Connect with us

Exclusiv

Ministerul Tineretului și Sportului l-a notificat pe Făgădău că demolarea stadionului Metalul este ilegală

Published

on

Primăria Constanța a fost notificată de Ministerul Tineretului și Sportului, încă din luna decembrie 2019, că demolarea stadionului de fotbal Metalul din complexul sportiv Badea Cârțan în vederea construirii parcării viitoarei săli polivalente, nu poate avea loc decât în condițiile articolului 79 din Legea Sportului. Informația provine dintr-o adresă transmisă clubului Metalul pe 11 iunie 2020 de către Minister. Oficialitățile spun că au atras atenția Primăriei Constanța că trebuie să respecte legea.

Nu poți să demolezi un stadion fără hotărâre de Guvern

Articolul 79 din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului spune că desființarea bazelor sportive se poate face numai prin hotărâre de Guvern. Regula generală este aceea că administrațiile locale pot cere emiterea unei hotărâri de Guvern pentru desființarea unei baze sportive, doar atunci când au construit în prealabil, pe alt amplasament, o altă bază sportivă cu aceeași funcțiune. Totuși, există o excepție introdusă în lege printr-o ordonanță de urgență din anul 2014, care nu se referea la sport, ci la chestiuni de venituri și taxe. Această prevedere strecurată în lege prin fraudarea normelor de tehnică legislativă permite demolarea bazelor sportive atunci când pe amplasamentul acestora urmează să se construiască obiective destinate educației fizice și sportului. În acest caz, este necesar ca autoritatea deliberativă locală să aprobe în prealabil indicatorii tehnico-economici ai investiției. Însă aprobarea demolării este stabilită în mod expres tot în sarcina Guvernului.  

Extras din adresa în care Ministerul afirmă că a notificat Primăria Constanța să respecte legea, încă din decembrie 2019

Cu toate acestea, Primăria Constanța vrea să demoleze stadionul, fără să fi obținut vreodată o hotărâre de Guvern. Ba mai mult, municipalitatea nici nu îndeplinește condițiile pentru a solicita emiterea unei hotărâri de Guvern, în condițiile în care intenționează să construiască aici o parcare auto, care nu este obiectiv destinat educației fizice și sportului, chiar dacă ar urma să deservească spectatorii viitoarei săli polivalente.  

Sunt cei mai buni copii din România. Dar nu contează. Făgădău vrea să le demoleze stadionul ca să amenajeze parcarea sălii polivalente. Evident, la sala polivalentă vor fi și concerte sau alte evenimente mondene pentru beizadele și pițipoance. La naiba cu fotbalul, parcarea e mai importantă!

Manevrele Primăriei Constanța

În două articole succesive, Ordinea.Ro a relatat cum administrația Făgădău a pus la cale un plan în trei timpi pentru demolarea stadionului, fără hotărâre de Guvern. Într-o primă etapă, municipalitatea a întreprins demersuri pentru exproprierea vestiarelor și a tribunei stadionului Metalul, considerate clădiri de sine stătătoare, iar nu piese din cadrul unei baze sportive. Chiar și așa, procedurile legale nu au fost respectate până la capăt, în sensul că autoritatea nu a consemnat sumele de bani pentru dreapta și prealabila despăgubire a clubului sportiv. Practic, primarul Decebal Făgădău a depus o plângere penală împotriva asociației sportive Metalul, contestând în acest fel actele de proprietate asupra amenajării sportive. Ulterior, Făgădău a refuzat să mai achite sumele stabilite de evaluatorul angajat prin contract de prestări servicii chiar de Primărie, motivând că așteaptă soluția organului penal. Însă, în acest fel, procedura nu a fost finalizată, în condițiile în care legea spune că decizia de expropriere își produce efectele după consemnarea sumelor reprezentând dreapta și prealabila despăgubire. Prealabilă, da? Or, în cazul de față, neexistând o despăgubire prealabilă, nu există pe cale de consecință expropriere.

O expertiză falsă făcută de un inculpat

În a doua etapă, Primăria a încheiat un contract cu un expert tehnic în vederea evaluării rezistenței la seisme a tuturor construcțiilor din complexul Badea Cârțan. Contractul privea 15 clădiri, în mare parte avariate, precum fostul bazin de înot cu anexele sale dărăpănate, un post trafo nesigur și nefuncțional, niște barăci stricate din tablă, dar și clădirile perfect funcționale din baza sportivă Metalul incluse în procedura nefinalizată de expropriere. Expertul nu a făcut decât verificări vizuale, după cum consemnează în raportul său. Însă, nu a văzut clădirile de la Metalul, așa cum atestă președintele clubului, Valentin Șurghie, și cum reiese și din faptul că în anexele raportului nu apar fotografii cu aceste bunuri imobile. Cu toate acestea, expertul vizual a consemnat că toate clădirile din Badea Cârțan sunt niște ruine și reprezintă pericol public, recomandând demolarea lor.

Extras din expertiza care atestă în fals starea de ruină și de pericol public a clădirilor perfect funcționale de la Metalul. Expertiza poate fi citită intergal AICI, iar anexele fotografiece pot fi vizionate AICI

Contactat de redacția Ordinea.Ro, expertul a declarat că nu a făcut expertiza de capul său, ci conform doleanțelor beneficiarului. Ba mai mult, a insinuat că relația sa cu Primăria a fost asemănătoare cu relația dintre un croitor și clientul său, care ar croi o pereche de pantaloni exact așa cum cere clientul. Expertul care și-a pus semnătura pe documentul care mistifică realitatea de la Metalul este inculpat într-un dosar penal, tocmai pentru atestarea de situații false într-un proiect european din comuna Limanu. Experții nu sunt croitori și din acest mortiv răspund pentru opiniile lor, care trebuie să fie în conformitate cu legea și cu realitatea din teren, nu cu doleanțele unor doritori de croieli. AICI puteți citi articolul dedicat expertizei realizate în fals. 

Scopul umanitar, un simplu pretext de ocolire a legii

Aflând din această expertiză de starea de pericol și de riscul pierderii de vieți omenești, primarul Decebal Făgădău a emis în aceeași zi de 18 octombrie 2019 un certificat de urbanism și o autorizație de demolare în regim de urgență a clădirilor din Badea Cârțan.

Extras din autorizația de desființare în regim de urgență. Documentul se bazează pe expertiza falsă care atesta o stare de ruină inexistă.

 

Atât pericolul, cât și urgența erau false, dar ”safe” din punct de vedere juridic, întreaga răspundere aparținând expertului. Astfel, la Metalul nu exista niciun pericol real, clădirile fiind perfect funcționale și aflate în circuitul sportiv, competițional. De asemenea, urgența de a preveni pierderea de vieți omenești a fost nereală, ca dovadă că Primăria nu a demolat clădirile cu adevărat periculoase, precum bazinul de înot și anexele sale. Or, din acest motiv, scopul declarat, al salvării de vieți omenești, n-a fost decât un pretext pentru a demola o bază sportivă funcțională, a cărei desființare nu se poate face, în condiții normale, decât prin hotărâre de Guvern.

O constatare a magistraților încurcă planul lui Făgădău

Luni de zile, Primăria nu a fost aptă să pună în execuție autorizația de demolare în regim de urgență. Lucrurile s-au complicat după ce clubul Metalul a inițiat o acțiune în justiție, cerând conservarea probelor materiale, în speță activele deținute în baza sportivă, precum gardul de împrejmuire, covorul de gazon, sistemul de drenaj, tabela de scor, gradenele, aleile și platformele. Instanța a respins cererea, însă pentru a face acest lucru a constatat că bunurile aparțin clubului și nu fac obiectul exproprierii. Cu alte cuvinte, Primăria nu are niciun drept în privința acestor bunuri, iar dacă vreun constructor s-ar atinge de ele ar fi pasibil să răspundă pentru distrugere și tulburare de posesie.

Sportivii au fost notificați să demoleze gardul

În aceste condiții, ultima stratagemă a administrației Făgădău a fost aceea de a notifica asociația sportivă Metalul să demoleze de bună-voie gardul stadionului, pe motiv că acesta ar fi fost construit fără autorizație, cu încălcarea Legii 50/1991. În realitate, baza sportivă a fost construită ca un tot unitar în perioada comunistă, cu toate aprobările necesare după tipicul legislației de la acel moment. Grija lui Făgădău pentru disciplina în construcții este, la fel ca și grija pentru viețile omenești, tot un pretext regizat. Scopul real este demolarea stadionului.

De asemenea, Primăria a notificat clubul sportiv să ridice de pe teren ”bunurile mobile”, calificând astfel gradenele din beton armat, tabela de marcaj cu suport tot din beton armat și covorul de gazon. Or, în realitate, acestea nu sunt bunuri mobile. De pildă, covorul de gazon este o componentă a suprafeței de joc situată la suprafață. În infrastructura terenului există o platformă construită cu sistem de drenaj realizat din straturi din roci filtrante. În toată România sunt doar câteva stadioane care beneficiază de o amenajare de acest tip a suprafeței de joc. În orice caz, platformele sunt definite prin lege drept construcții imobile, iar nu mobile.

Nimic nu justifică distrugerea unui vis

În mod evident, conduita Primăriei în privința stadionului Metalul este una de tip abuziv, în contextul în care administrația caută căi excepționale pentru a distruge stadionul, știind că desființarea bazei sportive nu se poate face decât în condițiile articolului 79 din Legea Sporturilor. Necunoașterea legii nu este o scuză pentru încălcarea ei. Însă Primăria nu poate invoca nici măcar o stare de ignoranță, deoarece, așa cum am arătat la începutul articolului, chiar Ministerul Tineretului și Sportului a notificat-o, încă din decembrie anul trecut, să respecte legea.

Din 2005 și până în prezent, clubul Metalul a avut peste 1.700 de sportivi legitimați  și înregistrați în evidențele Ministerului Tineretului și Sportului.  Clubul este specializat în formarea juniorilor, care participă în activitatea competițională pe grupe de vârstă. Echipele de la Metalul au participat în turnee internaționale în Franța (Brest), Spania (Barcelona) și Bulgaria. La acest club s-a format Cristi Manea, cel mai tânăr jucător selectat din istoria echipei naționale de fotbal a României. Proiectul de demolare gândit de Primărie spulberă visul celor 180 de copii legitimați acum la clubul Metalul de a face la rândul lor performanță.

Făgădău distruge stadionul, ca să salveze parcarea de TIR-uri

Trebuie să mai spunem că proiectul sălii polivalente aprobat în forma inițială, din anul 2014, nu afecta în niciun fel stadionul Metalul. Accesul la sală trebuia să se facă de pe Aleea Stadionului, iar parcarea auto trebuia să fie construită pe actuala parcare de TIR-uri. În mod paradoxal, administrația locală a ales să salveze parcarea de TIR-uri, care oricum nu avea ce să caute în inima unui complex sportiv, și să sacrifice stadionul Metalul, deși acesta este printre puținele locuri îngrijite din întregul complex sportiv Badea Cârțan.

În scanurile de mai sus, care provin din acte oficiale, se observă că amplasamentul inițial al sălii polivalente trebuia să fie pe parcarea de TIR-uri. Singura justificare prezentată de administrația locală pentru schimbarea amplasamentului sălii polivalente a fost aceea că se urmărește, nu se știe de ce, ca accesul auto la acest obiectiv (și parcările pentru mașini) să se realizeze din strada Ștefăniță Vodă. Însă această soluție va complica și mai mult traficul deja foarte aglomerat de pe această străduță. Alegerea soluției nu se bazează pe un studiu de trafic și nici nu a făcut vreodată obiectul unei dezbateri publice. Și atunci, singura concluzie logică este aceea că planul de demolare a stadionului nu emană dintr-o necesitate, ci dintr-un capriciu sau din interese obscure, care nu au la bază nicio justificare. Va urma!

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.