Connect with us

Exclusiv

Un expert trimis în judecată de DNA l-a ajutat pe Făgădău să autorizeze demolarea stadionului Metalul pe motiv de pericol public

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Sala Polivalentă de 5000 de locuri din Badea Cârțan are în spate posibile fapte de natură penală. Amplasamentul acestui obiectiv încă este ocupat, în parte, de două stadioane de fotbal, cu vestiare și tribune. Pentru a ”elibera” zona, primarul Constanței, Decebal Făgădău, a emis un certificat de urbanism și o autorizație de desființare în regim de urgență. În cele două documente semnate de Făgădău, sunt evocate articole din legislația specifică referitoare la starea de pericol, la avarii și accidente tehnice care necesită o intervenție de primă urgență în scopul evitării: pierderilor de vieți omenești, a rănirii grave a personalului sau a distrugerii unor bunuri materiale, culturale și artistice de mare valoare. În realitate, nimeni nu risca să moară la stadionul Metalul. Cu toate acestea, primarul a semnat documentele în regim de urgență, bizuindu-se pe o expertiză tehnică, făcut din pix și cu încălcarea vădită a regulilor profesionale, în care se atesta o stare de pericol.

Însă expertul care și-a pus semnătura pe această mistificare ordinară a fost ales de Primăria Constanței. Și nu vorbim despre orice expert, ci de unul care are și calitatea de inculpat într-un dosar penal, fiind trimis în judecată de procurorii DNA, pe motiv că ar fi ajutat, prin declarații false, inexacte sau incomplete, la fraudarea unor fonduri europene în comuna Limanu. Taman pe ăsta l-au găsit!

Înaintea lui Făgădău, actele au mai fost semnate și de arhitectul-șef al Constanței, Mihai Radu Vânturache. Deși avea cunoștințele minime necesare pentru a observa neconformitatea expertizei, Vânturache a motivat, într-o notă scrisă, că nu îi incumbă atributul de verificare, neputând interveni peste diligențele expertului. Cu alte cuvinte, expertul a semnat, expertul să răspundă. Contactat de redacția Ordinea.Ro, expertul a declarat că a întocmit raportul pe baza doleanțelor Primăriei. ”Eu n-am făcut expertiza de capul meu. (…) Dacă omul, proprietarul și nu știu ce, asta a cerut… Ca la croitor. Vrei să-ți croiască o pereche de pantaloni, îi spui ce culoare trebuie să aibă, lungimea cracilor și așa mai departe.”. Halucinant!

Un proiect început de actualii pușcăriași Mazăre și Dragnea

Proiectul Sălii Polivalente a început în anul 2014, când fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a semnat un protocol cu ministrul de atunci al Dezvoltării, Liviu Dragnea. Potrivit documentelor, sala trebuia construită pe un teren viran de 30.000 de metri pătrați, în vecinătatea stadionului de rugby al fostului complex sportiv Badea Cârțan. Obiectivul trebuia să aibă accesul auto din strada Stadionului. Întâmplător, la ceva timp după semnarea protocolului, Mazăre și Dragnea au început să aibă problemele penale care i-au făcut pe amândoi să meargă, în cele din urmă, la pușcărie. Pe fondul acestei evoluții, proiectul sălii s-a împotmolit în faza de proiectare.

Făgădău schimbă amplasamentul. Stadionul Metalul, hărăzit să ajungă parcare

În 2016, fostul viceprimar al lui Mazăre, Decebal Făgădău, a ajuns primar al Constanței. Printre altele, el a promis că va construi Sala Polivalentă din Badea Cârțan. La inițiativa sa, în etape succesive, municipalitatea a mărit suprafața de teren alocată proiectului Sălii Polivalente, de la 30.ooo de metri pătrați până la 78.000 de metri pătrați.

Ca să ajungă la această suprafață imensă, Făgădău a inclus în amplasamentul destinat Sălii Polivalente și terenurile ocupate de bazele sportive RATC și Metalul. Vorbim aici de două stadioane de fotbal amenajate în anii 80. Cel puțin clubul Metalul avea o activitate sportivă intensă, pregătind sute de fotbaliști, juniori. Echipele clubului, pe grupe de vârstă, participau în competiții oficiale cu rezultate absolut remarcabile. Puștii de la Metalu au reușit chiar să-i bată pe puștii de la FCSB, iar în campionatul județean de juniori s-au bătut ani de zile, umăr la umăr, cu Academia lui Gică Hagi pentru primele două locuri. La echipa națională de fotbal a României joacă acum și un fotbalist care și-a început activitatea la clubul Metalul.

Însă lui Făgădău nu i-a păsat de aceste rezultate absolut remarcabile. Doar nu era să se împiedice el de speranțele unor puști!

După ce a mărit suprafața alocată Sălii Polivalente, primarul Constanței a schimbat și poziția, și orientarea obiectivului, în așa fel încât accesul auto să nu se mai facă din strada Stadionului, ci din străduța Ștefăniță Vodă. Practic, intrarea în Sala Polivalentă se va face exact prin actualul stadion Metalul, iar suprafața de joc a copiilor legitimați la acest club va fi transformată în parcare auto.

Prima tentativă de demolare

Toate aceste planuri s-au făcut extrem de discret, fără nicio dezbatere publică. Abia pe 9 noiembrie 2018, Primăria Constanța a lansat o consultare cu firmele de specialitate în vederea determinării valorii estimate pentru execuția de ”Lucrări de demolare a unor active amplasate pe amplasamentul obiectivului de investiții Sală sport Polivalentă 5000 locuri zona Badea Cârțan inclusiv proiectarea”. Documentul există și acum pe site-ul Primăriei (vezi AICI).

Din cuprinsul acestuia, se observă că planul inițial al Primăriei a fost acela de a demola 28 de repere existente pe teren, în zona învecinată cu Euromaterna, strada Ștefăniță Vodă, Aleea Afinei și parcarea de tiruri construită, naiba știe cum, în inima fostului complex sportiv Badea Cârțan. După vecinătăți, deducem că demolarea se referea exact la stadioanele RATC și Metalul, precum și la suprafețele din jurul acestora. Printre repere se aflau clădiri (fără a se menționa expres funcțiunea de vestiare), terenuri de sport de 2.000 de metri pătrați, bănci cu scaune și suport beton (în fapt, tribune), alei de acces, trepte, garduri metalice, garduri vii de tip buxus, arbuști, fundații, ziduri de sprijin etc.

Prin această procedură de consultare, Primăria dorea să obțină: expertiza tehnică a construcțiilor, avizele solicitate printr-un certificat de urbanism emis în aceeași zi de 9 noiembrie 2018, documentația tehnică pentru demolare, proiect tehnic și execuția propriu-zisă a lucrărilor de demolare.

Demolarea trebuia aprobată prin Hotărâre de Guvern

De inițiativa prezentată mai sus s-a ales praful. S-a întâmplat așa, deoarece avizele pentru demolarea unor baze sportive nu pot fi obținute oricum. Articolul 79 din Legea 69/2000 a educației fizice și sportului, adoptat în forma inițială, spune, negru pe alb, că desființarea bazelor sportive ”se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului și Sporturilor și cu garanția construirii altor baze sportive similare”. Însă legea a devenit și mai drastică, după o modificare potrivit căreia desființarea bazelor sportive sau schimbarea destinației acestora se pot face ”numai prin hotărâre a Guvernului şi cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate.”.

Extrase din Legea Sporturilor (forma inițială) și din legea de completare din anul 2004.

Deci nu merge oricum. Dacă o autoritate locală vrea să demoleze un stadion, trebuie să construiască la schimb alt stadion. Or în Constanța nu s-au construit alte două stadioane, ca să se poată aproba desființarea bazelor sportive din Badea Cârțan. Așadar, aprobarea pentru demolare nu se putea lua în condiții legale.

În plus, la mijloc erau mai multe probleme juridice. Deși scriptic întregul teren de 78.000 de metri pătrați este proprietatea Municipiului Constanța, amenajările sportive ale celor două cluburi le dădeau acestora un drept de folosință asupra terenurilor pe care le ocupau. Înțelegând această problemă, în 2019 administrația Făgădău s-a socotit să scape de această ocupare legală a terenurilor, expropriind, parțial, bunurile celor două cluburi. Sunt multe nereguli în această procedură, precum și litigii pe rol, însă asupra acestora vom detalia într-un articol viitor.

Făgădău fentează legea

Chiar și așa, în dicuție rămânea în continuare aprobarea demolării, imposibil de obținut în condițiile existente. Ca să fenteze legea, administrația Făgădău a premeditat demolarea clădirilor fără avize, permisă în scopul salvării de vieți omenești. Ca dovadă, administrația locală a chemat un expert tehnic să evalueze rezistența mecanică și stabilitatea la seisme a construcțiilor de pe întregul teren de 7,8 hectare. În comandă au fost incluse 15 clădiri, printre care bazinul de înot lăsat în paragină, un post trafo nefuncțional, mai multe ruine, dar și vestiarele și tribunele perfect funcționale de la Metalul.

Expertiza a fost finalizată în octombrie 2019, fiind semnată de expertul tehnic Eugen Barbu din Constanța.

Un expert inculpat pentru falsuri

O alegere mai bună nici că se putea. Barbu era (și încă este) inculpat în dosarul de judecată, penal, 6089/118/2015, alături de fostul primar din Limanu, Nicolae Iustin Udrea, și de alte persoane. Procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru că, în calitate de diriginte de șantier, ar fi ajutat la fraudarea unor fonduri europene, prin declarații false, inexacte sau incomplete. Deși a fost condamnat pe fond la o pedeapsă cu suspendare, sentința a fost anulată de Curtea de Apel, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare, înapoi la Tribunalul Constanța, într-un nou ciclu procesual. O soluție nu a fost pronunțată nici în momentul de față, astfel încât Barbu se bucură de prezumția de nevinovăție.

Cum trebuie să arate o expretiză profi

Dacă vreți să vedeți cum trebuie să arate o expertiză tehnică în materie de rezistența construcțiilor la seisme ar fi suficient să dați o căutare pe Google. Trebuie să știți din capul locului că rezistența materialelor se măsoară cu aparate specifice, precum sclerometrul cu recul, betonoscopul cu ultrasunete sau pahometrul cu inducție electromagnetică. Tipul de beton este determinat prin teste de laborator. De asemenea, expertizele profesioniste se raportează la un studiu geotehnic, iar în absența acestuia specialiștii examinează toate fisurile de pe soclul fundațiilor. Rezistența materialelor este o disciplină exactă, cu formule de calcul, prin care se determină o pleiadă de criterii. Fiecare criteriu poate fi îndeplinit, neîndeplinit moderat sau neîndeplinit major, cu punctaje foarte detaliate.

Expertul lui Făgădău s-a prins dintr-o privire că totul trebuie demolat

Nimic din toate acestea nu se regăsește în expertiza plătită de Primăria lui Făgădău. Eugen Barbu a arătat că baza documentară a expertizei sale a constat în investigarea vizuală a construcțiilor în întregime și a elementelor structurale și nestructurale, precum și în consultarea documentației puse la dispoziție de Primărie.

După ce a investigat vizual, expertul a propus:

”În urma vizualizării și cercetărilor făcute în teren, construcțiile în cauză se află într-o stare avansată de uzură. Practic, acestea au devenit o ruină și prezintă pericol public ca urmare a unor pocese de degradare determinate de factori distructivi și antropici, inclusiv a instalațiilor acestora. Întrucât lucrările de consolidare sunt foarte costisitoare este mai potrivit demolarea clădirilor și propunerea unei noi investiții pe amplasament, proiectată la normele și standardele în vigoare în prezent în România”.

De asemenea, Eugen Barbu a mai scris o frază în care a arătat că în ”funcție de valoarea indicatorului R1, clasa de risc seismic este I”. Dar valoarea indicatorului R1 nu este calculată și menționată nicăieri.

Raportul de expertiză poate fi consultat AICI. De asemenea, planșele foto ale raportului pot fi consultate AICI.

Metalul: ”Expertul nu a văzut clădirile. Nici nu a fost la noi”

Valentin Șurghie, președintele ACS Metalul Constanța, afirmă că expertul tehnic nu a fost niciodată să vadă clădirile de la Metalul. De altfel, în planșele fotografice anexate raportului vizual nu există nicio imagine cu vestiarele de la Metalul, nici măcar din exterior, sau cu tribuna pentru spectatori. Construcțiile de aici sunt perfect funcționale, așa cum atestă alți experți sau cum puteți vedea din clipul de mai jos:

În mod cert, rezistența materialelor trebuia măsurată cu aparate specifice. Numai cineva care nu a văzut cum arată vestiarele de la Metalul putea scrie inepții bazate pe nimic, precum stare de uzură avansată, ruină sau pericol public.

Vânturache se spală pe mâini

Pe 7 mai 2020, arhitectul-șef al Constanței, Mihai Radu Vânturache, a întocmit o notă adresată Compartimentului Juridic Contencios din cadrul Primăriei Constanța. Intuim că acest compartiment solicitase relații în contextul în care Asociația Club Sportiv Metalul Constanța a atacat în instanță autorizația de demolare emisă în regim de urgență. În nota sa, Vânturache explică în mod extrem de aplicat că dosarul de autorizare înregistrat la Primăria Constanța pe 16 octombrie 2018 s-a finalizat pe 18 octombrie 2019, adică în două zile, prin emiterea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de desființare, fără aprobări și avize de la nimeni. De asemenea, acesta explică temeiurile legale referitoare la intervenția de maximă urgență în caz de avarii, accidente tehnice și stare de pericol în scopul salvării de vieți omenești. De unde știa arhitectul Constanței că stau oamenii să moară pe stadionul Metalul? Ei bine, de la expertul trimis în judecată de DNA pentru declarații false, inexacte sau incomplete, în cazul Limanu.

Mai mult, Vânturache simte nevoia să se spele de tot pe mâini.

”Subliniem că structura de specialitate din cadrul Direcției Urbanism și nici în cadrul aparatului de lucru al primarului nu îi incumbă și atributul de verificare a autenticității actelor emise de personal autorizat conform normelor legale în vigoare, drept pentru care nu putem interveni peste diligențele acestora”.

Ce însemană să faci pe prostul

Fraza l-a emoționat așa de tare pe Vânturache, încât a cam stâlcit limba română. Dar ați înțeles bine, nici el, nici oamenii din aparatul de lucru al primarului nu au nicio răspundere. Ei sunt curați, plini de candoare și în naivitatea lor s-au bazat că expertul de 71 de ani a văzut bine în investigațiile sale vizuale. În ciuda acestor scuze penibile, Vânturache avea cunoștințele minime necesare pentru a realiza că raportul din fața sa nu este conform. În primul rând, putea număra pe degete fotografiile din anexă, dacă nu și-ar fi dat seama la ochi că nu sunt toate obiectivele acolo. În al doilea rând, putea cere valoarea lui R1 pentru fiecare construcție în parte. Dar e mai simplu să faci pe prostul și să dai vina exclusiv pe un tataie de 71 de ani, care deja are probleme penale.

Download (PDF, 2.51MB)

Explicațiile halucinante ale expertului… vizual

I-am solicitat un punct de vedere expertului Eugen Barbu. Acesta neagă acuzațiile că nu ar fi inspectat construcțiile de la stadionul Metalul. Pe parcursul câtorva minute, Barbu s-a trădat că opinia sa personală diferă, de fapt, de opinia pe care a exprimat-o în raport. El spune că s-a simțit oripilat de ideea celor de la Primărie de a demola construcțiile din Badea Cârțan. Însă s-a justificat că a făcut documentul după doleanța beneficiarului, ilustrând relația sa cu autoritatea în similitudine cu relația unui croitor cu un client care atunci când vrea să i se croiască o pereche de pantaloni, știe culoarea materialului și lungimea cracilor. Și, iaca, așa a fost croit raportul de expertiză, după gustul beneficiarului. Deși mai aveam multe întrebări pentru expert, în fața insistențelor noastre acesta a început subit să țipe, după care a închis apelul.

Mai jos puteți citi integral declarația pe care ne-a dat-o Eugen Barbu:

Reporter: Domnii de la ACS Metalul Constanța spun că dumneavoastră nu ați făcut expertiza pe teren, la ei, și că nu ați fost acolo. Și mă simt obligat să vă cer un punct de vedere…
Eugen Barbu: Da, sunt în necunoștință de cauză.

Reporter: Adică ați fost acolo, totuși?
Eugen Barbu: Da, bineînțeles, cum vă faceți imaginea că pot să facă afirmații așa de tâmpite, la o expertiză și de amploarea ăsteia și la așa obiective, să nu te duci să vezi despre ce e vorba. Una la mână. Doi la mână, eu n-am făcut-o de capul meu. S-a făcut în baza unei comenzi de la Primăria Constanța și în baza unui contract, în care se menționau doleanțele beneficiarului. Eu personal am fost cumva deranjat, oripilat că doreau să se desființeze acolo și ceea ce se dorea să se pună în loc mi s-a părut…

Reporter: Da, înțeleg. Ei au vrut de la început să demoleze, când v-au angajat pe dumneavoastră.
Eugen Barbu: Probabil! Adică, vorbim de… era de dimensiuni olimpice. Să-l dai jos, în loc să-l pui să-l exploatezi vara. Niște terenuri de sport în care copiii se puteau duce să facă mișcare, să așa, să le desființezi, să le dai jos! Clădire de fiare, parcă mai era una sau grupuri sanitare – nu mai țin minte, a trecut ceva vreme.

Reporter: Au fost, cred că, vreo 15 clădiri. 15 clădiri au fost.
Eugen Barbu: Dacă omul, proprietarul și nu știu ce, asta a cerut…. Ca la croitor, vrei să-ți croiască o pereche de pantaloni, îi spui ce culoare trebuie să aibă, lungimea cracilor și așa mai departe. Și… că asta face croitorul. Deci implicarea mea este prestator de serviciu, cu contract de prestare de servicii, la solicitarea beneficiarului. Deci orice problemă pe care o are asociația pe care o reprezentați și nu știu ce, vorbiți vă rog cu Primăria.

Reporter: Nu, eu nu reprezint asociația. Eu sunt jurnalist. Dumnealor spun că dumneavoastră nu ați făcut expertiza pe teren, la ei, că nu ați fost acolo.
Eugen Barbu: Mănâncă.

Reporter: Poftim?
Eugen Barbu: Este o minciună. Este o afirmație… ca să mă păstrez în limitele politeții.

Reporter: Da, așa zic ei.
Eugen Barbu (țipând): Da* nu mă interesează ce zic ei. Ei au punctul lor de vedere, eu am punctul meu de vedere. V-am explicat. Am terminat, da? Mulțumesc, la revedere!”.

În clipul de mai jos, filmat cu un an în urmă, puteți vedea câteva aspecte extrem de relevante despre oportunitatea amplasării parcării Sălii Polivalente pe stadionul Metalul:

De asemenea, puteți vedea protestul micilor fotbaliști de la Metalul, din perioada în care Valentin Șurghie, președintele Clubului Sportiv, a aflat că stadionul va fi demolat. În clip puteți vedea și galeria extrem de inimoasă a Clubului Metalul, formată din părinții copiilor care jucau fotbal pe acest stadion:

Comments

comments

Exclusiv

Ultimii bani vidanjați de Maricel Cîrjaliu din Primăria Agigea (document)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Controversatul primar din comuna Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, a plătit peste 55.000 de euro pentru curățarea terenului pe care se construiește școala cea nouă din fonduri europene. Banii nu au fost achitați din cadrul proiectului european, ci din bugetul localității. Asta în condițiile în care Uniunea suportă toate cheltuielile eligibile pentru amenajarea șantierului. În realitate, curățarea – dacă a existat vreuna – a fost total inutilă. Ca dovadă, cu doar câteva zile înainte de predarea amplasamentului către constructor, terenul era tot plin de buruieni și necurățat. S-ar părea că banii au fost aruncați pe apa sâmbetei, însă nu este așa. În realitate, suma absolut fabuloasă pentru o astfel de curățare de amplasament a intrat fix în conturile unei firme de casă a familiei lui Maricel Cîrjaliu. Și asta explică totul. Este vorba de firma Asus Serice SRL, cea care se ocupă cu vidanjarea foselor particulare din comună, serviciu pentru care încasează bani buni atât de la privați, cât și din bugetul public.

Situația reiese dintr-o factură întocmită de firma Asus Service în baza contractului de lucrări 23650/03.12.2019 încheiat cu Primăria Agigea. Achiziția nu a fost publicată pe SICAP. Însă o copie a documentului de plată a intrat în posesia redacției, după ce angajații Primăriei, sătui de regimul de fraudă instalat de Maricel Cîrjaliu, au scurs copia către o persoană apropiată redacției Ordinea.Ro. După cum se poate observa, documentul poartă viza ”bun de plată” aplicată de primar, precum și semnătura acestuia. Persoana care a semnat pentru primirea facturii a fost Ekaterina Stanciu, care este nimeni alta decât soția lui Dumitru Stanciu, unul din acționarii restaurantului Golful Pescarilor. Un alt acționar este chiar ginerele primarului Maricel Cîrjaliu. Însă și soții Stanciu – ea de la Primărie, iar el de la Golf – sunt finii de cununie ai lui Bogdan Cîrjaliu, fralele afacerist al primarului Maricel.

În urmă cu doi ani, când ne-am ocupat pentru prima oară de această firmă, am constatat că Asus Service răspundea exact la același număr de telefon ca și Golful Pescarilor SRL. De asemenea, am constatat că, în trecut, același număr de telefon fusese utilizat de mai multe firme în care a fost asociat Maricel Cîrjaliu sau fratele său Bogdan, precum Varianta SRL, Scan SRL sau Asociații Servicii SRL. Misterul s-a lămurit în momentul în care am aflat că numărul de telefon aparținde de fapt contabilei familiei Cîrjaliu.  Cu aceste relații cercul se închide. Practic vorbim de o afacere cu bani publici derulată de primarul Maricel Cîrjaliu cu o firmă la telefonul căreia răspunde contabila sa. Colac peste pupăză, facturile sunt recepționate de fina fratelui său, care la rândul ei are un soț care este asociat cu ginerele primarului Cîrjaliu. O viermuială mai mare nici că se putea.

Citește și: 

Numărul de telefon prin care se vidanjează bani grei din Primăria Agigea

Trebuie să mai spunem că lucrarea în sine de construire a școlii generale de pe strada Avram Iancu nr. 22 a fost câștigată de Mobitom SA, o firmă din grupul de afaceri fondat de pușcăriașii Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. De altfel, Maricel Cîrjaliu a declarat că îi poartă un mare respect lui Nicușor Constantinescu, în condițiile în care acesta ispășește ani grei de închisoare pentru abuzuri baroniale comise la vremea sa. După cum se spune în popor, cine se aseamănă se adună. Ca dovadă, și Maricel Cîrjaliu are probleme cu legea penală. El este inculpat pentru faptele de corupție prin care a inventariat fraudulos terenurile din zona Golful Pescarilor, vânzând mai departe un lot din întreaga suprafață către firma care operează acum restaurantul. La acel moment, societatea era deținută integral de Dumitru Stanciu, care pentru a plăti prețul cerut de Primărie s-a împrumutat de bani de la nașul său, Bogdan Cîrjaliu.

Având în vedere aceste raporturi mai degrabă specifice grupurilor de tip mafiot decât unei administrații publice, nu putem decât să ne întrebăm: cine a fost beneficiarul real al plății de peste 55.000 de euro?

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fonduri europene devorate în haită la Hârșova. Oamenii primarului traseist s-au ghiftuit dintr-un proiect pentru săraci

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În ultimii patru ani am relatat aici, pe Ordinea.Ro, numeroase probleme de gestiune frauduloasă a orașului Hârșova din mandatul încă-primarului Viorel Ionescu. Am scris despre cum s-a plimbat acesta în Canada și în Statele Unite ale Americii, plecând în deplasare cu Asociația Municipiilor din România, o structură din care ”municipiul” Hârșova nu face parte. După fructuoase schimburi de experiență despre metrouri, aeroporturi și măsuri de apărare în fața atacurilor teroriste, primarul Viorel a uitat să depună raportul ”vizitei de lucru”. Iar din acest motiv, Curtea de Conturi l-a silit să returneze banii. Nu vorbim de o sumă fabuloasă, ci de doar câteva mii de euro. Însă Ionescu a refuzat să-și asume bărbătește eroarea, pornind un proces cu autoritatea de audit, ca să întârzie valorificarea penală a raportului. După tergiversări epocale, primarul a pierdut procesul pe fond. Însă la momentul de față se află în recurs, unde tergiversează cu și mai multă măiestrie, ridicând excepții de neconstituționalitate. (Mai multe detalii AICI).

Am mai scris despre golănia juridico-financiară de la căminul de bătrâni, acolo unde Viorel a violat caietul de sarcini aprobat de Consiliul Local, atribuind licitația unei firme care nu îndeplinea criteriile stabilite. Și ca și cum nu era de ajuns, același Ionescu a băgat mâna în visteria publică, achitând documentația pentru autorizarea ISU. Documentație pe care trebuia să o obțină firma beneficiară. (Mai multe detalii AICI).

Am scris despre firmele popii Iscru, un cleric mafiot din județul vecin care s-a ocupat la începuturi de heliportul de la Spital, dar și de numeroase proiecte din fonduri PNDL accesate de Primăria Hârșova. În acest caz, există un dosar penal la DNA. (Mai multe detalii AICI și AICI).

În sfârșit, am scris despre tunul nerușinat, prin care Primăria Hârșova a ajutat o asociație de actele căreia s-a ocupat, anterior, chiar nevasta primarului. ONG-ul care derulase raporturi profesionale cu nevasta primarului a fost favorizat să pună mâna pe pășunea localității, deși nu avea nicio oaie în proprietate, nu era înscris în Registrul Național al Exploatațiilor Agricole și nu îndeplinea nicio condiție să stea în licitație. Ulterior, același ONG a fraudat fondurile europene cuvenite crescătorilor înșelați. Frauda colosală face obiectul unui dosar penal. Dar cel mai grav este faptul că familiile de crescători de animale au fost aduse în sapă de lemn, mutilate emoțional, scoase din joc și înlocuite cu niște șmecheri. (mai multe detalii AICI). 

ADMIS – fonduri europene pentru persoanele în risc de sărăcie din vestul orașului

Credeam că le-am văzut pe toate la Hârșova. Credeam că primarul localității a dat tot ce-a avut mai rău în el, în manțocării juridico-financiare sau în mâncat ficații – după cum s-a exprimat chiar el într-o emisiune de pomină de la PRO TV. Cu toate acestea, ce-a fost până aici e un simplu mizilic față de ceea ce urmează. În cazul cel nou, vorbim de un atac în haită, prin care gașca primarului s-a înfruptat din fondurile europene destinate săracilor.

Ne referim aici la proiectul ADMIS, derulat de un consorțiu format din două asociații nonguvernamentale, o școală generală din oraș, o grădiniță și Primăria localității. Scopul ADMIS a fost acela de a ajuta 600 de persoane aflate în risc de sărăcie, din zona de vest a orașului, cunoscută și sub numele ”zona Varoș”. Vorbim de măsuri de sprijin care au vizat asigurarea de hrană caldă pentru copiii din familiile sărace integrați în rețeaua școlară și în activități after-school. De asemenea, vorbim de creșterea calității vieții prin anveloparea unui bloc și a mai multor case. O latură consistentă a proiectului se referea la organizarea unor cursuri de formare profesională și de anteprenoriat. 20 de absolvenți ai cursului de antreprenoriat urmau să primească ajutoare nerambursabile de câte 25.000 de euro, pentru a porni o afacere.

O intenție bună, deturnată cu brio

Întregul proiect, în valoare de peste 23 de milioane de lei, a fost finanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 4 pentru INCLUIZIUNEA SOCIALĂ și COMBATEREA SĂRĂCIEI.. Filozofia generală a proiectului era aceea de a sprijini persoanele din grupul țintă, aflate în risc de sărăcie și excludere din societate, pentru a câștiga un confort termic, pentru a putea trimite copii la școală, pentru a se califica, pentru a-și găsi un loc de muncă sau pentru a putea dezvolta afaceri pe cont propriu, în aproape orice domeniu, mai puțin în piscicultură și agricultură.

De altfel, una din asociațiile implicate în coordonarea proiectului a publicat mai multe clipuri de promovare pe YouTube, cu tineri romi dansând sau îndemnându-se unul pe altul să meargă la cursurile de antreprenoriat, pentru a primi ajutor să pornească o afacere.  

Într-un final, săracii educați în spirit anteprenorial și finanțați să pornească afaceri pe cont propriu s-au dovedit a fi copiii unor consilieri locali bogați din gașca primarului, rudele unor angajați din Primărie și familioanele unora dintre militanții electorali ai traseistului Viorel Ionescu.

Fiul unui consilier care își face concediile cu primarul

Unul dintre ”săracii” ajutați să intre în afaceri este Adrian Ticu, fiul consilierului local Gabriel-Daniel Ticu. Acesta din urmă a fost ales în anul 2016 pe lista ALDE, care se deschidea chiar cu numele primarului Viorel Ionescu. La nici 3 luni distanță de la alegerile locale trecute, primarul a inițiat HCL 101/19.09.2016, prin care Ticu senior a fost vârât în Consiliul de Administrație al societății publice Carsium Edil SRL. Hotărârea a fost votată inclusiv de Ticu, deși având un beneficiu de pe urma ei, acesta era obligat să se abțină. Dornic să ajungă la vistieria cu bani, Ticu nici nu a băgat de seamă că funcția era incompatibilă cu statutul de consilier local. La rândul său, inițiatorul hotărârii, primarul Viorel, nu a băgat nici el de seamă că administratorii întreprinderilor publice nu pot fi numiți prin HCL-uri, ci recrutați pe criterii corporative, după cum spune legea. Însă Ticu era un simplu electrician și nu avea studii care să-i permită să se înscrie la un concurs în condițiile legii.

Până la urmă, protejatul primarului a fost scos din funcția incompatibilă, iar autoritățile nu s-au sesizat de fapta lui. Carsium Edil a funcționat fără consiliu de administrație, ca un SRL de familie, ajungând la limita de jos a rentabilității din cauza creșterii excesive a cheltuielilor salariale. În vara anului 2018, electricianul și primarul Ionescu și-au luat soțiile și au petrecut cu toții un concediu în Insulele Canare. O filmare care surprinde un episod din concediul comun a ajuns pe Facebook.

În sfârșit, Gabriel Ticu se află și la aceste alegeri pe lista de consilieri a partidului preluat de traseistul Ionescu. Între timp, după cum spuneam, fiul său a beneficiat de fondurile pentru săraci, fiind selectat să primească 25 de mii de euro ca să-și deschidă o firmă de termopane. O tranșă din acești bani a fost virată încă din anul 2019, atunci când fiul lui Ticu a înființat firma Gamoterm Ady-Ionuț SRL, cu sediul social în apartamentul părinților săi. În același apartament își mai are sediul social și firma Gamadi Prosper SRL, care derulează activități de creditare pe bază de amanet. IFN-ul este deținut de consilierul Gabriel-Daniel Ticu și de soția sa, Mitica. Revenind la Gamoterm Ady-Ionuț SRL, trebuie să mai spunem că aceasta și-a deschis un punct de lucru pe strada Plantelor la numărul 25.

Cami Șerban a ajuns directoare la liceu. Fiul ei și-a luat rulotă de fast-food din banii pentru combaterea sărăciei

Lista beneficiarilor continuă cu Andrei-Valentin Șerban, fiul consilierei locale Camelia Șerban de la PMP. Juniorul a primit 25.000 de euro pentru a deschide un fast-food de tip rulotă (SC Black & Purple SRL). În mandatul care stă să se încheie, Camelia Șerban a votat cu obediență proiectele inițiate de primarul Viorel Ionescu. Mai mult, în anul 2019, a fost numită director al Liceului Ioan Cotovu din localitate, după ce vechiul director, Alexandru Bujeniță, a fost demis subit de actualul inspector școlar general. Bujeniță este și consilier local din partea PSD, fiind așadar pe o poziție politică adversă. În orice caz, el a declarat în 2019 că a fost schimbat din funcția pe care o deținea aproape de o viață din motive politice. Ionescu a negat acuzațiile, argumentând că n-ar putea un membru ALDE (cum era el pe atunci) să facă agenda inspectorului PNL.

„În principal, este vorba despre un management defectuos şi dificultăţi de comunicare, sesizate chiar şi de primarul localităţii. Dacă dânsul (profesorul Bujeniță – n.r.) consideră că a fost schimbat pe criterii politice, aştept şi eu o justificare a acestei afirmaţii” – a declarat la acel moment șeful ISJ Constanța, Sorin Mihai, citat de Ziua de Constanța.

Între timp, Ionescu s-a ”transferat” oficial la PNL, iar misterul înlocuirii lui Bujeniță capătă un răspuns. Cami Șerban nu mai candidează la nicio funcție politică. Ea se va ocupa de liceu, iar fiul ei de rulota cu mâncare luată din banii pentru săraci.

Nevasta administratorului public, selectată pentru un coafor din fondurile ADMIS

Și combinațiile continuă. De pildă, Ecaterina (Caty) Constantin a  depus un proiect pentru un salon de înfrumusețare, fiind selectată să primească cei 25.000 de euro din programul ADIMS. Întâmplător, Caty este o susținătoare înfocată a primarului Viorel. Mai mult, soțul ei, Adrian Constantin, a fost numit de curând administrator public al orașului sau city-manager, cum vreți să-i spuneți. Totodată, Adrian Constantin este și pe lista de candidați pentru consiliul local propusă de PNL/ Viorel Ionescu, la poziția 15.

Un alt proiect selectat în vederea finanțării din fondurile ADMIS a fost depus de Cristina Geoglovan și se referă la un salon de înfrumusețare corporală. Aceasta este cumnată cu Ana Maria Geoglovan, o doamnă care apare încă pe site-ul Primăriei Hârșova ca funcționară fix la departamentul de fonduri europene. Ana Maria candidează acum pe lista de consilieri locali a primarului Viorel Ionescu. 

Ionel Borcșa a primit bani din proiectul ADMIS pentru a înființa un atelier de croitorie. Întâmplător, cumnatul său, Marian Munteanu, lucrează la Primăria Hârșova ca magazioner. Cei doi îl susțin, deopotrivă, pe primarul Ionescu.

Și interpușii au fost admiși

Nicolae Giurcă a primit bani din fondurile ADMIS pentru fabricarea și comercializarea marmurei (înființând firma Marmoema Construct SRL). Vorbim de o persoană fără niciun istoric antreprenorial în spate. Și cu toate acestea, numărul de telefon înscris în formularul ADMIS ca fiind al acestui Nicolae Giurcă este de fapt numărul altui om de afaceri din localitate. L-am numit mai sus pe Dumitru Monia, care este persoană fizică autorizată. PFA Monia Dumitru are un punct de lucru deschis chiar în incinta cimitirului nou, de pe strada Cășăriei nr. 6 K, unde se ocupă de construcții funerare din marmură. După cum spuneam, numărul de telefon care apare în dreptul lui Giurcă pe listele ADMIS figurează ca telefon de contact pentru PFA Monia Dumitru. De asemenea, figurează ca telefon de contact și pentru Monia Construct SRL, o firmă deschisă de același  constructor de monumente funerare în parteneriat cu o altă persoană. În sfârșit, potrivit documentării noastre, proprietarul numărului de telefon se află în relații cordiale cu primarul localități, fără acordul căruia nici nu ar putea presta la cimitirul localității. Ca ultim amănunt, firma deschisă pe numele lui Giurcă, Marmoema Construct SRL, are sediul social tot în cimitirul nou, pe strada Cășăriei 6 K. 

Agenții electorali s-au ajuns și ei antreprenori pe banii pentru săraci

Marcel Strîmbeanu (Marbet Impex SRL) a primit bani din fondurile ADMIS pentru prefabricate, garduri și rigole. Strîmbeanu susține candidatura lui Viorel Ionescu pe Facebook.

Georgeta Mirea a primit bani pentru deschiderea unui loc de joacă pentru copii. Conform datelor de pe Facebook, aceasta lucrează la Liceul Cotovu. Atât ea, cât și soțul ei, au rama ”Votați Viorel Ionescu” la fotografiile de profil.

Emanuel-Cristian Dorobanțu a primit bani pentru un laborator de patiserie, iar la momentul de față sprijină activ candidatura primarului Ionescu.

Anveloparea blocului, o afacere de partid

Deschidem aici o paranteză pentru a arăta că o altă bucată din proiectul ADMIS s-a referit la anveloparea blocului P4 din Soveja. De atribuirea lucrării s-a ocupat chiar Primăria Hârșova, iar contractul, în valoare de 1,1 milioane de lei plus TVA, a fost atribuit firmei Alcons Ambiental Construct SRL Ciobanu. Firma în cauză este deținută în cote egale de Adrian Tănase și Mariana Coroiu. Tănase a fost pe lista de consilieri ALDE la alegerile din 2016, fiind de largă notorietatea prietenia sa cu Viorel Ionescu.

Asociata sa, Coroiu, are cont de Facebook, la fel ca toată lumea. Însă aici nu suflă un cuvânt despre Alcons, prezentându-se ca angajată a firmei Coretech Ind SRL. Vorbim de o firmă deținută de Cristi-Iani Drumea, un tip care a fost la rândul său pe lista de consilieri ALDE din 2016. Drumea a fost o vreme consilier local în actualul mandat, însă la un moment dat s-a retras pentru a putea ajunge la cașcaval, în postura de șef al consiliului de administrație de la Spital. Nevasta acestui Drumea este șefa parchetului local, implicată într-o soluție de clasare a dosarului crescătorilor de animale, soluție care a fost anulată în camera preliminară a Judecătoriei locale, fiind în mod vădit părtinitoare. Ca un ultim  amănunt interesant al poveștii, firma lui Drumea a vândut în anul 2017 parâme către Serviciul de Informații Externe. 

Săracii care îi ajută pe săraci

Ne oprim aici cu investigația noastră, întrucât volumul de date este suficient pentru a arăta că este ceva putred în modul în care banii care trebuiau să salveze de la sărăcie un cartier al Hârșovei au ajuns pe mâini bune, la oameni combinați politic și administrativ cu regimul Ionescu. Formal, toți cei implicați sunt perfect acoperiți, prin regulamente care nu taxează asemenea apucături de clan.

Ca o ironie amară, una din asociațiile implicate în proiectul ADMIS a publicat un fel de comunicat și multe poze. O frază cheie suna așa:

”Beneficiarii ADMIS inclusi in activitatea de promovare a nondiscriminarii in Harsova au aratat in fapte ce inseamna Respect. Egalitate. Diversitate, principiile nondiscriminarii, si ca impreuna ne e mai bine, printr-o actiune umanitara in orasul lor: am pregatit impreuna prajituri, pe care le-am impartit cu inima deschisa unor cazuri sociale din Harsova, oameni si mai saraci decat ei.”

Tot timpul vor fi săraci și mai săraci decât săracii, cu rude în Primăria lui Ionescu sau pe listele sale de consilieri, care au încarnat scopul final al proiectului: acela de a ajunge la o viață mai bună.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Maricel Cîrjaliu, prima zi de proces penal în dosarul Golful Pescarilor. Date inedite din RECHIZITORIU

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Astăzi a debutat la Tribunalul Constanța procesul penal în care primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și secretarul UAT-ului, Ancuța Calust, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu. Dosarul se află în faza de verificare a regularității rechizitoriului.

Acuzațiile aduse (încă) primarului din Agigea sunt unele din cele mai grave și mai spectaculoase din istoria judiciară a Constanței. Maricel este acuzat că a expropriat ilegal bunuri imobile de la societatea piscicolă Sarda Fish SRL Agigea, printr-o magie ordinară în actele publice. Ulterior, a vândut ilegal o parte din terenul câștigat din pix unei societăți deținute formal de un mecanic auto din localitate, care era chiar finul fratelui său. Firma acestuia a fost creditată pentru cumpărarea terenului de la Primărie de către fratele primarului PSD-ist din Agigea. Deși erau în mod vădit abuzive și ilegale, actele publice mâzgălite în scopul acestui furt au fost avizate de legalitate de secteratul UAT-ului, Ancuța Calust. Și abuzul nu se oprește aici. Primarul a dărămat gardul pescăriei, racordul de curent electric, racordul de apă. De asemenea, a instituit o prigoană sălbatică împotriva restaurantului Pescăria lui Matei, aplicând amenzi aiuritoare și impozite speciale. De pildă, într-o singură zi, Pescăria lui Matei și Sarda Fish s-au trezit cu amenzi în cuantum total de un miliard de lei vechi. Nici măcar clienții restaurantului n-au scăpat de despotismul acestui individ, fiind la rândul lor amendați pe rupte pentru parcarea mașinilor.

O limbă de pământ cucerită din mare

Punctul de pescuit marin de la Agigea a fost amenajat în anii 80 ai secolului trecut, de fosta Întreprindere Piscicolă Constanța. Vorbim de o platformă construită în mare, pe care se aflau o cherhana, dormitoare, un grup sanitar, rețele de utilități, o cale ferată industrială care permitea transbordarea peștelui capturat, din bărci spre cherhana, vinciuri de acostare a ambarcațiunilor și altele. După revoluție,  activul piscicol de la Agigea a intrat în patrimoniul SC Marea Neagră SA, fiind ulterior transferat la Condemar SA (o altă firmă de stat), care l-a adus ca aport la capitalul social al firmei Sarda Fish SRL. În timp, Sarda Fish a ajuns în proprietatea exclusivă a soților Datcu, Matei și Liliana, care s-au ocupat de punctul piscicol de la Agigea încă de la înființare.

În perioada 2004 – 2012, societatea a plătit taxe și impozite și a primit în mod repetat certificate fiscale sau adeverințe, unele semnate chiar de primarul Maricel Cîrjaliu, prin care i se recunoștea dreptul de proprietate asupra terenului pescăriei, de 8.627,88 de metri pătrați. Relația cu autoritatea a decurs normal până la un punct.

HCL-ul care a stat la baza jafului organizat de la Agigea

Cristian Maricel Cîrjaliu a ajuns primar la Agigea în anul 2008. După doar 9 luni de mandat, acesta a inițiat Hotărârea de Consiliu Local nr. 42/23.03.2009 privind trecerea în domeniul privat al comunei Agigea a tuturor suprafețelor de teren situate pe raza localității care nu erau deținute cu titlu valabil de către persoanele fizice și juridice. Mai departe, tipul și-a arogat competența, pe care n-o avea, așa cum constată și procurorii anticorupție, de a analiza și de a hotărî el, după mintea lui, ce acte sunt valabile sau nu. Competența în acest sens aparține prin lege doar instanțelor de judecată. Însă Maricel se considera mai presus de acestea. Ca urmare, individul a pornit un jaf generalizat, dând ordine să fie trecute în inventarul domeniului privat al comunei grădinile cetățenilor și toate proprietățile unde considera el să actele de proprietate nu ar fi valabile. Mai departe, terenurile sploiate de la cetățeni prin această metodă sovietică ajungeau să fie vândute sau concesionate unor terți.

Motivația halucinantă a exproprierii terenurilor din Golf

Pe terenul din Golf, Maricel a pus ochii încă din anul 2010. Ca dovadă, procurorii rețin că viceprimarul său, Dan Ștefan Chiru, a inițiat o hotărâre de consiliu local, prin care a propus completarea inventarului localității cu suprafața de 8.940 de metri pătrați de pe strada Meduzei nr. 6. Vreo doi ani, baronul PSD-ist nu s-a atins de teren. Însă în 2012, a inițiat o nouă hotărâre, 92/2012, prin care a înscris din nou același teren în inventarul bunurilor private ale comunei.

Așa cum a motivat atât el personal, cât și secretara UAT-ului în cadrul cercetării penale, motivația însușirii terenului ar fi fost hotărârea haiducească din 2009 și aprecierea că Sarda Fish nu ar fi avut un titlu valid de proprietate asupra terenului. Cei doi au găsit nod în papură cu privire la facturile prin care antecesorul Sarda Fish a cumpărat platforma piscicolă și cherhanaua. De asemenea, au constatat că bunurile nu au fost dobândite legal, pentru că nici societatea, nici antecesoarele ei nu au beneficiat de aplicarea HG 834/1991. În realitate, activele piscicole fuseseră transferate în mod expres printr-o legislație mai veche, respectiv prin HG 1353/1990 – așa cum constată procurorul DNA. Dobândind bunurile ope legis în 1990, Marea Neagră SA nu le mai putea solicita încă o dată de la stat în 1991, pentru că ar fi fost absurd.

Și-a îmbogățit familionul

Pe baza acestui nod în papură, total tâmpit și ilegal, Maricel a expropriat ilegal terenul. Mai departe, a făcut loc în coasta pescăriei unui nou restaurant pescăresc, Golful Pescarilor. În această firmă, 50% din părțile sociale sunt deținute de doi afaceriști din Constanța, care au și investit sumele necesare construirii clădirii. Cealaltă jumătate de firmă a fost deținută integral, preț de câțiva ani, de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului. De altfel, așa cum constată procurorii DNA, Bogdan este cel care a împrumutat firma pentru a cumpăra terenul. În urmă cu doi ani, în firmă a fost cooptat chiar ginerele primarului, pe numele său Ionuț Nuțoaia-Cârjaliu, care a devenit asociat cu o investiție de 100 de lei. În urma operațiunii, Stanciu și-a diminuat participația la 40%. Acesta a recunoscut în fața procurorului că nu are un cuvânt de spus în această afacere. Ca un amănunt, soția lui Stanciu este angajată la Primăria Agigea. În declarațiile de avere pe care le-a depus de-a lungul vremii, aceasta nu consemnează nici măcar un leu câștigat de soțul ei din afacerea Golful Pescarilor.

Cum arăta locul pe care s-a construit restaurantul Golful Pescarilor înainte să fie furat prin inventariere de Maricel

Prigoana împotriva lui Matei

După cum spuneam, abuzul lui Maricel nu se limitează la furtul terenului și la îmbogățirea rubedeniilor. Urmează o latură extrem de întunecată, prin care acesta a pornit o veritabilă prigoană împotriva societăților Pescăria lui Matei și Sarda Fish. Pescăria lui Matei este o firmă deschisă de fiul patronilor de la Sarda Fish, Matei Alin Datcu. Acesta a construit în zonă un restaurant cu același nume și a devenit cunoscut la nivel național. Maricel a văzut că afacerea merge și produce mulți bani, așa încât a încercat să o cloneze prin interpușii săi pe terenul furat prin inventariere. Numai că accesul la lotul vândut firmei Golful Pescarilor SRL nu se putea face din cauza gardului vechi al pescăriei. Maricel a inventat niște hârtii și a condus personal operațiunea de dărâmare a gardului. De asemenea, Primăria și Poliția Locală au tăiat stâlpii de curent. Pescăria lui Matei a obținut ordonanță judecătorească de sistare a operațiunii, iar ulterior s-a rebranșat la curent. Maricel nu s-a lăsat și aplicat amenzi atât restaurantului, cât și persoanei autorizate care a îndrăznit să refacă branșamentul.

Extras din Rechizitoriul lui Maricel. Faza pe despotism

Speriat că va rămâne fără curent, Matei Datcu a cumpărat un generator de 15.000 de euro, iar ulterior a montat panouri fotovoltaice. Firma din Ploiești care a făcut lucrarea a fost amendată de Maricel.

Taxe speciale pentru Pescăria lui Matei și Sarda Fish

Pe durata ”războiului”, Pescăria lui Matei și Sarda Fish nu au primit certificate fiscale de la Primărie, pentru că nu a vrut primarul, și astfel nu au putut participa la niciun fel de licitații. La un moment dat, Maricel a inventat un impozit special pentru bărcile de tip mahună, de 18.000 de lei pe an, în contextul în care în localitate există o singură ambarcațiune de acest fel și aparține societății Sarda Fish. De asemenea, la inițiativa lui Maricel, Consiliul Local a impus o taxă de parcare de 25 de lei pe oră în dreptul restaurantului Pescăria lui Matei. Actul administrativ a fost contestat în instanță. Pentru această îndrăzneală, Maricel a ordonat să se monteze indicatoare cu parcarea interzisă în dreptul restaurantului. Clienții au înțeles semnificația și au început să parcheze în afara drumului public. Însă nici Maricel nu s-a lăsat. Individul a trimis un utilaj care a săpat șanțuri la limita străzii. Practic i-a obligat pe șoferi să parcheze pe drumul public, iar Poliția Locală și-a făcut norma de amenzi.

La un moment dat, primarul a aplicat amenzi de câte 500.000 de milioane de lei vechi ambelor societăți, pe motivul total aberant că nu au declarat la Primărie câtă apă uzată vidanjează din fosa septică a locației. Un fel de control la fecale!

Maricel plănuia ”o declarație de dragoste cu parul” pentru avocatul lui Matei

În toată această perioadă, Maricel a generat controale la Pescăria lui Matei din partea tuturor instituțiilor statului. La un moment dat, a anulat autorizația de funcționare a restaurantului, scopul său suprem fiind, evident, acela de a falimenta acest obiectiv cunoscut de toată lumea, ca rubedeniile sale să rămână singure în Golf. Tot aici trebuie să mai spunem că există filmări cu unul din patronii de la Golful Pescarilor care obișnuia să oprească mașina în fața restaurantului concurent, Pescăria lui Matei, și să claxoneze în continuu.

Un alt amănunt extrem de interesant din rechizitoriul prin care Maricel a fost trimis în judecată: Primarul din Agigea a fost interceptat de procurori într-un dosar penal al unui interlop, în timp ce îi cerea acestuia date despre avocatul angajat de Pescăria lui Matei, motivând că urmărea să-i facă acestuia ”o declarație de dragoste cu un par”. Primitiv și agresiv, Maricel a instrumentat o intimidare total anacronică, desprinsă cumva dintr-un scenariu al unui film feudal.  

Încercarea de mușamalizare

În sfârșit, trebuie să mai spunem că dosarul penal al lui Maricel de la Agigea a fost deschis în anul 2015. Cu toate acestea, individul a inițiat multiple acțiuni prin care a contestat actele Sarda Fish pe calea unor plângeri penale. Ba chiar a declanșat ample campanii de presă, pentru a-și discredita victimele. Tema principală a fost să-i prezinte pe pescarii de la Sarda Fish și pe antreprenorul de la Pescăria lui Matei drept niște hoți, când singurul hoț din poveste era chiar el. Intoxicarea principală a fost aceea că pescăria s-a vândut fără acordul lichidatorului judiciar de la Marea Neagră SA, care a și susținut public acest lucru în folosul lui Maricel. Numai că, ce să vezi, exista și acordul de vânzare exprimat de lichidator, așa cum se constată în rechizitoriu. Toate aceste malversații ale lui Maricel au făcut ca dosarul penal să stea o perioadă pe loc. Într-un final, primarul din Agigea a fost trimis în judecată, fără să facă o zi de arest preventiv.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: