Connect with us

Exclusiv

Un expert trimis în judecată de DNA l-a ajutat pe Făgădău să autorizeze demolarea stadionului Metalul pe motiv de pericol public

Publicat

la

Sala Polivalentă de 5000 de locuri din Badea Cârțan are în spate posibile fapte de natură penală. Amplasamentul acestui obiectiv încă este ocupat, în parte, de două stadioane de fotbal, cu vestiare și tribune. Pentru a ”elibera” zona, primarul Constanței, Decebal Făgădău, a emis un certificat de urbanism și o autorizație de desființare în regim de urgență. În cele două documente semnate de Făgădău, sunt evocate articole din legislația specifică referitoare la starea de pericol, la avarii și accidente tehnice care necesită o intervenție de primă urgență în scopul evitării: pierderilor de vieți omenești, a rănirii grave a personalului sau a distrugerii unor bunuri materiale, culturale și artistice de mare valoare. În realitate, nimeni nu risca să moară la stadionul Metalul. Cu toate acestea, primarul a semnat documentele în regim de urgență, bizuindu-se pe o expertiză tehnică, făcut din pix și cu încălcarea vădită a regulilor profesionale, în care se atesta o stare de pericol.

Însă expertul care și-a pus semnătura pe această mistificare ordinară a fost ales de Primăria Constanței. Și nu vorbim despre orice expert, ci de unul care are și calitatea de inculpat într-un dosar penal, fiind trimis în judecată de procurorii DNA, pe motiv că ar fi ajutat, prin declarații false, inexacte sau incomplete, la fraudarea unor fonduri europene în comuna Limanu. Taman pe ăsta l-au găsit!

Înaintea lui Făgădău, actele au mai fost semnate și de arhitectul-șef al Constanței, Mihai Radu Vânturache. Deși avea cunoștințele minime necesare pentru a observa neconformitatea expertizei, Vânturache a motivat, într-o notă scrisă, că nu îi incumbă atributul de verificare, neputând interveni peste diligențele expertului. Cu alte cuvinte, expertul a semnat, expertul să răspundă. Contactat de redacția Ordinea.Ro, expertul a declarat că a întocmit raportul pe baza doleanțelor Primăriei. ”Eu n-am făcut expertiza de capul meu. (…) Dacă omul, proprietarul și nu știu ce, asta a cerut… Ca la croitor. Vrei să-ți croiască o pereche de pantaloni, îi spui ce culoare trebuie să aibă, lungimea cracilor și așa mai departe.”. Halucinant!

Un proiect început de actualii pușcăriași Mazăre și Dragnea

Proiectul Sălii Polivalente a început în anul 2014, când fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a semnat un protocol cu ministrul de atunci al Dezvoltării, Liviu Dragnea. Potrivit documentelor, sala trebuia construită pe un teren viran de 30.000 de metri pătrați, în vecinătatea stadionului de rugby al fostului complex sportiv Badea Cârțan. Obiectivul trebuia să aibă accesul auto din strada Stadionului. Întâmplător, la ceva timp după semnarea protocolului, Mazăre și Dragnea au început să aibă problemele penale care i-au făcut pe amândoi să meargă, în cele din urmă, la pușcărie. Pe fondul acestei evoluții, proiectul sălii s-a împotmolit în faza de proiectare.

Făgădău schimbă amplasamentul. Stadionul Metalul, hărăzit să ajungă parcare

În 2016, fostul viceprimar al lui Mazăre, Decebal Făgădău, a ajuns primar al Constanței. Printre altele, el a promis că va construi Sala Polivalentă din Badea Cârțan. La inițiativa sa, în etape succesive, municipalitatea a mărit suprafața de teren alocată proiectului Sălii Polivalente, de la 30.ooo de metri pătrați până la 78.000 de metri pătrați.

Ca să ajungă la această suprafață imensă, Făgădău a inclus în amplasamentul destinat Sălii Polivalente și terenurile ocupate de bazele sportive RATC și Metalul. Vorbim aici de două stadioane de fotbal amenajate în anii 80. Cel puțin clubul Metalul avea o activitate sportivă intensă, pregătind sute de fotbaliști, juniori. Echipele clubului, pe grupe de vârstă, participau în competiții oficiale cu rezultate absolut remarcabile. Puștii de la Metalu au reușit chiar să-i bată pe puștii de la FCSB, iar în campionatul județean de juniori s-au bătut ani de zile, umăr la umăr, cu Academia lui Gică Hagi pentru primele două locuri. La echipa națională de fotbal a României joacă acum și un fotbalist care și-a început activitatea la clubul Metalul.

Însă lui Făgădău nu i-a păsat de aceste rezultate absolut remarcabile. Doar nu era să se împiedice el de speranțele unor puști!

După ce a mărit suprafața alocată Sălii Polivalente, primarul Constanței a schimbat și poziția, și orientarea obiectivului, în așa fel încât accesul auto să nu se mai facă din strada Stadionului, ci din străduța Ștefăniță Vodă. Practic, intrarea în Sala Polivalentă se va face exact prin actualul stadion Metalul, iar suprafața de joc a copiilor legitimați la acest club va fi transformată în parcare auto.

Prima tentativă de demolare

Toate aceste planuri s-au făcut extrem de discret, fără nicio dezbatere publică. Abia pe 9 noiembrie 2018, Primăria Constanța a lansat o consultare cu firmele de specialitate în vederea determinării valorii estimate pentru execuția de ”Lucrări de demolare a unor active amplasate pe amplasamentul obiectivului de investiții Sală sport Polivalentă 5000 locuri zona Badea Cârțan inclusiv proiectarea”. Documentul există și acum pe site-ul Primăriei (vezi AICI).

Din cuprinsul acestuia, se observă că planul inițial al Primăriei a fost acela de a demola 28 de repere existente pe teren, în zona învecinată cu Euromaterna, strada Ștefăniță Vodă, Aleea Afinei și parcarea de tiruri construită, naiba știe cum, în inima fostului complex sportiv Badea Cârțan. După vecinătăți, deducem că demolarea se referea exact la stadioanele RATC și Metalul, precum și la suprafețele din jurul acestora. Printre repere se aflau clădiri (fără a se menționa expres funcțiunea de vestiare), terenuri de sport de 2.000 de metri pătrați, bănci cu scaune și suport beton (în fapt, tribune), alei de acces, trepte, garduri metalice, garduri vii de tip buxus, arbuști, fundații, ziduri de sprijin etc.

Prin această procedură de consultare, Primăria dorea să obțină: expertiza tehnică a construcțiilor, avizele solicitate printr-un certificat de urbanism emis în aceeași zi de 9 noiembrie 2018, documentația tehnică pentru demolare, proiect tehnic și execuția propriu-zisă a lucrărilor de demolare.

Demolarea trebuia aprobată prin Hotărâre de Guvern

De inițiativa prezentată mai sus s-a ales praful. S-a întâmplat așa, deoarece avizele pentru demolarea unor baze sportive nu pot fi obținute oricum. Articolul 79 din Legea 69/2000 a educației fizice și sportului, adoptat în forma inițială, spune, negru pe alb, că desființarea bazelor sportive ”se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului și Sporturilor și cu garanția construirii altor baze sportive similare”. Însă legea a devenit și mai drastică, după o modificare potrivit căreia desființarea bazelor sportive sau schimbarea destinației acestora se pot face ”numai prin hotărâre a Guvernului şi cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate.”.

Extrase din Legea Sporturilor (forma inițială) și din legea de completare din anul 2004.

Deci nu merge oricum. Dacă o autoritate locală vrea să demoleze un stadion, trebuie să construiască la schimb alt stadion. Or în Constanța nu s-au construit alte două stadioane, ca să se poată aproba desființarea bazelor sportive din Badea Cârțan. Așadar, aprobarea pentru demolare nu se putea lua în condiții legale.

În plus, la mijloc erau mai multe probleme juridice. Deși scriptic întregul teren de 78.000 de metri pătrați este proprietatea Municipiului Constanța, amenajările sportive ale celor două cluburi le dădeau acestora un drept de folosință asupra terenurilor pe care le ocupau. Înțelegând această problemă, în 2019 administrația Făgădău s-a socotit să scape de această ocupare legală a terenurilor, expropriind, parțial, bunurile celor două cluburi. Sunt multe nereguli în această procedură, precum și litigii pe rol, însă asupra acestora vom detalia într-un articol viitor.

Făgădău fentează legea

Chiar și așa, în dicuție rămânea în continuare aprobarea demolării, imposibil de obținut în condițiile existente. Ca să fenteze legea, administrația Făgădău a premeditat demolarea clădirilor fără avize, permisă în scopul salvării de vieți omenești. Ca dovadă, administrația locală a chemat un expert tehnic să evalueze rezistența mecanică și stabilitatea la seisme a construcțiilor de pe întregul teren de 7,8 hectare. În comandă au fost incluse 15 clădiri, printre care bazinul de înot lăsat în paragină, un post trafo nefuncțional, mai multe ruine, dar și vestiarele și tribunele perfect funcționale de la Metalul.

Expertiza a fost finalizată în octombrie 2019, fiind semnată de expertul tehnic Eugen Barbu din Constanța.

Un expert inculpat pentru falsuri

O alegere mai bună nici că se putea. Barbu era (și încă este) inculpat în dosarul de judecată, penal, 6089/118/2015, alături de fostul primar din Limanu, Nicolae Iustin Udrea, și de alte persoane. Procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru că, în calitate de diriginte de șantier, ar fi ajutat la fraudarea unor fonduri europene, prin declarații false, inexacte sau incomplete. Deși a fost condamnat pe fond la o pedeapsă cu suspendare, sentința a fost anulată de Curtea de Apel, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare, înapoi la Tribunalul Constanța, într-un nou ciclu procesual. O soluție nu a fost pronunțată nici în momentul de față, astfel încât Barbu se bucură de prezumția de nevinovăție.

Cum trebuie să arate o expretiză profi

Dacă vreți să vedeți cum trebuie să arate o expertiză tehnică în materie de rezistența construcțiilor la seisme ar fi suficient să dați o căutare pe Google. Trebuie să știți din capul locului că rezistența materialelor se măsoară cu aparate specifice, precum sclerometrul cu recul, betonoscopul cu ultrasunete sau pahometrul cu inducție electromagnetică. Tipul de beton este determinat prin teste de laborator. De asemenea, expertizele profesioniste se raportează la un studiu geotehnic, iar în absența acestuia specialiștii examinează toate fisurile de pe soclul fundațiilor. Rezistența materialelor este o disciplină exactă, cu formule de calcul, prin care se determină o pleiadă de criterii. Fiecare criteriu poate fi îndeplinit, neîndeplinit moderat sau neîndeplinit major, cu punctaje foarte detaliate.

Expertul lui Făgădău s-a prins dintr-o privire că totul trebuie demolat

Nimic din toate acestea nu se regăsește în expertiza plătită de Primăria lui Făgădău. Eugen Barbu a arătat că baza documentară a expertizei sale a constat în investigarea vizuală a construcțiilor în întregime și a elementelor structurale și nestructurale, precum și în consultarea documentației puse la dispoziție de Primărie.

După ce a investigat vizual, expertul a propus:

”În urma vizualizării și cercetărilor făcute în teren, construcțiile în cauză se află într-o stare avansată de uzură. Practic, acestea au devenit o ruină și prezintă pericol public ca urmare a unor pocese de degradare determinate de factori distructivi și antropici, inclusiv a instalațiilor acestora. Întrucât lucrările de consolidare sunt foarte costisitoare este mai potrivit demolarea clădirilor și propunerea unei noi investiții pe amplasament, proiectată la normele și standardele în vigoare în prezent în România”.

De asemenea, Eugen Barbu a mai scris o frază în care a arătat că în ”funcție de valoarea indicatorului R1, clasa de risc seismic este I”. Dar valoarea indicatorului R1 nu este calculată și menționată nicăieri.

Raportul de expertiză poate fi consultat AICI. De asemenea, planșele foto ale raportului pot fi consultate AICI.

Metalul: ”Expertul nu a văzut clădirile. Nici nu a fost la noi”

Valentin Șurghie, președintele ACS Metalul Constanța, afirmă că expertul tehnic nu a fost niciodată să vadă clădirile de la Metalul. De altfel, în planșele fotografice anexate raportului vizual nu există nicio imagine cu vestiarele de la Metalul, nici măcar din exterior, sau cu tribuna pentru spectatori. Construcțiile de aici sunt perfect funcționale, așa cum atestă alți experți sau cum puteți vedea din clipul de mai jos:

În mod cert, rezistența materialelor trebuia măsurată cu aparate specifice. Numai cineva care nu a văzut cum arată vestiarele de la Metalul putea scrie inepții bazate pe nimic, precum stare de uzură avansată, ruină sau pericol public.

Vânturache se spală pe mâini

Pe 7 mai 2020, arhitectul-șef al Constanței, Mihai Radu Vânturache, a întocmit o notă adresată Compartimentului Juridic Contencios din cadrul Primăriei Constanța. Intuim că acest compartiment solicitase relații în contextul în care Asociația Club Sportiv Metalul Constanța a atacat în instanță autorizația de demolare emisă în regim de urgență. În nota sa, Vânturache explică în mod extrem de aplicat că dosarul de autorizare înregistrat la Primăria Constanța pe 16 octombrie 2018 s-a finalizat pe 18 octombrie 2019, adică în două zile, prin emiterea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de desființare, fără aprobări și avize de la nimeni. De asemenea, acesta explică temeiurile legale referitoare la intervenția de maximă urgență în caz de avarii, accidente tehnice și stare de pericol în scopul salvării de vieți omenești. De unde știa arhitectul Constanței că stau oamenii să moară pe stadionul Metalul? Ei bine, de la expertul trimis în judecată de DNA pentru declarații false, inexacte sau incomplete, în cazul Limanu.

Mai mult, Vânturache simte nevoia să se spele de tot pe mâini.

”Subliniem că structura de specialitate din cadrul Direcției Urbanism și nici în cadrul aparatului de lucru al primarului nu îi incumbă și atributul de verificare a autenticității actelor emise de personal autorizat conform normelor legale în vigoare, drept pentru care nu putem interveni peste diligențele acestora”.

Ce însemană să faci pe prostul

Fraza l-a emoționat așa de tare pe Vânturache, încât a cam stâlcit limba română. Dar ați înțeles bine, nici el, nici oamenii din aparatul de lucru al primarului nu au nicio răspundere. Ei sunt curați, plini de candoare și în naivitatea lor s-au bazat că expertul de 71 de ani a văzut bine în investigațiile sale vizuale. În ciuda acestor scuze penibile, Vânturache avea cunoștințele minime necesare pentru a realiza că raportul din fața sa nu este conform. În primul rând, putea număra pe degete fotografiile din anexă, dacă nu și-ar fi dat seama la ochi că nu sunt toate obiectivele acolo. În al doilea rând, putea cere valoarea lui R1 pentru fiecare construcție în parte. Dar e mai simplu să faci pe prostul și să dai vina exclusiv pe un tataie de 71 de ani, care deja are probleme penale.

Download (PDF, 2.51MB)

Explicațiile halucinante ale expertului… vizual

I-am solicitat un punct de vedere expertului Eugen Barbu. Acesta neagă acuzațiile că nu ar fi inspectat construcțiile de la stadionul Metalul. Pe parcursul câtorva minute, Barbu s-a trădat că opinia sa personală diferă, de fapt, de opinia pe care a exprimat-o în raport. El spune că s-a simțit oripilat de ideea celor de la Primărie de a demola construcțiile din Badea Cârțan. Însă s-a justificat că a făcut documentul după doleanța beneficiarului, ilustrând relația sa cu autoritatea în similitudine cu relația unui croitor cu un client care atunci când vrea să i se croiască o pereche de pantaloni, știe culoarea materialului și lungimea cracilor. Și, iaca, așa a fost croit raportul de expertiză, după gustul beneficiarului. Deși mai aveam multe întrebări pentru expert, în fața insistențelor noastre acesta a început subit să țipe, după care a închis apelul.

Mai jos puteți citi integral declarația pe care ne-a dat-o Eugen Barbu:

Reporter: Domnii de la ACS Metalul Constanța spun că dumneavoastră nu ați făcut expertiza pe teren, la ei, și că nu ați fost acolo. Și mă simt obligat să vă cer un punct de vedere…
Eugen Barbu: Da, sunt în necunoștință de cauză.

Reporter: Adică ați fost acolo, totuși?
Eugen Barbu: Da, bineînțeles, cum vă faceți imaginea că pot să facă afirmații așa de tâmpite, la o expertiză și de amploarea ăsteia și la așa obiective, să nu te duci să vezi despre ce e vorba. Una la mână. Doi la mână, eu n-am făcut-o de capul meu. S-a făcut în baza unei comenzi de la Primăria Constanța și în baza unui contract, în care se menționau doleanțele beneficiarului. Eu personal am fost cumva deranjat, oripilat că doreau să se desființeze acolo și ceea ce se dorea să se pună în loc mi s-a părut…

Reporter: Da, înțeleg. Ei au vrut de la început să demoleze, când v-au angajat pe dumneavoastră.
Eugen Barbu: Probabil! Adică, vorbim de… era de dimensiuni olimpice. Să-l dai jos, în loc să-l pui să-l exploatezi vara. Niște terenuri de sport în care copiii se puteau duce să facă mișcare, să așa, să le desființezi, să le dai jos! Clădire de fiare, parcă mai era una sau grupuri sanitare – nu mai țin minte, a trecut ceva vreme.

Reporter: Au fost, cred că, vreo 15 clădiri. 15 clădiri au fost.
Eugen Barbu: Dacă omul, proprietarul și nu știu ce, asta a cerut…. Ca la croitor, vrei să-ți croiască o pereche de pantaloni, îi spui ce culoare trebuie să aibă, lungimea cracilor și așa mai departe. Și… că asta face croitorul. Deci implicarea mea este prestator de serviciu, cu contract de prestare de servicii, la solicitarea beneficiarului. Deci orice problemă pe care o are asociația pe care o reprezentați și nu știu ce, vorbiți vă rog cu Primăria.

Reporter: Nu, eu nu reprezint asociația. Eu sunt jurnalist. Dumnealor spun că dumneavoastră nu ați făcut expertiza pe teren, la ei, că nu ați fost acolo.
Eugen Barbu: Mănâncă.

Reporter: Poftim?
Eugen Barbu: Este o minciună. Este o afirmație… ca să mă păstrez în limitele politeții.

Reporter: Da, așa zic ei.
Eugen Barbu (țipând): Da* nu mă interesează ce zic ei. Ei au punctul lor de vedere, eu am punctul meu de vedere. V-am explicat. Am terminat, da? Mulțumesc, la revedere!”.

În clipul de mai jos, filmat cu un an în urmă, puteți vedea câteva aspecte extrem de relevante despre oportunitatea amplasării parcării Sălii Polivalente pe stadionul Metalul:

De asemenea, puteți vedea protestul micilor fotbaliști de la Metalul, din perioada în care Valentin Șurghie, președintele Clubului Sportiv, a aflat că stadionul va fi demolat. În clip puteți vedea și galeria extrem de inimoasă a Clubului Metalul, formată din părinții copiilor care jucau fotbal pe acest stadion:

Comments

comments

Exclusiv

Clienții avocatului Hașotti au pierdut cariera Sibioara. Justiția a constatat că retrocedarea s-a făcut cu acte FALSIFICATE

Publicat

la data de

Scris de

Judecătoria Constanța a desființat titlul de proprietate obținut în anul 2016 de niște clienți ai influentului avocat Ionel Hașotti, pentru un teren situat fix în mijlocul perimetrului de exploatare minieră de la Sibioara. Instanța a dat curs unei cereri formulate de Parchetul Curții de Apel Constanța, după finalizarea cercetărilor în dosarul penal 283/P/2021. Pe baza probelor științifice, criminalistice, s-a constatat că actele de opțiune succesorală care au stat la baza emiterii titlului de proprietate au fost falsificate material în urmă cu 17 ani. De asemenea, s-a constata că titlul, care este un rezultat al acestor falsuri, a fost el însuși falsificat în conținut. Hotărârea judecătorească a fost deja pusă în executare, pe 13 mai a.c., atunci când Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța i-a radiat pe clienții lui Hașotti din cartea funciară, restabilind situația anterioară săvârșirii faptelor penale. Alte cărți funciare în care au fost intabulate, la prima mână, bucăți din valoroasa carieră în proprietatea directă a clienților lui Hașotti au fost sistate definitiv. Primăria Lumina și Prefectura Constanța sunt în termen să solicite revizuirea unei alte hotărâri judecătorești, prin care clienții lui Hașotti au primit daune de la cele două instituții publice în valoare de peste 600.000 de lei.  Banii au fost acordați pentru lipsa de folosință a carierei, în perioada scursă de la pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) până la emiterea titlului de proprietate (2016). Cum totul se bazează pe niște falsuri ordinare, demonstrate științific, așa cum vom detalia mai jos, daunele trebuie întoarse înapoi. De asemenea, un primar și mai mulți funcționari publici ar trebui să fie exonerați de popririle pe salarii, care le-au fost impuse pentru a acoperi daunele în discuție.

Moștenirea lui Nicolae Tudorancea

Despre retrocedarea carierei Sibioara au curs valuri de cerneală. Însă abia acum totul a devenit extrem de clar. În negura timpului, mai exact la sfârșitul secolului al XIX-lea, un colonist al Dobrogei, pe numele său Nicolae Tudorancea, a fost împroprietărit de stat cu un teren de 20 de hectare din apropierea satului Circâci, devenit mai târziu Sibioara. Acesta a avut 7 copii și a decedat în 1942. După lege, ba chiar și după niște înscrisuri utilizate chiar de urmașii săi, aceștia din urmă au dezbătut succesiunea, acceptând moștenirea, după decesul bătrânului survenit în 42. Practic, ce a rămas de pe urma lui Nicolae Tudorancea a fost preluat de moștenitorii săi, în cotele legale cuvenite. Iar mai târziu, după Revoluție, urmașii urmașilor lui Tudorancea au revendicat cotele cuvenite după părinții lor, ca autori ai dreptului de proprietate. Și au primit terenuri, dar nu pe vechiul amplasament, care din anii 60 ai secolului trecut a fost inclus în exploatarea minieră, fiind exceptat prin lege de la retrocedare.

Cariera Sibioara, văzută din dronă. Chenarul cu roșu reprezintă ”pășunea” revendicată de urmașii lui Nicolae Tudorancea.

Primul fals

Din anul 2005 au început falsurile. În acest sens, la Comisia Locală Lumina a fost depusă o cerere de retrocedare pentru întregul teren de 20 de hectare. În acest document, ca titulare ale cererii sunt menționate numitele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu, deopotrivă nepoate ale lui Nicolae Tudorancea. Bătrânele nu erau surori, ci rude de gradul IV, însă acest aspect nu a fost declarat corespunzător, nici în procedura administrativă, nici în procesele de fond funciar ce aveau să urmeze.

Cererea de retrocedare nu a fost scrisă olograf de niciuna din cele două persoane, după cum au constatat criminaliștii, pe baza comparării de scripte. Așadar, a fost scrisă de o a treia persoană, care a și semnat doar pentru Elena Mitrofan. Pentru Margareta Muscalu nu apare o semnătură pe act. 

În fapt, Muscalu avea altă opțiune succesorală, deoarece – după cum s-a descoperit în dosarul penal – ea formulase, împreună cu sora sa, Georgeta Ciuceanu, o cerere separată, pentru a primi restul de moștenire de la autorul ei direct, Aurel Tudorancea (unul din cei 7 moștenitori ai lui Nicolae Tudorancea). Ori cele două cereri s-ar fi bătut cap în cap, ducând la dublă retrocedare.

Al doilea fals

În 2006, urmează un nou fals. Vorbim aici de o contestație scrisă cu mâna ei de Elena Mitrofan, după ce solicitarea de restituire a ”moștenirii” fusese respinsă inițial de Comisia Locală Lumina, pe lipsa dovezilor în privința dreptului de proprietate ulterioare anului 1945.  

Contestația adresată Comisiei Județene era contrasemnată și de Margareta Muscalu. Numai că, după cum au constatat criminaliștii, semnătura lui Muscalu a fost pur și simplu falsificată material.

Falsurile s-au dovedit extrem de utile. Ca dovadă, după ce demersurile de retrocedare în procedura administrativă au fost respinse definitiv, a fost deschis un proces de fond funciar la instanța de judecată. Revendicarea a fost susținută pentru cele două bătrâne de influentul avocat Ionel Hașotti, fost șef al baroului local și fost vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România.

După cum reiese din dosarul penal, instanțele au fost induse în eroare, reținând că Muscalu și Mitrofan ar fi fost surori. Cererile falsificate au fost considerate acte valide de acceptare a moștenirii.

Verișoarele s-au dat surori

Instanța de fond a apreciat că bătrânele ar face dovada cu privire la dreptul de proprietate al ”bunicului patern”. Într-adevăr, pentru ambele bătrâne, Nicolae Tudorancea era bunic patern. Însă cele două nu erau surori, ci verișoare, adică fiice ale fiilor lui Nicolae Tudorancea, pe numele lor Aurel și Tudor. Tot instanța de fond a mai reținut că după decesul lui Nicolae Tudorancea, taxele pentru teren ar fi fost achitate de moștenitorul Aurel Tudorancea.

Instanța de recurs a fost și mai categorică, afirmând că acceptarea moștenirii, nedovedită prin certificat de moștenitor sau prin hotărâre judecătorească, s-ar fi făcut ”prin actele de stare civila depuse la dosarul cauzei din care rezultă că reclamantele sunt descendentele numitului Tudorancea Aurel fiul lui Tudorancea Neculae (Nicolae).”. De asemenea, instanța a reținut – fiind indusă în eroare – că există acte ulterioare anului 1945, în speță chitanțele plătite de către ”tatăl reclamantelor”, Aurel Tudorancea.

Ori, în realitate, Aurel Tudorancea nu era tatăl Elenei Mitrofan. Cele două cliente ale lui Hașotti nu erau surori, ci rude de gradul IV. Din punct de vedere legal, Margareta Muscalu o excludea pe verișoara ei de la succesiune, în virtutea principiului proximității. În sfârșit, chitanțele lui Aurel nu puteau produce efecte în două proceduri distincte, prin care același bun a fost retrocedat parțial, în cota cuvenită, după autorul Aurel, și încă o dată, pe de-a întregul, după autorul Nicolae. Ori toate aceste neajunsuri au fost înfrânte prin falsificarea semnăturii Margaretei Muscalu și prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată, că cele două ar fi surori.

Extras din Încheierea judecătorului prin care au fost desființate falsurile din retrocedarea carierei Sibioara

Bani din piatră seacă

Falsurile folosite la retrocedarea carierei Sibioara au produs efecte… financiare. Clienții lui Hașotti au fost puși în posesie, ca nicăieri în lume, fix în mijlocul unui perimetru minier aflat în plină exploatare. Și nu vorbim de un  perimetru oarecare, ci chiar cel mai valoros din toată Dobrogea, cu roci dure, din lanțul hercinic, apte să reziste la cele mai complexe lucrări, de diguri marine și autostrăzi. După cum am arătat, statul român a fost deja ușurat de peste 600.000 de lei, bani achitați clienților lui Hașotti ca daune pentru lipsa de folosință a carierei în perioada scursă dintre pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) și emiterea titlului de proprietate (2016).

La un moment dat, terenul carierei a fost scos la vânzare de clienții lui Hașotti, prin anunțuri pe internet. Însă prezumăm că litigiile amplu mediatizate i-au împiedicat să găsească un cumpărător.

Un primar și mai mulți funcționari publici s-au pomenit cu popriri pe salarii, până la recuperarea daunelor în discuție. Iar un fost prefect a fost târât în proceduri penale, vreme de mai mulți ani, pentru că nu le-a dat satisfacție, la timpul său, clienților lui Hașotti. Ca să nu mai spunem de compania minieră Somaco Construct, care a fost silită să-și sisteze operațiunile pentru care era licențiată de statul român și plătea redevențe către bugetul de stat.

Cu ani buni înainte de retrocedare, părțile sociale de la Somaco Construct fuseseră cumpărate cu 4 milioane de euro de omul de afaceri Grigore Comănescu. Ori, după ce a plătit această sumă, antreprenorul s-a pomenit că a dat banii pe nimic, terenul fiind suflat, pe baza unor falsuri, de clientele avocatului Hașotti. În loc de folosința bunului plătit din greu, antreprenorul s-a ales cu un zbucium de ani de zile, măcinat în zeci de proceduri civile și penale.

Din toate aceste puncte de vedere, implicarea procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și obiectivitatea judecătorului de drept penal de la Judecătoria Constanța reprezintă un fel de a face lumină și de repara o situație injustă și sfidătoare.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a blocat primarul din Hârșova două posturi de consilier local, ca să rezolve niște afaceri patrimoniale

Publicat

la data de

Scris de

În ultima perioadă, Consiliul Local Hârșova a funcționat cu doi consilieri locali mai puțini decât prevede legea. Situația s-a creat după ce primarul localității, Viorel Ionescu, a blocat, prin tertipuri nedemne și rușinoase, procedura de înlocuire a doi consilieri (din opoziție) care și-au depus demisiile. Partidul rival a fost păgubit de drepturile câștigate prin votul popular. Însă primarul a obținut o majoritate calificată și voturi pentru diferite tranzacții patrimoniale. Iar asta explică întreaga sa conduită.

Cei doi demisionari se numesc Adrian Pelivan și Ionel Dia. Ambii sunt de la PSD.  

Adrian Pelivan și-a dat demisia din Consiliul Local Hârșova pe 3 ianuarie 2022. La câteva zile distanță, mai exact pe 7 ianuarie 2022, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a înregistrat un proiect de hotărâre pentru vacantarea locului părăsit, prin demisie, de către colegul său.  Aflând de acest lucru sau poate că întâmplător, în aceeași zi primarul a convocat ședința ordinară a Consiliului Local, pentru data de 13 ianuarie 2022, fără a înscrie în proiectul ordinii de zi nimic referitor la vacantare. Potrivit Codului Administrativ, situația din Consiliul Local trebuia rezolvată în prima ședință desfășurată după apariția evenimentului (a demisiei). Însă legea instituie și proceduri, care oricum nu erau îndeplinite. Din 3 ianuarie ar fi fost timp berechet, însă Primăria s-a trezit abia pe 11 ianuarie să-i ceară lui Pelivan dovezi suplimentare cu privire la demisie. Demisionarul s-a conformat acestei pretenții rizibile pe 12 ianuarie 2022, adeverind că n-a mințit când și-a înaintat demisia.

Prea scurt, prea lung

Timpul a fost prea scurt. Prin urmare, procedurile au fost demarate abia după ședință, pe 14 ianuarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator. Acest document trebuia trimis la vot, în plenul Consiliului Local.

Următoarea ședință ordinară a avut loc pe 24 februarie 2022. De data aceasta, timpul a fost prea lung. Atât de lung, încât primarul a uitat de referatul constatator, care nu a fost înscris în proiectul ordinii de zi. Partidul păgubit de această conduită a propus suplimentarea ordinii de zi cu proiectul lui Bulancea, din 7 ianuarie 2022. Însă propunerea a fost trântită, după ce consilierii din echipa primarului s-au abținut să voteze, ceea ce echivalează cu un vot împotrivă.

Tertipuri

Ziua de 24 februarie este importantă în economia articolului de față și pentru faptul că tot atunci și-a depus demisia din Consiliul Local și Ionel Dia. Acesta a optat pentru un post de consilier județean. În cazul lui Dia, procedurile s-au urnit pe 25 februarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator.

La câteva zile distanță, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a depus două proiecte de hotărâre, pentru vacantarea locurilor părăsite de colegii săi. Mai mult decât atât, grupul PSD – ProRomânia a convocat o ședință extraordinară de Consiliu Local, pentru 7 martie 2022, cu cele două proiecte înscrise pe ordinea de zi. În acest caz, secretarul general al orașului a anexat și referatele constatatoare. Întreaga procedură era îndeplinită.  Însă consilierii din partidul primarului au lipsit în bloc de la ședință, contribuind și prin acest tertip la păgubirea partidului rival în privința exercitării drepturilor câștigate în alegeri.

Următoarele ședințe ordinare ale Consiliului Local Hârșova au avut loc pe 29 martie, 20 aprilie și 3 mai. La propunerea primarului, consilierii s-au ocupat de evaluări, dezmembrări, vânzări de terenuri și alte cele. Dar nu și de vacantarea celor două locuri câștigate de partidul rival. De fiecare dată, consilierii PSD au solicitat suplimentarea ordinii de zi cu această problemă. Și tot de fiecare dată consilierii din echipa primarului au trântit propunerile, prin abținere de la vot.

Joaca de-a abținerea, așa cum reiese din procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Local Hârșova

Epistolar

Încă din 16 februarie 2022, secretarul general al orașului Hârșova a transmis un referat însoțit de documente către Instituția Prefectului, cerând emiterea unui ordin de încetare a mandatului lui Adrian Pelivan. Aici trebuie să spunem că legea rezervă un astfel de rol prefectului, în caz de tergiversare a procedurii la nivel de Consiliu Local, mai mult de 30 de zile. Intenția vădită a legiuitorului a fost aceea ca demisionarii să poată fi înlocuiți cu celeritate. Ce-a făcut prefectul? A trimis îndărăt întreaga documentație, în original, motivând următoarele:

”aveți obligația de a ne dovedi, prin documente depuse în acest sens, înscrierea referatului constatator semnat de primar și de secretarul general al unității administrativ-teritoriale, pe proiectul ordinii de zi, cu consecința neadoptării hotărârii prin care se ia act de demisia alesului local și se vacantează locul de consilier local”.

Pe 23 martie 2022, secretarul general i-a comunicat  primarului în mod oficial, cu antet și număr de înregistrare, propunerea de înscriere pe ordinea de zi a proiectelor inițiate de Bulancea însoțite de referatele constatatoare, pentru ședința din 29 martie 2022. Primarul și-a exprimat acordul tocmai pe 18 aprilie 2022 și doar ca să se acopere formal. Era deja tardiv și fără obiect, pentru că ședința se consumase în luna anterioară.

Mai mult decât atât, pe 13 aprilie secretarul general trimisese prefectului o nouă cerere de emitere a ordinelor de încetare a mandatelor celor doi consilieri demisionari. În acest document, se motiva că întreaga procedură a fost parcursă la ședința extraordinară din 7 martie 2022, fiind întrunite condițiile legale pentru emiterea ordinelor de prefect.

Pe 27 aprilie 2022, Viorel Ionescu a transmis un punct de vedere personal către Prefect, cerând să nu fie emise ordinele de încetare a mandatelor lui Dia și Pelivan. Adresa e plină de bazaconii rușinoase. În esență, primarul Viorel sugera, de fapt, să fie lăsat să se joace de-a procedura până la calendele grecești, fără ca prefectul să îndrepte situația.  

Termenul de 30 de zile care nu s-a epuizat în 4 luni. Extras din adresa primarului.

În aceeași zi, juriștii Prefecturii au cerut secretarului general dovada că referatele constatatoare au fost înscrise într-un proiect al ordinii de zi. Dovada se afla deja la dosar, dar secretarul general a mai trimis-o încă o dată. Iar de atunci, Prefectura analizează pe îndelete.

Miza imobiliară

Interesant este faptul că tergiversările descrise mai sus n-au urmărit doar păgubirea unui partid de drepturile câștigate în alegeri. La mijloc a fost și o chestiune pragmatică, imobiliară.

Hotărârile locale care se referă la patrimoniul localităților nu pot fi adoptate legal decât cu votul a două treimi dintre consilieri, ceea ce constituie o majoritate calificată. În cazul orașului Hârșova, care are un Consiliu format din 17 aleși locali, majoritatea calificată înseamnă 12 voturi. Partidul primarului deține 8 consilieri. Însă, în timp, Ionescu a mai racolat doi consilieri, ajungând astfel la o majoritate simplă, cu 10 voturi.

În trecut, primarul a încercat să scoată la mezat un imobil de pe strada Ana Ipătescu. Este vorba de o casă prăpădită, dar terenul de sub ea este valoros, cu vedere la peisajul fabulos al Dunării. Evident că locul se pretează pentru o investiție turistică. Însă consilierii opoziției s-au opus atunci proiectului, suspectând existența unui aranjament preexistent.

Câteva proiecte de două treimi supuse dezbaterii în ședința CLH din 20 aprilie 2022. Sursa: site-ul Primăriei Hârșova.

După ce Consiliul s-a redus la 15 voturi, majoritatea simplă de 10 consilieri s-a transformat peste noapte în majoritate calificată. 10 consilieri nu înseamnă două treimi din 17,  dar înseamnă două treimi din 15. În această formulă, primarul a reușit să treacă proiectul referitor la imobilul de pe Ana Ipătescu. Și la fel a procedat și cu alte proiecte cu miză patrimonială.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a hărțuit Vrabie două angajate ale Primăriei Medgidia. Ce sancțiune a primit de la CNCD

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Apel Constanța a respins, pe fond, contestația formulată de primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, împotriva unei hotărâri a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care a fost găsit răspunzător pentru fapte de hărțuire. Una dintre victime a suferit un avort spontan, pierzând sarcina, pe fondul situației create la locul de muncă.

Pe Valentin Vrabie a ajuns să-l cunoască o țară întreagă. Întâi, ca om de ispravă, care a făcut la Peștera câteva minuni. Apoi, ajuns primar la Medgidia, a devenit și mai cunoscut… pentru agresivitate și trivialități. Viceprimărița din mandatul trecut a reclamat că a fost agresată fizic de primar. Iar un opozant din societatea civilă a publicat convorbirile sale telefonice cu Vrabie, în care acesta din urmă era beat clampă și înjura ca ultimul boschetar. De la aceste turbulențe până la hărțuire a fost un singur pas. Un pas pe care primarul din Medgidia l-a făcut la finele primului său mandat.

În septembrie 2019, Valentin Vrabie a ajuns la cuțite cu Bogdan Moșescu, un tânăr care ocupa funcția de city-manager la Primărie și coordona cu succes atragerea de fonduri europene. Conflictul a plecat de la faptul că Moșescu s-a opus semnării unui act adițional pentru majorarea valorii unui contract de asfaltare. Prestatorul contractului în cauză câștigase licitația cu un preț scăzut. Însă firmele concurente reclamaseră posibila fraudare a licitației pe baza unei pre-înțelegeri dintre agentul economic și autoritatea contractantă în vederea umflării prețului printr-un act adițional ulterior. Or actul adițional confirma aceste suspiciuni. Iar din acest motiv, Moșescu s-a opus semnării. Lui Vrabie nu i-a convenit situația, dovadă că el chiar avea o ”cheie” făcută cu firma de asfaltări.

Bogdan Moșescu și Valentin Vrabie

Ca urmare, primarul a orchestrat concedierea administratorului public. Și nu s-a oprit aici, trecând la hărțuirea sistematică a logodnicei lui Moșescu și a surorii acesteia, care deopotrivă lucrau la Primărie. Cele două au fost retrase fără nicio justificare profesională din toate proiectele europene pe care le gestionau. În mod discreționar, primarul a refuzat să le plătească sporurile salariale pentru luna septembrie 2019 și apoi tichetele de transport. Mai mult, acestea au fost denigrate prin postări pe Facebook și articole de presă, presupus comandate chiar de primar. De asemenea, au avut parte de țipete, jigniri și amenințări – pe care le-au și probat prin înregistrările audio depuse la CNCD.

 Logodnica lui Bogdan Moșescu (la momentul de față, soția sa) a fost detașată fără motiv la compartimentul care se ocupa de înregistrarea cererilor depuse de cetățeni. Niciun coleg nu a mai îndrăznit să o bage în seamă, întreaga situație devenind extrem de ostilă.

Aceasta era însărcinată, iar pe fondul umilințelor suferite la locul de muncă, a pierdut sarcina – fapt dovedit cu acte medicale. Medicii au trimis-o în concediu medical. Dar la întoarcere, nu și-a mai găsit laptopul și nu a mai avut acces la programele informatice pe care trebuia să le utilizeze pentru a-și face meseria. Mai mult, șefii au apreciat că din laptopul pe care i l-au ridicat fără proces-verbal, în absență, ar lipsi anumite documente. În ianuarie 2020, fără a fi audiată ca să își spună punctul de vedere, s-a pomenit cu nota 1 în raportul de evaluare, după ce în toți anii anteriori primise calificative maxime. După ce i-a expirat detașarea de 60 de zile la compartimentul de înregistrare a cererilor depuse de cetățeni, a primit dispoziție scrisă să revină la biroul de fonduri europene. Însă de aici a fost trimisă, verbal, înapoi la CIC, să stea și ea pe un scaun. Într-un final, a fost concediată pe baza raportului de evaluare întocmit ilegal.

Sora ei, care ocupa o funcție de șef al biroului juridic, a fost detașată la Asistența Socială. Însă, întrucât avea competențe profesionale deosebite, Primăria Constanța i-a trimis lui Vrabie o adresă prin care i-a cerut transferul. Vrabie a refuzat, răspunzând Primăriei Constanța, după vreo două luni, că a întocmit forme de concediere pentru această funcționară. Într-un final, sora logodnicei lui Moșescu a fost și ea dată afară, tot pe baza unui raport de evaluare întocmit fără audiere, cu nota 1.

Aspectele consemnate mai sus au fost reclamate de cele două angajate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în luna aprilie 2020. Consiliul a audiat părțile, iar după o investigație minuțioasă membrii din forul său deliberativ au votat în unanimitate Hotărârea nr. 375/21.04.2021. Prin aceasta, CNCD a constatat că Valentin Vrabie a comis fapte de discriminare și hărțuire împotriva celor două angajate, singurul criteriu fiind legătura acestora de rudenie cu Bogdan Moșescu. Totodată, primarul din Medgidia a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5.000 de lei.

Valentin Vrabie a contestat hotărârea CNCD la instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Constanța, în dosarul 390/36/2021*. Curtea i-a respins contestația pe 11 aprilie 2022. Primarul din Medgidia are drept de recurs.

Trebuie să mai spunem că atât cele două victime ale hărțuirii, cât și Bogdan Moșescu personal, au câștigat litigiile de muncă în care au contestat concedierile abuzive.

I-am solicitat lui Valentin Vrabie, prin intermediul biroului de presă al Primăriei Medgidia, să ne spună dacă regretă că le-a hărțuit pe cele două angajate și dacă își va prezenta demisia în situația în care hotărârea Curții de Apel Constanța va rămâne definitivă. În opinia noastră, nu există nicio justificare ca un hărțuitor, dacă va fi dovedit definitiv, să poată rămâne într-o funcție publică. Până la momentul publicării acestui articol, nu am primit un răspuns.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: