului liber”.

Reconversia terenurilor degradate este una din prioritățile Uniunii Europene, care acordă finanțări nerambursabile în acest scop. Cu toate acestea, proiectul de la Medgidia nu este finanțat din fonduri europene, ci din bugetul localității.

În trecut, municipalitatea din Medgidia a făcut pași importanți în direcția accesării de fonduri europene. Însă, de o vreme, decidenții s-au orientat să facă lucrări din bugetul local și să asigure veniturile necesare prin vânzarea unor active importante din patrimoniul localității.

În această perioadă, la inițiativa primarului Valentin Vrabie, comisiile de specialitate ale Consiliului Local Medgidia discută oportunitatea vânzării unor terenuri din domeniul privat al localității. Este vorba de o suprafață imensă, de 1.441.505 metri pătrați, din PUZ-ul Parc Industrial. Nu vorbim de un lot compact, ci de 7 loturi care formează împreună această suprafață. Licitațiile ar urma să plece de 5,02 euro pe metru pătrat. Surse consultate de Ordinea.Ro spun că banii pe care Primăria Medgidia i-ar putea încasa din vânzarea terenurilor din PUZ-ul Parc Industrial ar trebui utilizați doar pentru lucrări care nu pot fi finanțate din fonduri europene (cum ar fi, de pildă, constuirea de parcări).

Am solicitat Primăriei Medgidia să ne indice motivele obiective pentru care cheltuie peste un milion de euro din bugetul local pentru a realiza lucrări de reconversie a unui teren degradat în parc, lucrări pentru care erau disponibile fonduri europene nerambursabile. De asemenea, am întrebat Primăria dacă vânzările de terenuri pe care le pregătește în această perioadă au legătură cu finanțarea parcului IMUM. Dacă decidenții de la Primăria Medgidia vor dori să răspundă, răspunsul lor va fi postat aici.  

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Instanțele constănțene cedează la intimidările Constanța Altfel. Cazurile Solid House și Ciobîcă

Publicat

la data de

Scris de

Asociația măciucă fondată de Vergil Chițac și Felicia Ovanesian continuă și după retragerea acestora din rândul membrilor săi să se judece cu municipalitatea constănțeană, chiar mai agresiv decât înainte și cu elemente vădite de presiune asupra instanțelor de judecată. Într-un articol trecut (vezi AICI), arătam că asociația a fost amendată pentru abuz procesual, după o serie de recuzări cu același conținut. Instanța care a aplicat sancțiunea a sugerat că ONG-ul recuză anumiți magistrați pentru a îndrepta dosarele de judecată spre judecători pe care i-ar considera eligibili. Cu alte cuvinte, unii judecători sunt buni, iar alții nu sunt buni. În mod normal, după apariția acestor date, s-ar fi impus o anchetă ca lumea, mai ales că o instanță spunea pentru prima dată ceea ce presa locală constănțeană a suspectat de mult la această asociație reprezentată convențional de o fostă judecătoare, Cristina Toxin, care are sediul profesional acasă la Ovanesian, judecându-se cu Primăria în care gazda ei ocupă funcția de city-manager. Cum nu s-a făcut nicio anchetă, Constanța Altfel continuă nestingherită să intimideze magistrații.

Procesul cu Solid House pentru terenul din Faleză Nord

În articolul de față ne referim la două dosare de judecată oarecum gemene, în care s-au aplicat soluții diametral opuse.

În primul dintre ele (8096/118/2019), Constanța Altfel a chemat în judecată Consiliul Local Municipal și firma Solid House SRL (cel mai mare dezvoltator imobiliar din oraș). ONG-ul a solicitat anularea HCLM 174 din 25.04.2019, prin care s-a aprobat oportunitatea vânzării directe a unui teren din Faleză Nord (strada Pescarilor 69B) către concesionarul acestuia, Solid House SRL. Societatea deținea deja acest teren în concesiune, pe termen lung, dar nu nelimitat, cerând cumpărarea sa. Vorbim de un contract încheiat în 2002 pe o durată de 49 de ani cu drept de prelungire până în 2075. Însă Constanța Altfel a contestat oportunitatea vânzării.

Pe 6 octombrie 2020, Tribunalul Constanța a respins acțiunea asociației, pe considerentul că este formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. ONG-ul a declarat recurs, însă și acesta a fost respins de Curtea de Apel Constanța, pe 22 martie 2021.

Procesul cu Ciobîcă

Al doilea proces a fost inițiat, tot în 2019. De data aceasta, Constanța Altfel a chemat în judecată Consiliul Local, primarul Constanței, Agenția de Protecție a Mediului și pe investitorul Dan Gheorghe Ciobîcă. În mod concret, ONG-ul a cerut anularea HCLM 36/13.02.2015, prin care s-a aprobat PUZ-ul Faleză Nord-Pescărie. În acest PUZ erau incluse atât terenul Solid House, la care ne-am referit mai sus, cât și terenul investitorului Dan Ciobîcă (teren situat pe bulevardul Mamaia, în fața Gărzii de Mediu, pe care acesta îl cumpărase în cadrul unei proceduri de executare silită).

Pe baza PUZ-ului, Ciobîcă a obținut autorizația de a construi un bloc de 6 etaje. Însă Constanța Altfel a atacat PUZ-ul (în dosarul 2616/118/2019). Pe 20 iulie 2020, acțiunea a fost respinsă de Tribunalul Constanța, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. ONG-ul a declarat recurs, iar dosarul a fost repartizat completului de la Curtea de Apel Constanța care s-a pronunțat și în celălalt dosar, cu Solid House.

Recuzarea pe bază de coincidențe

Pe 19 aprilie 2021, Constanța Altfel a depus o cerere de recuzare a tuturor judecătorilor din acest complet de judecată de la Curtea de Apel. Asociația a susținut că respingerea calității sale procesuale active în dosarul cu Solid House a încălcat practica anterioară a Curții de Apel Constanța și practica ulterioară a Tribunalului Constanța. Iar de aici, suspiciunea de parțialitate!

În al doilea rând, ONG-ul sublinia o serie de posibile nereguli în dosarul cu Solid House: că instanța refuzase acordarea unui termen de 24 de ore pentru depunerea de concluzii scrise, grăbind suspect pronunțarea; că (în ciuda acestei grabe la pronunțare) hotărârea nu era încă motivată; că avocata Solid House a făcut cereri de strămutare în alte dosare similare, dar nu a făcut și în dosarul cu Solid House (sugerând astfel că i-ar fi convenit completul).

Toate aspectele de mai sus ar putea fi rodul coincidenței. Însă Constanța Altfel le-a speculat, punând astfel presiune pe instanță.

ONG-ul a mai punctat că, în cei 4 ani scurși de la momentul în care a inițiat primul din zecile sale de procese, încă are parte de dezbateri asupra calității procesuale active.

Asociația s-a plâns de practica neunitară (adică de soluții contradictorii), în contextul special subliniat de ea al intervenirii unei decizii pronunțate pe această temă într-un recurs în interesul legii (RIL).

Culmea, decizia prin care a fost soluționat RIL-ul evocat mai sus nu este deloc favorabilă Asociației Constanța Altfel, ci dimpotrivă.

RIL-ul care a tăiat aripile de zmei ale ONG-iștilor

Decizia (nr. 8/2020) interzice acțiunile populare inițiate de ONG-uri în apărarea unor interese publice, generale. Completul de RIL, format din cei mai buni 25 de judecători din țară, a decis că asociațiile, la fel ca toate persoanele de drept privat, au calitate procesuală activă doar dacă probează vătămarea unui interes privat.  În rest, li s-a retras dreptul de a perora exclusiv pe tema interesului public acestor ONG-uri care pot fi înființate de particulari, fie deștepți sau nerozi, specializați în ceva sau în nimic, urmărind binele colectiv sau interese obscure. Că nu le-a delegat nimeni acestor particulari vreun drept de tutelă asupra actelor administrative!

Ca o notă aparte, în cuprinsul Deciziei 8/2020 se arată că o serie de instanțe, prima menționată fiind chiar Curtea de Apel Constanța, au apreciat că un act administrativ poate fi anulat numai sub condiția dovedirii că a produs reclamantului o vătămare. Din acest punct de vedere, s-ar putea spune că tocmai magistrații care au continuat să recunoască Asociației Constanța Altfel calitatea procesuală activă și după publicarea Deciziei 8/2020 au încălcat practica de la nivelul Curții de Apel Constanța, relevată în paragraful 50 al deciziei.

Cei de la Constanța Altfel cunosc exact efectul Deciziei 8. Ca dovadă, la momentul dezbaterii RIL-ului, au formulat un memoriu, prin care au încercat, în zadar, să convingă instanța supremă să nu pună capac peste joaca prin care unii ca ei puteau să se dea zmei în fața investitorilor (corecți sau nu, că și aceștia sunt ca societatea, și buni, și răi, de la caz la caz). În mod normal, după publicarea deciziei, Constanța Altfel trebuia să fie pa din aceste procese stârnite în contencios obiectiv. Cu toate acestea, ONG-ul mai prinde din zbor recunoașterea calității. Și exact această situație contrară Deciziei 8 generează practica neunitară. Iar din acest punct de vedere, ”lacrimația” asociației pe tema practicii neunitare este pur și simplu ipocrită.

Presiunile Altfel au dat roade: magistrații au întors situația pe dos

Cererea de recuzare a fost respinsă pe 20 aprilie 2021, din lipsa unor dovezi palpabile.

Extras din hotărârea prin care a fost respinsă cererea de recuzare.

Procesul a fost reluat la același complet al Curții de Apel Constanța. Pe 5 iulie 2021, instanța a admis recursul promovat de Constanța Altfel. Magistrații și-au schimbat convingerea că asociația n-ar avea calitate procesuală activă, la 180 de grade. Sentința de fond (care analizase doar excepția lipsei de calitate) a fost casată, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare, Tribunalului Constanța.

Legea ar trebui să fie egală pentru toți. Dar mai ales ar trebui să aibă același înțeles pentru instanțele care o aplică. Este scandalos ca aceeași magistrați care au decis că asociația nu are calitate procesuală activă să se contrazică pe ei înșiși la doar câteva luni distanță, recunoscând o calitate altfel nerecunoscută de Înalta Curte.  

Alegațiile emoționale ale ONG-ului, inserate în cererea de recuzare, anume că ar fi reușit să oprească într-o oarecare măsură devalizarea patrimoniului public și ororile urbanistice, ar putea avea trecere la un anumit public. Însă, nici eroii salvatori, cât de eroi și de salvatori ar fi, nu sunt deasupra legii. Decizia dată în RIL este universal obligatorie, la fel ca legile țării, fiind publicată în Monitorul Oficial. Și oricât nu le-ar conveni unora o lege, împreună cu toți ceilalți cetățeni se află sub lege. Prin urmare, din punct de vedere legal, ONG-ul putea întoarce soluția dată, doar dacă proba un prejudiciu personal pe care i l-ar fi cauzat PUZ-ul. Or n-a fost așa.

Iar din acest motiv, situația creată este de-a dreptul periculoasă, întrucât trădează influența colosală pe care Constanța Altfel o are în justiția locală. O justiție care funcționează diferit pentru șmecherii cu pile, pentru cei care reușesc să urle mai tare, să intimideze sau să apeleze la abuzuri procesuale este un afront față de cei fără pile, care respectă legile țării și se manifestă ponderat. Nu zice nimeni să-i plângeți pe dezvoltatorii imobiliari. Nici pe cei pentru care s-a aplicat RIL-ul, nici pe cei pentru care nu s-a mai aplicat.

Însă obiectivitatea și imparțialitatea magistraților, securitatea raporturilor juridice și egalitatea în fața legii sunt principii care ne privesc pe toți. Când principiile sunt încălcate, încrederea publicului în actul de justiție scade justificat. Iar așa ceva n-ar trebui să se întâmple.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: