Connect with us

Exclusiv

Un expert trimis în judecată de DNA l-a ajutat pe Făgădău să autorizeze demolarea stadionului Metalul pe motiv de pericol public

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Sala Polivalentă de 5000 de locuri din Badea Cârțan are în spate posibile fapte de natură penală. Amplasamentul acestui obiectiv încă este ocupat, în parte, de două stadioane de fotbal, cu vestiare și tribune. Pentru a ”elibera” zona, primarul Constanței, Decebal Făgădău, a emis un certificat de urbanism și o autorizație de desființare în regim de urgență. În cele două documente semnate de Făgădău, sunt evocate articole din legislația specifică referitoare la starea de pericol, la avarii și accidente tehnice care necesită o intervenție de primă urgență în scopul evitării: pierderilor de vieți omenești, a rănirii grave a personalului sau a distrugerii unor bunuri materiale, culturale și artistice de mare valoare. În realitate, nimeni nu risca să moară la stadionul Metalul. Cu toate acestea, primarul a semnat documentele în regim de urgență, bizuindu-se pe o expertiză tehnică, făcut din pix și cu încălcarea vădită a regulilor profesionale, în care se atesta o stare de pericol.

Însă expertul care și-a pus semnătura pe această mistificare ordinară a fost ales de Primăria Constanței. Și nu vorbim despre orice expert, ci de unul care are și calitatea de inculpat într-un dosar penal, fiind trimis în judecată de procurorii DNA, pe motiv că ar fi ajutat, prin declarații false, inexacte sau incomplete, la fraudarea unor fonduri europene în comuna Limanu. Taman pe ăsta l-au găsit!

Înaintea lui Făgădău, actele au mai fost semnate și de arhitectul-șef al Constanței, Mihai Radu Vânturache. Deși avea cunoștințele minime necesare pentru a observa neconformitatea expertizei, Vânturache a motivat, într-o notă scrisă, că nu îi incumbă atributul de verificare, neputând interveni peste diligențele expertului. Cu alte cuvinte, expertul a semnat, expertul să răspundă. Contactat de redacția Ordinea.Ro, expertul a declarat că a întocmit raportul pe baza doleanțelor Primăriei. ”Eu n-am făcut expertiza de capul meu. (…) Dacă omul, proprietarul și nu știu ce, asta a cerut… Ca la croitor. Vrei să-ți croiască o pereche de pantaloni, îi spui ce culoare trebuie să aibă, lungimea cracilor și așa mai departe.”. Halucinant!

Un proiect început de actualii pușcăriași Mazăre și Dragnea

Proiectul Sălii Polivalente a început în anul 2014, când fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a semnat un protocol cu ministrul de atunci al Dezvoltării, Liviu Dragnea. Potrivit documentelor, sala trebuia construită pe un teren viran de 30.000 de metri pătrați, în vecinătatea stadionului de rugby al fostului complex sportiv Badea Cârțan. Obiectivul trebuia să aibă accesul auto din strada Stadionului. Întâmplător, la ceva timp după semnarea protocolului, Mazăre și Dragnea au început să aibă problemele penale care i-au făcut pe amândoi să meargă, în cele din urmă, la pușcărie. Pe fondul acestei evoluții, proiectul sălii s-a împotmolit în faza de proiectare.

Făgădău schimbă amplasamentul. Stadionul Metalul, hărăzit să ajungă parcare

În 2016, fostul viceprimar al lui Mazăre, Decebal Făgădău, a ajuns primar al Constanței. Printre altele, el a promis că va construi Sala Polivalentă din Badea Cârțan. La inițiativa sa, în etape succesive, municipalitatea a mărit suprafața de teren alocată proiectului Sălii Polivalente, de la 30.ooo de metri pătrați până la 78.000 de metri pătrați.

Ca să ajungă la această suprafață imensă, Făgădău a inclus în amplasamentul destinat Sălii Polivalente și terenurile ocupate de bazele sportive RATC și Metalul. Vorbim aici de două stadioane de fotbal amenajate în anii 80. Cel puțin clubul Metalul avea o activitate sportivă intensă, pregătind sute de fotbaliști, juniori. Echipele clubului, pe grupe de vârstă, participau în competiții oficiale cu rezultate absolut remarcabile. Puștii de la Metalu au reușit chiar să-i bată pe puștii de la FCSB, iar în campionatul județean de juniori s-au bătut ani de zile, umăr la umăr, cu Academia lui Gică Hagi pentru primele două locuri. La echipa națională de fotbal a României joacă acum și un fotbalist care și-a început activitatea la clubul Metalul.

Însă lui Făgădău nu i-a păsat de aceste rezultate absolut remarcabile. Doar nu era să se împiedice el de speranțele unor puști!

După ce a mărit suprafața alocată Sălii Polivalente, primarul Constanței a schimbat și poziția, și orientarea obiectivului, în așa fel încât accesul auto să nu se mai facă din strada Stadionului, ci din străduța Ștefăniță Vodă. Practic, intrarea în Sala Polivalentă se va face exact prin actualul stadion Metalul, iar suprafața de joc a copiilor legitimați la acest club va fi transformată în parcare auto.

Prima tentativă de demolare

Toate aceste planuri s-au făcut extrem de discret, fără nicio dezbatere publică. Abia pe 9 noiembrie 2018, Primăria Constanța a lansat o consultare cu firmele de specialitate în vederea determinării valorii estimate pentru execuția de ”Lucrări de demolare a unor active amplasate pe amplasamentul obiectivului de investiții Sală sport Polivalentă 5000 locuri zona Badea Cârțan inclusiv proiectarea”. Documentul există și acum pe site-ul Primăriei (vezi AICI).

Din cuprinsul acestuia, se observă că planul inițial al Primăriei a fost acela de a demola 28 de repere existente pe teren, în zona învecinată cu Euromaterna, strada Ștefăniță Vodă, Aleea Afinei și parcarea de tiruri construită, naiba știe cum, în inima fostului complex sportiv Badea Cârțan. După vecinătăți, deducem că demolarea se referea exact la stadioanele RATC și Metalul, precum și la suprafețele din jurul acestora. Printre repere se aflau clădiri (fără a se menționa expres funcțiunea de vestiare), terenuri de sport de 2.000 de metri pătrați, bănci cu scaune și suport beton (în fapt, tribune), alei de acces, trepte, garduri metalice, garduri vii de tip buxus, arbuști, fundații, ziduri de sprijin etc.

Prin această procedură de consultare, Primăria dorea să obțină: expertiza tehnică a construcțiilor, avizele solicitate printr-un certificat de urbanism emis în aceeași zi de 9 noiembrie 2018, documentația tehnică pentru demolare, proiect tehnic și execuția propriu-zisă a lucrărilor de demolare.

Demolarea trebuia aprobată prin Hotărâre de Guvern

De inițiativa prezentată mai sus s-a ales praful. S-a întâmplat așa, deoarece avizele pentru demolarea unor baze sportive nu pot fi obținute oricum. Articolul 79 din Legea 69/2000 a educației fizice și sportului, adoptat în forma inițială, spune, negru pe alb, că desființarea bazelor sportive ”se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului și Sporturilor și cu garanția construirii altor baze sportive similare”. Însă legea a devenit și mai drastică, după o modificare potrivit căreia desființarea bazelor sportive sau schimbarea destinației acestora se pot face ”numai prin hotărâre a Guvernului şi cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate.”.

Extrase din Legea Sporturilor (forma inițială) și din legea de completare din anul 2004.

Deci nu merge oricum. Dacă o autoritate locală vrea să demoleze un stadion, trebuie să construiască la schimb alt stadion. Or în Constanța nu s-au construit alte două stadioane, ca să se poată aproba desființarea bazelor sportive din Badea Cârțan. Așadar, aprobarea pentru demolare nu se putea lua în condiții legale.

În plus, la mijloc erau mai multe probleme juridice. Deși scriptic întregul teren de 78.000 de metri pătrați este proprietatea Municipiului Constanța, amenajările sportive ale celor două cluburi le dădeau acestora un drept de folosință asupra terenurilor pe care le ocupau. Înțelegând această problemă, în 2019 administrația Făgădău s-a socotit să scape de această ocupare legală a terenurilor, expropriind, parțial, bunurile celor două cluburi. Sunt multe nereguli în această procedură, precum și litigii pe rol, însă asupra acestora vom detalia într-un articol viitor.

Făgădău fentează legea

Chiar și așa, în dicuție rămânea în continuare aprobarea demolării, imposibil de obținut în condițiile existente. Ca să fenteze legea, administrația Făgădău a premeditat demolarea clădirilor fără avize, permisă în scopul salvării de vieți omenești. Ca dovadă, administrația locală a chemat un expert tehnic să evalueze rezistența mecanică și stabilitatea la seisme a construcțiilor de pe întregul teren de 7,8 hectare. În comandă au fost incluse 15 clădiri, printre care bazinul de înot lăsat în paragină, un post trafo nefuncțional, mai multe ruine, dar și vestiarele și tribunele perfect funcționale de la Metalul.

Expertiza a fost finalizată în octombrie 2019, fiind semnată de expertul tehnic Eugen Barbu din Constanța.

Un expert inculpat pentru falsuri

O alegere mai bună nici că se putea. Barbu era (și încă este) inculpat în dosarul de judecată, penal, 6089/118/2015, alături de fostul primar din Limanu, Nicolae Iustin Udrea, și de alte persoane. Procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru că, în calitate de diriginte de șantier, ar fi ajutat la fraudarea unor fonduri europene, prin declarații false, inexacte sau incomplete. Deși a fost condamnat pe fond la o pedeapsă cu suspendare, sentința a fost anulată de Curtea de Apel, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare, înapoi la Tribunalul Constanța, într-un nou ciclu procesual. O soluție nu a fost pronunțată nici în momentul de față, astfel încât Barbu se bucură de prezumția de nevinovăție.

Cum trebuie să arate o expretiză profi

Dacă vreți să vedeți cum trebuie să arate o expertiză tehnică în materie de rezistența construcțiilor la seisme ar fi suficient să dați o căutare pe Google. Trebuie să știți din capul locului că rezistența materialelor se măsoară cu aparate specifice, precum sclerometrul cu recul, betonoscopul cu ultrasunete sau pahometrul cu inducție electromagnetică. Tipul de beton este determinat prin teste de laborator. De asemenea, expertizele profesioniste se raportează la un studiu geotehnic, iar în absența acestuia specialiștii examinează toate fisurile de pe soclul fundațiilor. Rezistența materialelor este o disciplină exactă, cu formule de calcul, prin care se determină o pleiadă de criterii. Fiecare criteriu poate fi îndeplinit, neîndeplinit moderat sau neîndeplinit major, cu punctaje foarte detaliate.

Expertul lui Făgădău s-a prins dintr-o privire că totul trebuie demolat

Nimic din toate acestea nu se regăsește în expertiza plătită de Primăria lui Făgădău. Eugen Barbu a arătat că baza documentară a expertizei sale a constat în investigarea vizuală a construcțiilor în întregime și a elementelor structurale și nestructurale, precum și în consultarea documentației puse la dispoziție de Primărie.

După ce a investigat vizual, expertul a propus:

”În urma vizualizării și cercetărilor făcute în teren, construcțiile în cauză se află într-o stare avansată de uzură. Practic, acestea au devenit o ruină și prezintă pericol public ca urmare a unor pocese de degradare determinate de factori distructivi și antropici, inclusiv a instalațiilor acestora. Întrucât lucrările de consolidare sunt foarte costisitoare este mai potrivit demolarea clădirilor și propunerea unei noi investiții pe amplasament, proiectată la normele și standardele în vigoare în prezent în România”.

De asemenea, Eugen Barbu a mai scris o frază în care a arătat că în ”funcție de valoarea indicatorului R1, clasa de risc seismic este I”. Dar valoarea indicatorului R1 nu este calculată și menționată nicăieri.

Raportul de expertiză poate fi consultat AICI. De asemenea, planșele foto ale raportului pot fi consultate AICI.

Metalul: ”Expertul nu a văzut clădirile. Nici nu a fost la noi”

Valentin Șurghie, președintele ACS Metalul Constanța, afirmă că expertul tehnic nu a fost niciodată să vadă clădirile de la Metalul. De altfel, în planșele fotografice anexate raportului vizual nu există nicio imagine cu vestiarele de la Metalul, nici măcar din exterior, sau cu tribuna pentru spectatori. Construcțiile de aici sunt perfect funcționale, așa cum atestă alți experți sau cum puteți vedea din clipul de mai jos:

În mod cert, rezistența materialelor trebuia măsurată cu aparate specifice. Numai cineva care nu a văzut cum arată vestiarele de la Metalul putea scrie inepții bazate pe nimic, precum stare de uzură avansată, ruină sau pericol public.

Vânturache se spală pe mâini

Pe 7 mai 2020, arhitectul-șef al Constanței, Mihai Radu Vânturache, a întocmit o notă adresată Compartimentului Juridic Contencios din cadrul Primăriei Constanța. Intuim că acest compartiment solicitase relații în contextul în care Asociația Club Sportiv Metalul Constanța a atacat în instanță autorizația de demolare emisă în regim de urgență. În nota sa, Vânturache explică în mod extrem de aplicat că dosarul de autorizare înregistrat la Primăria Constanța pe 16 octombrie 2018 s-a finalizat pe 18 octombrie 2019, adică în două zile, prin emiterea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de desființare, fără aprobări și avize de la nimeni. De asemenea, acesta explică temeiurile legale referitoare la intervenția de maximă urgență în caz de avarii, accidente tehnice și stare de pericol în scopul salvării de vieți omenești. De unde știa arhitectul Constanței că stau oamenii să moară pe stadionul Metalul? Ei bine, de la expertul trimis în judecată de DNA pentru declarații false, inexacte sau incomplete, în cazul Limanu.

Mai mult, Vânturache simte nevoia să se spele de tot pe mâini.

”Subliniem că structura de specialitate din cadrul Direcției Urbanism și nici în cadrul aparatului de lucru al primarului nu îi incumbă și atributul de verificare a autenticității actelor emise de personal autorizat conform normelor legale în vigoare, drept pentru care nu putem interveni peste diligențele acestora”.

Ce însemană să faci pe prostul

Fraza l-a emoționat așa de tare pe Vânturache, încât a cam stâlcit limba română. Dar ați înțeles bine, nici el, nici oamenii din aparatul de lucru al primarului nu au nicio răspundere. Ei sunt curați, plini de candoare și în naivitatea lor s-au bazat că expertul de 71 de ani a văzut bine în investigațiile sale vizuale. În ciuda acestor scuze penibile, Vânturache avea cunoștințele minime necesare pentru a realiza că raportul din fața sa nu este conform. În primul rând, putea număra pe degete fotografiile din anexă, dacă nu și-ar fi dat seama la ochi că nu sunt toate obiectivele acolo. În al doilea rând, putea cere valoarea lui R1 pentru fiecare construcție în parte. Dar e mai simplu să faci pe prostul și să dai vina exclusiv pe un tataie de 71 de ani, care deja are probleme penale.

Download (PDF, 2.51MB)

Explicațiile halucinante ale expertului… vizual

I-am solicitat un punct de vedere expertului Eugen Barbu. Acesta neagă acuzațiile că nu ar fi inspectat construcțiile de la stadionul Metalul. Pe parcursul câtorva minute, Barbu s-a trădat că opinia sa personală diferă, de fapt, de opinia pe care a exprimat-o în raport. El spune că s-a simțit oripilat de ideea celor de la Primărie de a demola construcțiile din Badea Cârțan. Însă s-a justificat că a făcut documentul după doleanța beneficiarului, ilustrând relația sa cu autoritatea în similitudine cu relația unui croitor cu un client care atunci când vrea să i se croiască o pereche de pantaloni, știe culoarea materialului și lungimea cracilor. Și, iaca, așa a fost croit raportul de expertiză, după gustul beneficiarului. Deși mai aveam multe întrebări pentru expert, în fața insistențelor noastre acesta a început subit să țipe, după care a închis apelul.

Mai jos puteți citi integral declarația pe care ne-a dat-o Eugen Barbu:

Reporter: Domnii de la ACS Metalul Constanța spun că dumneavoastră nu ați făcut expertiza pe teren, la ei, și că nu ați fost acolo. Și mă simt obligat să vă cer un punct de vedere…
Eugen Barbu: Da, sunt în necunoștință de cauză.

Reporter: Adică ați fost acolo, totuși?
Eugen Barbu: Da, bineînțeles, cum vă faceți imaginea că pot să facă afirmații așa de tâmpite, la o expertiză și de amploarea ăsteia și la așa obiective, să nu te duci să vezi despre ce e vorba. Una la mână. Doi la mână, eu n-am făcut-o de capul meu. S-a făcut în baza unei comenzi de la Primăria Constanța și în baza unui contract, în care se menționau doleanțele beneficiarului. Eu personal am fost cumva deranjat, oripilat că doreau să se desființeze acolo și ceea ce se dorea să se pună în loc mi s-a părut…

Reporter: Da, înțeleg. Ei au vrut de la început să demoleze, când v-au angajat pe dumneavoastră.
Eugen Barbu: Probabil! Adică, vorbim de… era de dimensiuni olimpice. Să-l dai jos, în loc să-l pui să-l exploatezi vara. Niște terenuri de sport în care copiii se puteau duce să facă mișcare, să așa, să le desființezi, să le dai jos! Clădire de fiare, parcă mai era una sau grupuri sanitare – nu mai țin minte, a trecut ceva vreme.

Reporter: Au fost, cred că, vreo 15 clădiri. 15 clădiri au fost.
Eugen Barbu: Dacă omul, proprietarul și nu știu ce, asta a cerut…. Ca la croitor, vrei să-ți croiască o pereche de pantaloni, îi spui ce culoare trebuie să aibă, lungimea cracilor și așa mai departe. Și… că asta face croitorul. Deci implicarea mea este prestator de serviciu, cu contract de prestare de servicii, la solicitarea beneficiarului. Deci orice problemă pe care o are asociația pe care o reprezentați și nu știu ce, vorbiți vă rog cu Primăria.

Reporter: Nu, eu nu reprezint asociația. Eu sunt jurnalist. Dumnealor spun că dumneavoastră nu ați făcut expertiza pe teren, la ei, că nu ați fost acolo.
Eugen Barbu: Mănâncă.

Reporter: Poftim?
Eugen Barbu: Este o minciună. Este o afirmație… ca să mă păstrez în limitele politeții.

Reporter: Da, așa zic ei.
Eugen Barbu (țipând): Da* nu mă interesează ce zic ei. Ei au punctul lor de vedere, eu am punctul meu de vedere. V-am explicat. Am terminat, da? Mulțumesc, la revedere!”.

În clipul de mai jos, filmat cu un an în urmă, puteți vedea câteva aspecte extrem de relevante despre oportunitatea amplasării parcării Sălii Polivalente pe stadionul Metalul:

De asemenea, puteți vedea protestul micilor fotbaliști de la Metalul, din perioada în care Valentin Șurghie, președintele Clubului Sportiv, a aflat că stadionul va fi demolat. În clip puteți vedea și galeria extrem de inimoasă a Clubului Metalul, formată din părinții copiilor care jucau fotbal pe acest stadion:

Comments

comments

Exclusiv

Game Over. Asociațiile de tip Constanța Altfel, frânate printr-un Recurs în Interesul Legii

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

25 de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, printre care chiar președintele instanței supreme, au admis un recurs în interesul legii care pune capăt pentru totdeauna unor practici de anarhie și impostură juridică. Ne referim aici la acțiunile populare deduse judecății de mai multe asociații nonguvernamentale din întreaga țară împotriva unor acte administrative – PUZ-uri, autorizații de construire, certificate de urbanism, regulamente de parcare și altele asemenea – pe considerentul exclusiv că ar fi contrare interesului public. În multe cazuri asociațiile de acest tip nu aveau printre membrii lor nici măcar un specialist în probleme de urbanism sau de protecție a mediului. Căci, potrivit legii, oricare 3 oameni, săraci sau bogați, culți sau inculți, cu studii sau analfabeți, pot înființa o asociație. Ca să nu se interpreteze greșit, spunem apăsat că nu-i rău că se întâmplă așa. Libertatea de asociere este o valoare câștigată prin Constituție și nu trebuie schimbată nicicum. Însă răul a apărut când aceste asociații, fără să aibă niciun specialist și deci fără să aibă nicio autoritate, s-au erijat tocmai în autoritate de tutelare a actelor administrative în baza interesului public. Vorbim de un interes public pe care nimeni nu l-a cedat, în virtutea niciunui contract social, acestor asociații, ci statului. Cu toate acestea, ONG-urile în cauză au cerut demolarea de blocuri sau anularea de investiții, dar nu pentru a apăra interesele unor privați afectați, ci – așa cum am spus – exclusiv în baza unui interes public. Acțiunile populare de acest tip au vizat și afaceriști veroși, dar și antreprenori onești, care n-au vătămat niciun interes privat, al nimănui, dar cu toate acestea s-au pomenit târâți în procese, blocați și tracasați pe termen lung în numele unui interes public luat, cam pe blat, în concesiune de aceste entități de drept privat.

Legenda salvatorilor urbani

După cum spuneam, această situație care s-a întins ca o pecingine la nivel național. În spatele ei s-a încropit o adevărată ideologie a salvatorilor urbani, porniți la război cu rechinii imobiliari. Am scris aici, în Ordinea.Ro, mai multe articole de deconstrucție a acestei legende a salvatorilor urbani. De pildă, am arătat că cea mai cunoscută asociație de acest tip de la noi, Asociația Constanța Altfel, a fost înființată de o grupare de politicieni, în frunte cu senatorul Vergil Chițac și cu fosta candidată a PNL pentru Consiliul Local, Felicia Ovanesian. În opinia noastră, scopul real al politicienilor care s-au urcat pe baricada civică a fost acela de a acumula un capital politic, de oameni ai luptei și ai dreptății, de imaculați dedicați progresului social. La urmă, acest capital trebuia să le aducă un câștig personal sau de grup în zona politică și administrativă. Cu alte cuvinte, în spatele scopului formal declarat, al luptei pentru salvarea orașelor, sunt camuflate scopuri politice reale, de acumulare a unui capital de imagine folositor pentru câștigarea unor funcții publice în cadrul alegerilor locale. 

Când Albă ca Zăpada nu e chiar așa de albă

Înainte să pună cărămizile acestei construcții de legendă, Felicia Ovanesian a avut legături profesionale atât cu un personaj implicat în retrocedările frauduloase care au mutilat orașul, cât și cu societăți implicate în proiecte controversate de dezvoltare imobiliară. Însă cu totul specială ni s-a părut situația în care un dezvoltator imobiliar a construit un bloc între case, proiectul său, de adevărat rechin imobiliar, fiind trecut cu vederea atât de Constanța Altfel, cât și de Verde Urban – a doua asociație ca importanță în lumea salvatorilor urbani de la malul mării. Alți antreprenori, printre care unii onești care au ridicat proiecte cu adevărat valoroase, n-au avut norocul să fie ignorați, deși, repetăm, nicio persoană particulară nu s-a plâns de o vătămare a unor interese legitime private.

Trebuie să mai știți că asociațiile nonguvernamentale sunt persoane juridice de drept privat, iar legea spune, negru pe alb, că astfel de particulari nu pot invoca încălcarea unui interes legitim public decât dacă invocă în principal vătămarea unor interese private.

Practica neunitară a instanțelor de judecată

Cu toate acestea, la nivel național s-a creat o practică neunitară. Astfel, au fost instanțe care au admis, în mod bizar, că asociațiile pot apăra exclusiv interesul public în cadrul unor acțiuni în contencios obiectiv. Cu alte cuvinte, au fost instanțe care au permis acestor asociații să externalizeze prerogative ale statului. Ca să dăm un exemplu concret, amintim că au fost asociații care au contestat PUZ-uri, legitimându-se procesual pe baza pretenției de a apăra dreptul populației la sănătate. Au spus aceste asociații că edificarea unor construcții noi aglomerează spațiul urban. Mai departe, au argumentat că locatarii acestor construcții prevăzute în PUZ vor avea mașini care vor polua mai mult aerul, iar în acest fel dreptul la sănătate al populației în general ar fi afectat. Acțiunile fundate pe acest interes public, al apărării dreptului la sănătate, au fost admise de unele instanțe, care au dispus suspendări sau anulări ale PUZ-urilor, deși nu s-a găsit niciun privat care să reclame o vătămare a intereselor sale private, actuale și directe.

Pe de altă parte, au fost și instanțe care au apreciat corect că asociațiile pot iniția doar acțiuni de contencios subiectiv, apărând propriile interese private sau interesele vătămate ale unor membri, doar prin aceasta câștigând dreptul de a invoca în subsidiar și un interes legitim public. În concret, instanțele cu această optică au considerat că un proces în contencios se poate duce doar dacă PUZ-ul la care ne-am referit mai sus privează un particular din vecinătate de lumina naturală a soarelui, de locurile de parcare, de accesul la dotările urbane și alte aspecte de acest fel.

Recursul în Interesul Legii. Constanța Altfel, amică a Curții

În noiembrie 2019, Curtea de Apel Brașov a inițiat un recurs în interesul legii referitor la practică neunitară a instanțelor de judecată.  Această instanță nu a emis o opinie proprie, lăsând practic la latitudinea instanței supreme să stabilească interpretarea corectă a legii. Completul de RIL a cerut opinii de la procurorul general și de la facultățile de drept din țară. În acest context, la dosarul cauzei au fost depuse memorii de către trei asociații, în calitate de amicus curiae (amici ai curții). Mai prozaic spus, trei asociații au depus cereri de intervenție, cu speranța că vor reuși să obțină o recunoaștere de a se comporta în instanțe ca niște autorități de stat, cu capacitate de a iniția acțiuni în contencios obiectiv. Este vorba de Asociația Salvați Bucureștiul, fondată de Nicușor Dan, de Fundația Greenpeace CEE România și de Asociația Constanța Altfel a senatorului Vergil Chițac.

Putem spune că aceste ONG-uri au tras cu dinții să obțină un statut chiar mai bun și mai puternic decât autoritățile de stat. Astfel, trebuie să știți că autoritățile de stat nu pot iniția decât acțiuni în contencios obiectiv, exclusiv în baza interesului public. Or asociațiile lui Nicușor Dan și Vergil Chițac cereau să li se permită în continuare să joace și pe obiectiv, dar și pe subiectiv, în funcție de dispoziția lor fluidă.

Claritatea conceptuală a Înaltei Curții

Pretențiile lor au fost scurtate de completul de RIL, în urma unei analize de o claritate conceptuală exemplară. Instanța supremă a stabilit că legea le conferă asociațiilor calitatea de părți vătămate, nicidecum de autorități cu drept de tutelă administrativă. În consecință, acestea trebuie să se legitimeze procesual în baza unui interes privat, fie al lor personal, fie al unor membri afectați de actul administrativ contestat în justiție. De asemenea, instanța a stabilit că asociațiile sunt persoane de drept privat și nu pot beneficia de prerogative conferite doar instituțiile de drept public. Instanța supremă s-a referit pe larg și la doctrina juridică, prin care în mod tradițional au fost limitate acțiunile populare, fiind stabilit că în dreptul românesc procesele în contencios sunt pornite de particularul lezat. Or, în acest caz, vorbim de particulari (persoane juridice de drept privat) nelezați în niciun fel, dar dispuși să-și atingă scopurile fluturând un interes general, cu pretenția că ar avea vreun drept de tutelă administrativă conferit doar autorităților de stat.

Decizia s-a publicat în Monitorul Oficial

RIL-ul care a scurtat aceste pretenții a fost admis de ÎCCJ pe 2 martie 2020. Pe 2 iulie 2020, decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României, fiind de acum general obligatorie. Decizia spune stop unui joc periculos. Constanța Altfel și alte asociații similare pot ataca acte administrative de aici încolo doar dacă acestea lezează persoane reale. Pe chestii imaginare, în baza vreunui interes general, chiar nu mai merge.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Diversiunea Primăriei Constanța în scandalul demolării stadionului Metalul

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

După ce a ras stadionul Metalul de pe fața pământului, Primăria Constanța a lansat o diversiune, pe care o promovează cu bani pe rețelele sociale pentru a capta atenția constănțenilor. Astfel, într-un material video, un reporter al Primăriei Constanța (sic!) a realizat un interviu cu un funcționar tot de la Primăria Constanța care se ocupă de întreținerea bazelor sportive din oraș. Interviul regizat de cei doi colegi de muncă a fost filmat la complexul sportiv Farul, acolo unde Primăria a investit pentru reabilitarea unui teren de fotbal cu gazon sintetic pentru antrenamentul copiilor. După ce s-a lăudat cum a putut el mai bine, funcționarul care răspunde de bazele sportive a declarat că ternul cu gazon sintetic este disponibil pentru toți copiii orașului.

”În curând, toți copiii Constanței sunt așteptați să se antreneze aici, avem deja cereri de la cluburile F.C.FARUL, PERFORMER și METALUL care ne-au contactat și ne-au spus că vor să își desfășoare activitatea pe acest teren” – a declarat funcționarul Eugen Căruntu. (vedeți aici toată declarația). 

După cum spuneam, declarațiile angajatului Primăriei au fost rostogolite pe Facebook, dar și în câteva publicații locale, totul cu scopul de a se crea aparența că s-a găsit o soluție pentru copiii de la Metalul, după ce stadionul lor cu gazon natural, omologat de FRF și folosit nu doar pentru antrenamente, ci și pentru competiții oficiale, a fost ras de pe fața pământului.

În realitate, problema nu s-a rezolvat câtuși de puțin. În primul rând, toți copiii Constanței nu încap pe suprafața sintetică de la Farul. În al doilea rând, suprafețele sintetice pot fi folosite doar pentru antrenamente, nu și pentru competiții oficiale. În al treilea rând, clubul Metalul dezminte total afirmațiile făcute de angajatul Primăriei.

”ACS METALUL CONSTANTA dezminte spusele individului de la Primăria Constanța care afirmă într-un filmuleț apărut pe YouTube și pe contul de Facebook al Primăriei Constanța, cum ca ar fi fost contactat de cineva din cadrul Clubului Metalul, ca sa facem antrenamentele la Faru. Este o INTOXICARE  ieftină a Primăriei Constanța prin fel de fel de indivizi.

ACS Metalul nu a contactat pe nimeni din Primărie pentru a cere să joace pe terenul sintetic din Complexul Farul Constanța!

Pentru a proteja psihicul copiilor afectați de intervenția ILEGALĂ ȘI  BRUTALA  a Primăriei în scopul PRELUARII PRIN FORTA a  bazei noastre sportive din posesia Clubului Metalul, am hotărât ca aceștia să plece în cantonament împreună cu părinții si antrenorii.” – se arată într-un comunicat al clubului Metalul, semnat de președintele acestuia, Valentin Șurghie.

O scurtă istorie a bazei sportive Metalul

Reamintim cititorilor noștri că stadionul Metalul a fost demolat de Primăria Constanța în vederea folosirii terenului pentru proiectul Sălii Polivalente. Stadionul fusese construit în anul 1986 de o întreprindere de stat reorganizată după revoluție sub numele Somaco SA. În urmă cu 15 ani, această societate a vândut baza sportivă către SC Structuri de Oțel SRL Constanța, o firmă deținută de familia lui Valentin Șurghie. Prețul activelor a fost achitat prin bancă. Mai departe, societatea Structuri de Oțel SRL a vândut către asociații ei, soții Șurghie, baza sportivă, prețul fiind achitat din dividendele care li se cuveneau de la propria firmă. În sfârșit, activele au fost transmise în patrimoniul Asociației Club Sportiv Metalul Constanța, asociație înființată pe 6 iulie 2005 exact în scopul desfășurării de activități sportive. Încă de la bun început, clubul Metalul s-a specializat în formarea copiilor talentați la fotbal. În total, pe stadionul din Badea Cârțan au evoluat 1.700 de copii legitimați potrivit evidențelor DJTS. Din 2005 încoace, echipele organizate pe grupe de vârstă de la Metalul au câștigat titluri, trofee sau locuri fruntașe în toate competițiile oficiale. Cristian Manea, cel mai tânăr debutant din istoria echipei naționale de fotbal a României, a început fotbalul la clubul Metalul.

Planurile regimului Mazăre pentru zona Badea Cârțan

În timp ce acest club și-a văzut un deceniu și jumătate de activitatea sa, având o posesie netulburată de nimeni, Primăria Constanța a dezvoltat alte planuri și idei pentru întregul complex sportiv din Badea Cârțan. În perioada 2002- 2006, la inițiativa fostului primar Radu Mazăre, terenurile din complexul sportiv Badea Cârțan (mai puțin cele de sub bazele sportive ale Direcției Județene de Tineret și Sport) au fost inventariate în domeniul privat al Municipiului Constanța. Terenul de sub baza sportivă Metalul a fost înscris în inventar în ultima etapă, în anul 2006.

După 8 ani, în 2014, Primăria Constanța a solicitat Companiei Naționale de Investiții – CNI SA să construiască o sală polivalentă în Badea Cârțan. CNI a fost de acord și a solicitat Primăriei să-i pună la dispoziție un teren de 18.200 de metri pătrați pentru derularea proiectului. Însă, în mod bizar, municipalitatea a aprobat transferul unei suprafețe de 32.454 de metri pătrați, fără să justifice această generozitate. În lotul aprobat nu era inclus și terenul de sub stadionul Metalul. Sala polivalentă trebuia să fie amplasată pe Aleea Stadionului, iar parcarea auto a obiectivului, pe actuala parcare de TIR-uri. Pe 18 decembrie 2014, Consiliul Local a amendat hotărârea inițială, în sensul predării către CNI SA a unui teren de 60.000 mp. De data aceasta, în lotul extins a fost inclus și stadionul Metalul. Însă niciodată nu s-a justificat în spațiul public această suprafață. Nu a existat nicio consultare publică, iar toate indiciile conduc spre ideea că regimul Mazăre a urmărit încă de la bun început să radă bazele sportive de pe ternul însușit prin inventariere.

Exproprierea și prima tentativă de demolare în plin litigiu

În 2019, Consiliul Local a aprobat exproprierea clădirilor de la Metalul. De asemenea, autoritatea locală a emis o autorizație de demolare a construcțiilor în regim de urgență (mai multe detalii AICI).

Autorizația de demolare a fost contestată la instanță de Clubul Metalul. În săptămâna dinaintea termenului în care magistrații urmau să decidă cu privire la cererea de suspendare provizorie a actului administrativ, funcționarii Primăriei au venit la gardul din spatele stadionului Metalul, însoțiți de muncitori cu flexuri, de polițiști locali și de jandarmi solicitați să prevină escaladarea unui conflict. Un funcționar al Primăriei a pretins că gardul stadionului (care nu a fost expropriat) este ilegal și trebuie demolat la disciplina în construcții. Singurul act pentru demolare fluturat celor de la Metalul a fost un extras informativ de carte funciară. Un film al evenimentului puteți vedea mai jos:

În cele din urmă, acțiunea a eșuat, după ce președintele clubului Metalul a arătat polițiștilor actele prin care a cumpărat amenajarea sportivă cu gard cu tot în anul 2005. Vorbim de un gard construit în anul 1986, pentru care nu s-a aplicat niciodată vreo contravenție, în cei 34 de ani de existență a bazei sportive.

Un avocat, prieten cu Babu

După stoparea acțiunii, angajații clubului au sudat gardul la loc. Această împrejurare a fost imediat speculată de Primărie. În acest punct, Primăria Constanța a decis să încheie un contract cu un avocat care, potrivit unor surse, a fost coleg de clasă al viceprimarului Dumitru Babu și se află în relații de prietenie cu acesta. Prietenul lui Mitică de la Primărie a depus o nouă plângere penală, în numele Primăriei, împotriva președintelui Clubului Metalul.

Cum să câștigi un proces cu excavatorul

Cum procesul în care s-a cerut suspendarea autorizație de demolare bătea la ușă, același avocat a condus o nouă acțiune în forță la stadionul Metalul. Gardul metalic re-sudat a fost tăiat de muncitorii cu flexuri. Ulterior, avocatul a pătruns primul pe teren, urmat de agenții unei firme private de pază. Acesta i-a somat verbal pe antrenori să părăsească zona. Copiii care au venit la antrenament au fost de asemenea alungați de pe teren. Pe repede înainte, în incinta stadionului au pătruns utilaje specifice, care au ras gazonul și stratul fertil, iar apoi au demolat tribuna de spectatori și clădirea cu vestiare și birouri. Un film al evenimentelor puteți vedea mai jos:

Procesul sub presiunea căruia au avut loc aceste intervenții în forță s-a desfășurat la 4 zile după demolare. La mijloc au fost chiar zilele de week-end. La termenul cu pricina, cererea de suspendare a autorizației de demolare a fost respinsă ca rămasă fără obiect. Ce să mai suspende magistrații, dacă demolarea fusese deja făcută de avocatul adus de Babu?

Plângeri penale reciproce. Primăria trebuie să găsească o soluție pentru sportivi

Situația cu privire la stadionul Metalul este în continuare una foarte tensionată. Astfel, clubul sportiv și Primăria și-au făcut plângeri penale reciproce. De asemenea, Comisia de Abuzuri a Senatului României, sesizată de Clubul Metalul, a cerut prefectului județului Constanța, George Niculescu, să facă o analiză a situației. Acesta a convocat o ședință cu părțile implicate, însă Primăria Constanța a refuzat să delege un reprezentant.

Independent de cursul acestor proceduri, Primăria Constanța trebuie să găsească o soluție pentru copiii de la Metalul. Să înghesui toți copiii Constanței pe ternul sintetic de la Farul nu este o soluție, ci, așa cum am spus, o simplă diversiune menită să camufleze cinismul uriaș din spatele acestei afaceri.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fostul prefect Nicolaescu, trimis în judecată în scandalul terenului de lângă Tom-Carrefour

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

DNA Constanța l-a trimis în judecată pe fostul prefect al județului, Adrian Nicolaescu, pentru abuz în serviciu în legătură cu refuzul acestuia de a emite un titlu de proprietate pentru un teren de 19 hectare de pe malul lacului Siutghiol, zona Tom-Carrefour. Procurorul de caz a reținut că fostul prefect s-a opus emiterii titlului de proprietate în favoarea unei persoane din comuna Mihail Kogălniceanu, deși aceasta deținea o hotărâre judecătorească irevocabilă. Așa cum vom explica mai jos, hotărârea judecătorească pentru încălcarea căreia este acuzat acum Nicolaescu se bazează pe aprecierea total falsă că terenurile din zona Tom-Carrefour ar fi aparținut cândva comunei Mihail Kogălniceanu.

Nicolaescu mai este acuzat că ar fi refuzat să avizeze propunerea Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu pentru punerea în posesie pe teritoriul administrativ al Constanței. De asemenea, fostul prefect este acuzat că, prin neemiterea titlurilor de proprietate în favoarea persoanei din Mihail Kogălniceanu, ar fi împiedicat-o pe aceasta să beneficieze de despăgubirile calculate de Primăria Constanța pentru exproprierea unei părți din acest teren în vederea amenajării pasajului rutier de la Tom-Carrefour.

Cum a schimbat o ștabă țărănistă un teren din drumul Cogealacului în Municipiul Constanța

Despre retrocedarea terenului de pe malul lacului Siutghiol, din zona Tom-Carrefour, am publicat în Ordinea.Ro mai multe articole. Din capul locului, trebuie să știți că persoana din Mihail Kogălniceanu se numește Zoea Rădulescu, iar pe vremea guvernării CDR a ocupat o funcție importantă în Guvern și în principalul partid de guvernământ, PNȚCD. Ea a moștenit de la autorii ei două terenuri agricole în comuna ei natală, în suprafață cumulată de  19 hectare. Vorbim de terenuri situate în partea de nord a comunei, pe drumul Cogealacului.

După revoluție, terenurile agricole din Mihail Kogălniceanu au fost oprite în mare parte de la retrocedare, întrucât făceau obiectul exploatării fostului IAS Ceres. În aceste împrejurări, moștenitorii suprafețelor agricole, așa cum era și Zoea Rădulescu, au primit acțiuni la Ceres Mihail Kogălniceanu SA, iar după o perioadă li s-a recalificat statutul ca locatori de terenuri. La finalul guvernării țărăniste, a fost adoptat cadrul legislativ ca terenurile lucrate de fostele IAS-uri să fie predate comisiilor locale de fond funciar constituite la nivelul unităților administrativ-teritoriale, acestea urmând să facă demersuri în vederea retrocedării suprafețelor către locatori. În acest context, Zoea Rădulescu a obținut o promisiune din partea directorului Ceres Mihail Kogălniceanu SA că i se va retroceda, nu terenul bunicilor ei din drumul Cogealacului, ci terenul situat pe malul lacului Siutghiol, în Municipiul Constanța. De asemenea, femeia a obținut o schiță în pix, cu ștampila Oficiului de Cadastru,  în care era conturat terenul pe care îl râvnea în marginea Constanței.

Însă Ceres nu era autoritate de restituire a pământului. Prin urmare, terenurile situate pe raza Constanței au ajuns la dispoziția comisiei locale de fond funciar de la Primăria Constanța, care le-a retrocedat unor constănțeni. De asemenea, cererile de retrocedare depuse de Zoea Rădulescu au fost analizate de comisia locală din comuna ei. La începutul anului 2000, comisia comunală a emis două procese-verbale de punere în posesie pentru Zoea Rădulescu. În documentele întocmite atunci, suprafețele nu au fost individualizate exact, în sensul că nu au fost trecute vecinătățile de tarla.

Speculând această scăpare, Zoea Rădulescu a deschis mai multe procese, în care a cerut ca instanțele să constate că terenul primit de la comisia comunală nu se află pe raza comunei, ci în Municipiul Constanța, pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales singură judecătoarea. Astfel, Zoea a depus mai multe cereri identice de chemare în judecată, care au fost repartizate aleatoriu către judecători diferiți. Ulterior, a păstrat acțiunea care a ajuns la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, închizând restul dosarelor. Într-un prim proces, judecătoarea aleasă a anulat titlurile de proprietate emise la propunerea comisiei locale de fond funciar din Primăria Constanța. În acest litigiu, proba principală a fost un raport de expertiză tehnică extrajudiciară, întocmit de un expert din Medgidia ales de parte, iar nu numit de instanță. Expertul ales a făcut un fel de analiză gramaticală a actelor care i-au fost puse la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu, concluzionând la final că terenul primit de Zoea de la comisa comunală se află pe teritoriul Municipiului Constanței. Mai departe, judecătoarea Jianu a interpretat raportul de expertiză și alte probe din dosar, apreciind că terenul de pe malul lacului Siutghiol s-a aflat cândva pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu. În realitate, cele două localități sunt situate la zeci de kilometri distanță, fiind despărțite de orașul Ovidiu.  Pe baza acestor halucinații care reinventează geografia patriei, Jianu a golit terenul de proprietarii puși în posesie de Comisia Locală din Constanța. Titlurile acestora au fost anulate, iar în acest fel terenul a devenit liber și numai bun de retrocedat pentru a doua oară.

Extras din hotărârea judecătorească, prin care fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu a reinventat geografia patriei.

Profitând de eliberarea terenului, Zoea Rădulescu a repetat manevra, a depus iarăși cereri clonate de chemare în judecată, alegând să fie judecată tot de Jianu. În noul proces, Jianu a obligat Comisia Județeană de la Prefectură să-i emită femeii din Mihail Kogălniceanu titluri de proprietate pentru terenurile din Constanța. După cum am arătat, la baza poveștii se află aprecierea total contrafactuală că terenurile de pe malul lacului au făcut cândva parte din aria administrativă a comunei Mihail Kogălniceanu.

Deși vorbim de o apreciere care desfigurează geografia patriei și siluiește logica, bunul-simț și legile țării, hotărârile date în acest temei sunt încă în vigoare. O încercare de anulare a situației profund injuste a fost făcută de Parchetul Curții de Apel Constanța, care l-a trimis în judecată pe expertul din Medgidia. Condamnat pe fond, acesta avea să fie achitat în calea de atac, în mod inexplicabil. În acest fel, hotărârile obținute de Zoea Rădulescu în această manieră scandaloasă au rămas în vigoare.

Trebuie să mai spunem că judecătoarea Corina Eugenia Jianu, cea care a creat întreaga situație, a fost între timp dată afară din magistratură. Jianu este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul Curții de Apel București, după ce procurorul DNA Andrei Bodean a pus-o sub acuzare că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Procesul durează de ani de zile. Până la finalizarea acestuia, Jianu se bucură de prezumția de nevinovăție. Iar cei care nu aplică hotărârile ei sunt chemați să răspundă penal.

Două cazuri identice, tratate diferit

Adrian Nicolaescu a fost prefect al județului Constanța în perioada guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. În mandatul său, Nicolaescu s-a confruntat cu două dosare grele de retrocedare. Ne referim aici la dosarul Tom-Carrefour pe care l-am prezentat mai sus, dar și la dosarul cariera Sibioara. În ambele spețe a fost vorba de punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești pronunțate de fosta judecătoare Jianu. Cariera de la Sibioara, ca toate carierele din această țară, era exceptată de la retrocedare. Cu toate acestea, un expert din Brăila a atestat în fals că exploatația minieră ar fi de fapt un teren liber de sarcini. Așadar, al doilea element comun a fost caracterul nereal al expertizelor pe care s-au fondat hotărârile judecătorești. În sfârșit, al treilea element comun: ambele hotărâri trebuiau puse în aplicare de comisia județeană condusă de Nicolaescu. Fostul prefect a tratat cele două cazuri gemene în mod diferit. Însă o analiză detaliată pe acest subiect puteți citi în curând în Ordinea.Ro. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: