Connect with us

Exclusiv

Ministerul Tineretului și Sportului l-a notificat pe Făgădău că demolarea stadionului Metalul este ilegală

Publicat

la

Primăria Constanța a fost notificată de Ministerul Tineretului și Sportului, încă din luna decembrie 2019, că demolarea stadionului de fotbal Metalul din complexul sportiv Badea Cârțan în vederea construirii parcării viitoarei săli polivalente, nu poate avea loc decât în condițiile articolului 79 din Legea Sportului. Informația provine dintr-o adresă transmisă clubului Metalul pe 11 iunie 2020 de către Minister. Oficialitățile spun că au atras atenția Primăriei Constanța că trebuie să respecte legea.

Nu poți să demolezi un stadion fără hotărâre de Guvern

Articolul 79 din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului spune că desființarea bazelor sportive se poate face numai prin hotărâre de Guvern. Regula generală este aceea că administrațiile locale pot cere emiterea unei hotărâri de Guvern pentru desființarea unei baze sportive, doar atunci când au construit în prealabil, pe alt amplasament, o altă bază sportivă cu aceeași funcțiune. Totuși, există o excepție introdusă în lege printr-o ordonanță de urgență din anul 2014, care nu se referea la sport, ci la chestiuni de venituri și taxe. Această prevedere strecurată în lege prin fraudarea normelor de tehnică legislativă permite demolarea bazelor sportive atunci când pe amplasamentul acestora urmează să se construiască obiective destinate educației fizice și sportului. În acest caz, este necesar ca autoritatea deliberativă locală să aprobe în prealabil indicatorii tehnico-economici ai investiției. Însă aprobarea demolării este stabilită în mod expres tot în sarcina Guvernului.  

Extras din adresa în care Ministerul afirmă că a notificat Primăria Constanța să respecte legea, încă din decembrie 2019

Cu toate acestea, Primăria Constanța vrea să demoleze stadionul, fără să fi obținut vreodată o hotărâre de Guvern. Ba mai mult, municipalitatea nici nu îndeplinește condițiile pentru a solicita emiterea unei hotărâri de Guvern, în condițiile în care intenționează să construiască aici o parcare auto, care nu este obiectiv destinat educației fizice și sportului, chiar dacă ar urma să deservească spectatorii viitoarei săli polivalente.  

Sunt cei mai buni copii din România. Dar nu contează. Făgădău vrea să le demoleze stadionul ca să amenajeze parcarea sălii polivalente. Evident, la sala polivalentă vor fi și concerte sau alte evenimente mondene pentru beizadele și pițipoance. La naiba cu fotbalul, parcarea e mai importantă!

Manevrele Primăriei Constanța

În două articole succesive, Ordinea.Ro a relatat cum administrația Făgădău a pus la cale un plan în trei timpi pentru demolarea stadionului, fără hotărâre de Guvern. Într-o primă etapă, municipalitatea a întreprins demersuri pentru exproprierea vestiarelor și a tribunei stadionului Metalul, considerate clădiri de sine stătătoare, iar nu piese din cadrul unei baze sportive. Chiar și așa, procedurile legale nu au fost respectate până la capăt, în sensul că autoritatea nu a consemnat sumele de bani pentru dreapta și prealabila despăgubire a clubului sportiv. Practic, primarul Decebal Făgădău a depus o plângere penală împotriva asociației sportive Metalul, contestând în acest fel actele de proprietate asupra amenajării sportive. Ulterior, Făgădău a refuzat să mai achite sumele stabilite de evaluatorul angajat prin contract de prestări servicii chiar de Primărie, motivând că așteaptă soluția organului penal. Însă, în acest fel, procedura nu a fost finalizată, în condițiile în care legea spune că decizia de expropriere își produce efectele după consemnarea sumelor reprezentând dreapta și prealabila despăgubire. Prealabilă, da? Or, în cazul de față, neexistând o despăgubire prealabilă, nu există pe cale de consecință expropriere.

O expertiză falsă făcută de un inculpat

În a doua etapă, Primăria a încheiat un contract cu un expert tehnic în vederea evaluării rezistenței la seisme a tuturor construcțiilor din complexul Badea Cârțan. Contractul privea 15 clădiri, în mare parte avariate, precum fostul bazin de înot cu anexele sale dărăpănate, un post trafo nesigur și nefuncțional, niște barăci stricate din tablă, dar și clădirile perfect funcționale din baza sportivă Metalul incluse în procedura nefinalizată de expropriere. Expertul nu a făcut decât verificări vizuale, după cum consemnează în raportul său. Însă, nu a văzut clădirile de la Metalul, așa cum atestă președintele clubului, Valentin Șurghie, și cum reiese și din faptul că în anexele raportului nu apar fotografii cu aceste bunuri imobile. Cu toate acestea, expertul vizual a consemnat că toate clădirile din Badea Cârțan sunt niște ruine și reprezintă pericol public, recomandând demolarea lor.

Extras din expertiza care atestă în fals starea de ruină și de pericol public a clădirilor perfect funcționale de la Metalul. Expertiza poate fi citită intergal AICI, iar anexele fotografiece pot fi vizionate AICI

Contactat de redacția Ordinea.Ro, expertul a declarat că nu a făcut expertiza de capul său, ci conform doleanțelor beneficiarului. Ba mai mult, a insinuat că relația sa cu Primăria a fost asemănătoare cu relația dintre un croitor și clientul său, care ar croi o pereche de pantaloni exact așa cum cere clientul. Expertul care și-a pus semnătura pe documentul care mistifică realitatea de la Metalul este inculpat într-un dosar penal, tocmai pentru atestarea de situații false într-un proiect european din comuna Limanu. Experții nu sunt croitori și din acest mortiv răspund pentru opiniile lor, care trebuie să fie în conformitate cu legea și cu realitatea din teren, nu cu doleanțele unor doritori de croieli. AICI puteți citi articolul dedicat expertizei realizate în fals. 

Scopul umanitar, un simplu pretext de ocolire a legii

Aflând din această expertiză de starea de pericol și de riscul pierderii de vieți omenești, primarul Decebal Făgădău a emis în aceeași zi de 18 octombrie 2019 un certificat de urbanism și o autorizație de demolare în regim de urgență a clădirilor din Badea Cârțan.

Extras din autorizația de desființare în regim de urgență. Documentul se bazează pe expertiza falsă care atesta o stare de ruină inexistă.

 

Atât pericolul, cât și urgența erau false, dar ”safe” din punct de vedere juridic, întreaga răspundere aparținând expertului. Astfel, la Metalul nu exista niciun pericol real, clădirile fiind perfect funcționale și aflate în circuitul sportiv, competițional. De asemenea, urgența de a preveni pierderea de vieți omenești a fost nereală, ca dovadă că Primăria nu a demolat clădirile cu adevărat periculoase, precum bazinul de înot și anexele sale. Or, din acest motiv, scopul declarat, al salvării de vieți omenești, n-a fost decât un pretext pentru a demola o bază sportivă funcțională, a cărei desființare nu se poate face, în condiții normale, decât prin hotărâre de Guvern.

O constatare a magistraților încurcă planul lui Făgădău

Luni de zile, Primăria nu a fost aptă să pună în execuție autorizația de demolare în regim de urgență. Lucrurile s-au complicat după ce clubul Metalul a inițiat o acțiune în justiție, cerând conservarea probelor materiale, în speță activele deținute în baza sportivă, precum gardul de împrejmuire, covorul de gazon, sistemul de drenaj, tabela de scor, gradenele, aleile și platformele. Instanța a respins cererea, însă pentru a face acest lucru a constatat că bunurile aparțin clubului și nu fac obiectul exproprierii. Cu alte cuvinte, Primăria nu are niciun drept în privința acestor bunuri, iar dacă vreun constructor s-ar atinge de ele ar fi pasibil să răspundă pentru distrugere și tulburare de posesie.

Sportivii au fost notificați să demoleze gardul

În aceste condiții, ultima stratagemă a administrației Făgădău a fost aceea de a notifica asociația sportivă Metalul să demoleze de bună-voie gardul stadionului, pe motiv că acesta ar fi fost construit fără autorizație, cu încălcarea Legii 50/1991. În realitate, baza sportivă a fost construită ca un tot unitar în perioada comunistă, cu toate aprobările necesare după tipicul legislației de la acel moment. Grija lui Făgădău pentru disciplina în construcții este, la fel ca și grija pentru viețile omenești, tot un pretext regizat. Scopul real este demolarea stadionului.

De asemenea, Primăria a notificat clubul sportiv să ridice de pe teren ”bunurile mobile”, calificând astfel gradenele din beton armat, tabela de marcaj cu suport tot din beton armat și covorul de gazon. Or, în realitate, acestea nu sunt bunuri mobile. De pildă, covorul de gazon este o componentă a suprafeței de joc situată la suprafață. În infrastructura terenului există o platformă construită cu sistem de drenaj realizat din straturi din roci filtrante. În toată România sunt doar câteva stadioane care beneficiază de o amenajare de acest tip a suprafeței de joc. În orice caz, platformele sunt definite prin lege drept construcții imobile, iar nu mobile.

Nimic nu justifică distrugerea unui vis

În mod evident, conduita Primăriei în privința stadionului Metalul este una de tip abuziv, în contextul în care administrația caută căi excepționale pentru a distruge stadionul, știind că desființarea bazei sportive nu se poate face decât în condițiile articolului 79 din Legea Sporturilor. Necunoașterea legii nu este o scuză pentru încălcarea ei. Însă Primăria nu poate invoca nici măcar o stare de ignoranță, deoarece, așa cum am arătat la începutul articolului, chiar Ministerul Tineretului și Sportului a notificat-o, încă din decembrie anul trecut, să respecte legea.

Din 2005 și până în prezent, clubul Metalul a avut peste 1.700 de sportivi legitimați  și înregistrați în evidențele Ministerului Tineretului și Sportului.  Clubul este specializat în formarea juniorilor, care participă în activitatea competițională pe grupe de vârstă. Echipele de la Metalul au participat în turnee internaționale în Franța (Brest), Spania (Barcelona) și Bulgaria. La acest club s-a format Cristi Manea, cel mai tânăr jucător selectat din istoria echipei naționale de fotbal a României. Proiectul de demolare gândit de Primărie spulberă visul celor 180 de copii legitimați acum la clubul Metalul de a face la rândul lor performanță.

Făgădău distruge stadionul, ca să salveze parcarea de TIR-uri

Trebuie să mai spunem că proiectul sălii polivalente aprobat în forma inițială, din anul 2014, nu afecta în niciun fel stadionul Metalul. Accesul la sală trebuia să se facă de pe Aleea Stadionului, iar parcarea auto trebuia să fie construită pe actuala parcare de TIR-uri. În mod paradoxal, administrația locală a ales să salveze parcarea de TIR-uri, care oricum nu avea ce să caute în inima unui complex sportiv, și să sacrifice stadionul Metalul, deși acesta este printre puținele locuri îngrijite din întregul complex sportiv Badea Cârțan.

În scanurile de mai sus, care provin din acte oficiale, se observă că amplasamentul inițial al sălii polivalente trebuia să fie pe parcarea de TIR-uri. Singura justificare prezentată de administrația locală pentru schimbarea amplasamentului sălii polivalente a fost aceea că se urmărește, nu se știe de ce, ca accesul auto la acest obiectiv (și parcările pentru mașini) să se realizeze din strada Ștefăniță Vodă. Însă această soluție va complica și mai mult traficul deja foarte aglomerat de pe această străduță. Alegerea soluției nu se bazează pe un studiu de trafic și nici nu a făcut vreodată obiectul unei dezbateri publice. Și atunci, singura concluzie logică este aceea că planul de demolare a stadionului nu emană dintr-o necesitate, ci dintr-un capriciu sau din interese obscure, care nu au la bază nicio justificare. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Un primar cu dosar penal face sondaj despre corupția din primăria sa

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Medgdia a lansat un sondaj on-line pentru a afla părerea locuitorilor despre fenomenul corupției în localitate.

”Primăria municipiului Medgidia vă invită să completați chestionarul privitor la modul în care dumneavoastră, în calitate de cetățeni ai municipiului Medgidia, percepeți fenomenul corupției în urma interacțiunii cu angajații Primăriei Municipiului Medgidia și ai altor instituții din subordinea acesteia.” – se arată în anunțul publicat de autoritatea locală pe Facebook.

Chestionarea locuitorilor cu privire la fenomenul corupției din Primărie este o activitate de bază în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. Răspunsurile rămân anonime, iar informațiile colectate de Primărie vor servi, cel puțin declarativ, la îmbunătățirea serviciilor oferite publicului.

Fals intelectual

Valentin Vrabie este primar la Medgidia din anul 2016, după ce, anterior, a ocupat aceeași funcție, timp de mai multe mandate, la Primăria comunei Peștera. În luna iulie 2020, el a fost trimis în judecată, la instanța penală a Judecătoriei Medgidia, în baza unui rechizitoriu întocmit de Parchetul Curții de Apel Constanța. Primarul este acuzat de fals intelectual, în legătură cu emiterea unui certificat de atestare fiscală. Documentul emis de Vrabie atesta în fals că o societate comercială de pe raza localității nu ar fi înregistrat datorii la taxe și impozite. În realitate, firma în cauză, controlată de socrul fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, figura cu debite restante față de bugetul local al municipiului Medgidia.

”Martori amenințați”

Momentul esențial din cursul procesului penal s-a consumat pe 17 noiembrie 2021, atunci când instanța a încuviințat audierea martorilor protejați sub pseudonimele Colibri și Scatiu. Prin aceeași Încheiere, judecătorul fondului a conferit celor doi calitatea de ”martori amenințați”, dispunând ca aceștia să fie audiați fără a fi prezenți în sală, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate. Cercetarea judecătorească a fost încheiată pe 12 ianuarie 2022. Pronunțarea sentinței penale a fost programată pentru 26 ianuarie 2022.

Funcționar cu nouă fapte penale recunoscute

În trecut, Primăria Medgidia a avut probleme de natură penală și cu Direcția Națională Anticorupție. În anul 2020, un funcționar public apropiat primarului Vrabie a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA, recunoscând astfel nouă fapte de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În urma acordului, funcționarul s-a ales cu un avertisment.

Discriminare

În sfârșit, primarul din Medgidia a avut probleme și din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. El a fost reclamat pentru discriminare de două angajate concediate în mod abuziv. Consiliul a dat dreptate celor două angajate. Valentin Vrabie a contestat soluția în dosarul 390/36/2021 al Curții de Apel Constanța, în care se judecă în contradictoriu cu CNCD și cu persoanele fizice Alexandra Georgiana Moșescu și Oana Buzoianu. În acest dosar, a fost fixat un termen de judecată pentru 14 februarie 2022.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

O firmă cu dosar penal din siajul lui Flutur ar putea schimba țevile de termoficare din Constanța

Publicat

la data de

Scris de

O firmă din Bucovina, trimisă în judecată de procurorii DNA și despre care s-a spus că este protejată de PNL-istul Gheorghe Flutur, ar putea semna un contract de aproximativ 18 milioane de euro cu Primăria Constanța, condusă de liberalul Vergil Chițac. Flutur și Chițac fac parte din aceeași tabără care a decis alegerea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al PNL.

Investiția Primăriei Constanța are ca obiect înlocuirea conductelor termice primare pe un traseu de 21,6 kilometri din zona bulevardelor Lăpușneanu și 1 Decembrie. Banii vin de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de prietenul lui Cîțu, Dan Vâlceanu (PNL). Contractul de finanțare dintre Minister și Primărie a fost semnat pe 7 ianuarie 2022. Însă administrația locală a lansat licitația pentru alegerea unui constructor încă din octombrie 2021, sub clauza suspensivă că poate anula procedura dacă nu primește fondurile (vezi AICI). Probabil și din acest motiv, în ”competiție” a fost depusă o singură ofertă (vezi AICI).

Potrivit datelor din portalul de achiziții publice (SICAP), oferta unică de participare la această licitație a fost depusă de un consorțiu de 4 firme din Botoșani, București, Brașov și Constanța.

Liderul asocierii este Elsaco Electronic SRL Botoșani, o firmă cu 257 de angajați, care a derulat afaceri de 170 de milioane de lei în 2020. Firma a fost înființată în anul 1994 de coordonatorul ei, Valeriu Iftime, și de alți trei colegi de facultate ai acestuia, de la Institutul Politehnic din Iași, Ovidiu Jitaru, Doru Popa și Petru Parfenov.

Imperiul Elsaco

Iftime este doctor inginer, președinte al Camerei de Comerț din Botoșani, dar și ”patron” al clubului de fotbal FC Botoșani care ocupă un excelent loc 3 în campionatul național.

În jurul Elsaco Electronic gravitează și alte firme create de acești băieți deștepți (fără nicio urmă de ironie) de la Botoșani. Împreună formează un veritabil imperiu de afaceri.

Imperiul Elsaco se ocupă de termoficare, rețele de apă și irigații, distribuie repartitoare de căldură, vinde softuri, telefoane, computere, montează diverse automatizări, rețele electrice sau sisteme de telegestiune pentru utilități. De asemenea, elaborează documentații (SF-uri, PT-uri, strategii), montează panouri fotovoltaice decontate prin programul guvernamental ”Casa Verde” și face demersuri pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene în județele Botoșani și Galați. La nevoie, mai ridică, pe bani public, și câte un centru de sănătate. 

Clienții sunt de regulă autoritățile locale și instituțiile de stat din toate zonele țării. În Pandemie, grupul s-a adaptat ca să vândă scanere termice pentru aeroporturi sau tablete pentru elevii goniți, de către virus, din școli.

Concurență trucată și dosar penal pentru lucrări fictive

În 2017, două companii din grupul Elsaco împreună cu alți jucători importanți de pe piața repartitoarelor de căldură s-au aflat în centrul unei investigații efectuate de Consiliul Concurenței. Companiile anchetate împărțiseră țara în zone de influență sau, dacă vreți, în feude, stabilind totodată și tarifele percepute de la populație. Firmele din grupul Elsaco și-au recunoscut faptele și au scăpat cu amenzi de numai 2,2 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței poate fi accesată AICI

La sfârșitul aceluiași an, Elsaco Electronic SRL Botoșani a fost trimisă în judecată, ca persoană juridică, de către procurorii DNA, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu și obținere de foloase necuvenite. Abuzul în sine a fost imputat companiei publice de termoficare din Botoșani (Modern Calor SA), care ar fi plătit către Elsaco trei facturi de peste un milion de lei, fără ca firma condusă de Valeriu Iftime să fi prestat acele lucrări.  Mai multe detalii AICI

Vărul cel mare

Cu aceasta ajungem și la legăturile dintre Elsaco și familia Flutur. Întreaga țară îl cunoaște pe Gheorghe Flutur, care a fost ministru al Agriculturii și mai ales al Pădurilor în guvernarea PNL-PDL. Flutur a avut trei mandate de senator, iar acum se află la al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Suceava. El este, totodată, prim-vicepreședinte al PNL, fiind ales la congresul care l-a făcut pe Cîțu președinte.   

Mai puțin cunoscut la nivel național este faptul că Gheorghe are un văr care a fost primar, tot PDL și PNL, la Botoșani, în perioadele 2004 – 2012 și 2016 -2020. Faptele penale evocate mai sus s-au petrecut în mandatului vărului Cătălin Flutur.

Consătenii

Și tot în mandatul vărului, tipul deștept de la Elsaco a devenit întâi președinte la FC Botoșani, apoi proprietar al acestui club de fotbal. Bineînțeles, clubul a primit finanțare de la Primăria Botoșani, de regulă câte un milion de lei pe an. La rândul ei, firma Elsaco a primit contracte în valoare de 120 de milioane de lei ca să modernizeze sistemul de termoficare al municipiului Botoșani – după cum se relatează în presa din regiunea Moldova.

Soția lui Valeriu Iftime și vărul Flutur sunt născuți, deopotrivă, în aceeași comună, Vârfu Câmpului. Comuna se află la 25 de kilometri de Botoșani și 24 de Suceava. Soții Iftime dețin aici pensiunea ”Moșia Cai de Poveste”, plus o exploatație agricolă și un conac boieresc. Și Cătălin Flutur a deținut până de curând un teren agricol la Vârfu Câmpului, însă a scăpat de el, după cum a consemnat, în 2020, în ultima declarație de avere depusă ca primar. 

Sponsor și propagandist

Jurnaliștii au relatat că, de-a lungul anilor, Elsaco a sponsorizat PDL și PNL. De asemenea, un tip care a fost viceprimar PNL și chiar președinte al PNL Botoșani activează de mai bine de opt ani în conducerea grupului Elsaco.

La alegerile locale din 2020, Valeriu Iftime a apărut într-un clip electoral pentru PNL (vezi AICI). El a îndemnat alegătorii să voteze candidatul liberal pentru funcția de primar al orașului Bucecea, care este situat la mijlocul distanței dintre Vârfu Câmpului și Botoșani. Ulterior, afaceristul a declarat că a sprijinit omul, nu partidul.

Legăturile cu Suceava vărului cel mare

În perioada 2008-2009, Elsaco s-a ocupat și de modernizarea a 40 de puncte termice din Suceava și a rețelei de distribuție aferentă. Cu această ocazie, Elsaco a dobândit și un cvasi-monopol al repartitoarelor de căldură, pe care le-a montat consumatorilor, ”beneficiind de un suport puternic din partea Primăriei”, după cum relatează presa din Suceava (vezi AICI).

Primarul localității (PDL-istul, acum liberal, Ion Lungu) era subordonat politic lui Gheorghe Flutur.

În 2015, același primar din Suceava a băgat în faliment compania de termoficare a orașului (care avea producția și distribuția la un loc). Producția a fost preluată de Bioenergy Suceava SA, în acționariatul căreia se aflau și tăietorii de păduri de la Schweighofer, dar și investitori români care au pus în funcțiune o centrală în cogenerare, pe biomasă (resturi vegetale rezultate, de regulă, din exploatarea pădurilor).

În același context, distribuția a fost delegată de Primărie către Thermonet SRL, o firmă abia înființată, în care Elsaco Electronic SRL Botoșani deținea 49% din părțile sociale.

Între timp, participațiile românești în cele două firme au fost vândute, întregul sistem (producție și distribuție) fiind deținut acum de firme din Austria. Ca o coincidență, în toate cele trei mandate de senator, Gheorghe Flutur a fost membru în grupul de prietenie România-Austria.

De asemenea, compania condusă de Ifteme și-a construit o pensiune turistică (El Quatro) în județul Suceava, la Voroneț, cu fonduri europene. Contractul de finanțare a fost semnat pe 9 iunie 2010 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus atunci de PDL-ista Elena Udrea.

Zeci de milioane de euro, de la primării liberale

Relația dintre verii Flutur și afaceristul de la Elsaco ar putea fi ilustrată și de fotografia de mai jos:

Captură video. Sursa: Banulbotosanean.ro

În repetate rânduri, grupul Elsaco a transmis presei că nu există nicio legătură între licitațiile câștigate și vreo influență politică. De altfel, pe zona de termoficare, Elsaco a câștigat contracte de zeci de milioane de euro în localități liberale, precum Arad, Brașov, Cluj, Oradea sau Timișoara, însă totodată a executat lucrări și pentru fostele administrații PSD-iste din Iași, Focșani, Craiova și Constanța. La malul mării, firma din regiunea verilor Flutur a montat sisteme termice la blocurile pentru tineri construite de Radu Mazăre.

La licitația de acum, de la Constanța, Elsaco are drept parteneri firma bucureșteană Sicor SRL și firma constănțeană Fluid Development SRL (cea care a primit de la administrația Chițac lucrarea de înlocuire a conductelor termice primare de pe Ștefan cel Mare). O a patra firmă, Iovidia Com SRL Brașov, este subcontractor.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Asociațiile care hărțuiesc firmele de construcții, puse la punct de Curtea Constituțională

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 decembrie 2021, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia 461 a Curții Constituționale a României. Curtea a analizat o excepție de neconstituționalitate ridicată de o firmă din Constanța în cadrul unui proces cu Asociația Constanța Altfel. Firma constănțeană a arătat că mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ ar putea fi neclare și deci neconstituționale. Legea stabilește că procesele în contencios pot fi declanșate de particulari doar când un act administrativ (ca de exemplu un PUZ sau o autorizație de construire) lezează drepturile lor subiective sau interesele lor legitime private. Diverse ONG-uri, care sunt persoane juridice de drept privat, adică particulari, contestă PUZ-uri sau autorizații de construire fără să fi suferit o vătămare, acționând exclusiv în apărarea interesului public. Or legea ar putea fi neclară, de vreme ce unii judecători admit, iar alții resping calitatea procesuală activă a ONG-urilor în aceste cazuri.

Salvatorii

Înainte de a prezenta decizia CCR, trebuie să amintim că moda atacării proiectelor imobiliare de către diverse asociații nonguvernamentale durează de câțiva ani. ONG-iștii spun că dezvoltatorii sunt niște ”rechini imobiliari”, ale căror proiecte distrug spațiile verzi, aglomerează cartierele, le poluează și în acest fel produc o degradare a calității vieții. ONG-iștii se descriu drept ”salvatori urbani”, luptând cu ”rechinii” pentru beneficiul marelui public.  

Cele mai cunoscute ONG-uri din țară care contestă PUZ-uri și autorizații de construire sunt Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) și Asociația Constanța Altfel. Acestea au fost lăudate în spațiul public pentru inițiativele lor. Însă au fost și criticate, în sensul că în spatele narațiunii mai sus prezentate ar urmări de fapt scopuri politice sau hărțuirea unor investitori.

Singura opinie care contează

La malul mării, a fost înființată, în anul 2017, Asociația Constanța Altfel. ONG-ul a deschis numeroase procese în care a contestat diverse PUZ-uri și autorizații de construire. Acțiunile au fost redactate și susținute de Felicia Ovanesian, o avocată arogantă și fără scrupule, mai bogată decât mulți ”rechini imobiliari”.

Înainte de a întoarce foaia și a poza în imaculata apărătoare a interesului public, Ovanesian apărase interese private extrem de controversate. Printre clienții ei s-au numărat rechini imobiliari care au încălcat reguli urbanistice, după cum au constatat instanțele de judecată, sau alții care urmăreau să ridice blocuri în zone care ar trebui protejate, pe faleză sau pe malul lacului Tăbăcărie. Ovanesian a semnat o tranzacție extrajudiciară cu Radu Mazăre, în numele italienilor de la Fincogero (vezi AICI documentul). Și tot ea a oferit servicii juridice pentru Georgică Giurgiucanu, marele rechin de la retrocedări.

Captură: Ziua de Constanța – publicația care a scris pentru prima dată despre faptul că Giurgiucanu a fost clientul Feliciei Ovanesian. Articolul AICI.

După ce a prestat pentru rechini și pentru condamnatul de la retrocedări, s-a erijat într-o voce imaculată, trăgând după ea și alte persoane, afectându-le credibilitatea. Răutatea și aroganța Feliciei Ovanesian se văd acum când declară că singura opiniei juridică valabilă și care contează pentru ea este doar opinia ei. E limpede că și la Constanța Altfel a contat doar opinia avocatei.

Grav este faptul că o parte din procesele inițiate de Constanța Altfel au fost stârnite din nimic sau din răutate, putând fi calificate drept hărțuiri.

O iarbă de două milioane de euro

Este cazul proceselor inițiate de Constanța Altfel în vederea blocării investiției Comprest Util. Această firmă a construit un bloc de locuințe pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, pe un teren cumpărat (în 2004) cu două milioane de euro de la Primăria Constanța. Două PUZ-uri succesive care includeau și acest teren au fost adoptate fără probleme, cu toate dezbaterile impuse de lege. De asemenea, societatea a obținut autorizații de construire și apoi de supraetajare cu un etaj, în condițiile legii. În 2019, când blocul era aproape finalizat, actele de urbanism ale firmei au fost atacate de Asociația Constanța Altfel, pe motiv că ar fi în interesul publicului ca acest teren să fie păstrat de cumpărătorul său ca spațiu verde. De cealaltă parte, investitorul a afirmat că a plătit Primăriei două milioane de euro pe teren ca să poată construi, nu ca să cultive iarbă. Procesele pentru anularea și suspendarea autorizației de construire au fost câștigate definitiv de Comprest Util. De asemenea, Comprest Util a câștigat pe fond procesul în care Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea PUZ-ului Lăpușneanu.

Grigore Comănescu, proprietarul Comprest Util, la blocul de pe Lăpușneanu, în perioada procesului.

În octombrie 2019, în cadrul procesului de suspendare a autorizației de construire, societatea Comprest Util a ridicat excepția de neconstituționalitate la care ne-am referit mai sus. Legea stabilește că ONG-urile pot invoca apărarea interesului public doar în subsidiar, după ce se legitimează procesual printr-o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Or fără să sufere nicio vătămare, ONG-ul cerea suspendarea autorizației de construire fluturând un interes public (și acela aberant). Acționând la fel în diferite procese, Constanța Altfel a convins mulți judecători să-i recunoască legitimarea procesuală activă. Însă alți judecători nu s-au lăsat înduplecați. Or, de vreme ce aceeași lege putea fi interpretată fie că ar da, fie că n-ar da calitate procesuală activă ONG-urilor, Comprest Util s-a plâns că prevederile legale sunt neclare și deci neconstituționale.

Stop joc, de la ÎCCJ

Înainte ca excepția să fie soluționată de Curtea Constituțională, aceeași situație a fost analizată în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), judecat și soluționat (prin Decizia 8/2020) de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna martie 2020.

Decizia 8/2020 sugerează că ONG-urile care se luptă cu PUZ-urile și autorizațiile de construire în scopul formal al apărării interesului public uzurpă atribuții date în sarcina instituțiilor de stat, singurele care au acces la contenciosul obiectiv. Instanța supremă a stabilit că asociațiile private, ca toți privații din această țară, au deschisă doar calea contenciosului subiectiv, putând să apere interesul public doar în subsidiar, dacă probează în principal că au suferit o vătămare. Înalta Curte a mai stabilit că acțiunile populare, precum acelea inițiate de ONG-uri, sunt pur și simplu interzise.

Ce spune CCR

În mod vădit, completul de RIL de la ÎCCJ s-a pronunțat pe aceeași problemă semnalată de Comprest Util Curții Constituționale. Totuși, excepția de neconstituționalitate și-a urmat cursul ei firesc, fiind soluționată prin decizia 461, publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2021. Excepția a fost respinsă deoarece Curtea Constituțională s-a mai pronunțat unitar asupra aceleiași situații prin deciziile 939/2006, 66/2009, 750/2009, 168/2011 și 349/2012. Curtea și-a reafirmat practica anterioară, conform căreia, cităm:

”prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau a interesului lor legitim privat, după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să „paralizeze“ așa-numitele „acțiuni populare“ intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.”.

Așadar, nu există o bază legală și constituțională pentru acțiunile populare. Și nu a existat niciodată, motiv pentru care ONG-urile care au acționat așa ar putea ajunge în situația delicată de a suporta financiar deranjul de ani de zile creat unor firme.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: