Connect with us

Exclusiv

Făgădău i-a notificat pe fotbaliștii de la Metalul să-și ia gazonul și să plece

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Primarul Decebal Făgădău a notificat clubul sportiv Metalul Constanța să demoleze gardul stadionului de fotbal din Badea Cârțan și să elibereze terenul de bunuri mobile precum covorul de gazon, gradenele și tabela de marcaj. Notificarea a fost transmisă la sfârșitul săptămânii trecute, prin intermediul controversatului executor judecătoresc Vasile Deacu. Făgădău a acordat un termen de 72 de ore pentru îndeplinirea cerințelor sale, în caz contrar sugerând că Primăria ar putea proceda la demolarea gardului fără hotărâre judecătorească și fără autorizație de desființare, în următoarele 15 zile. Situația este permisă de lege, în cazul construcțiilor neautorizate de pe domeniul public sau privat al localităților. Însă aplicarea ei reprezintă un simplu subterfugiu, în contextul în care Primăria nu are aprobări exprese pentru desființarea bazei sportive.  

Amplasamentul inițial al Sălii Polivalente: în parcarea de TIR-uri

Demolarea stadionului Metalul are legătură cu proiectul Sălii Polivalente. Acesta a fost început încă din anul 2014 de fostul primar Radu Mazăre, cu aprobare de la fostul ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea. În versiunea inițială, sala trebuia să fie construită pe un lot de teren de 32.545 de metri pătrați, ocupat în cea mai mare parte de o parcare de TIR-uri, amenajată în inima complexului sportiv Badea Cârțan, peste fostele terenuri de tenis ale orașului. Accesul la sala polivalentă era proiectat pe strada Stadionului, exact pe unde se intră în parcarea de TIR-uri.  

Extras din Hotărârea de Consiliu Local din 2014, cu primul amplasament aprobat pentru Sala Polivalentă.

Planul de situație din 2014, care atestă că amplasamentul inițial era în parcarea de TIR-uri de pe Aleea Stadionului (LOT 1). Stadionul Metalul nu era inclus în această lotizare. Stadioanele RATC și Cleopatra erau incluse în lotizare, dar nu erau afectate de proiectul sălii polivalente.

Au sucit proiectul, ca să demoleze trei stadioane

Tot în vremea lui Mazăre, suprafața de teren alocată proiectului a fost majorată la 60.000 de metri pătrați, iar pe ultima sută de metri la 78.000 de metri pătrați. În amplasamentul extins au fost incluse și stadioanele de fotbal Metalul și RATC, precum și stadionul de rugby Constructorul Cleopatra. Mai mult, în anii scurși, Primăria a schimbat amplasamentul efectiv al construcției, de pe parcarea de TIR-uri, pe cele trei stadioane.

Filozofia aplicată a fost să se demoleze stadioanele, ca să se construiască sala polivalentă, deși pentru aceasta era loc destul atât în parcarea de TIR-uri, cât și  pe terenurile virane, total nefolosite, din vecinătate. Logica demolării stadioanelor nu a fost niciodată expusă public. Iar unde se oprește logica, încep abuzurile. În plus, desființarea bazelor sportive nu se poate face decât cu aprobări speciale, care nu au fost obținute în cazul de față.

Desființarea bazelor sportive, doar cu hotărâre de Guvern

Astfel, potrivit articolului 79 din Legea 69/2000 a educației fizice și sportului, desființarea bazelor sportive nu se poate face decât prin Hotărâre de Guvern. Însă până în prezent, Guvernul României nu a adoptat o astfel de hotărâre prin care să aprobe în mod expres desființarea stadioanelor Metalul, RATC și Constructorul Cleopatra. Mai grav, Guvernul nici nu a fost informat de intenția de desființare a bazelor sportive. Practic, Primăria Constanța a ascuns această informație, sperând că va reuși să ocolească legea, prin demolări justificate fie pe baza urgenței de a salva vieți omenești, fie pe disciplina în construcții.  

PSD-istul care și-a rezolvat problema la partid

Planul lui Făgădău merge ca uns în privința stadionului RATC unde nu a comentat nimeni situația, mai ales că această regie autonomă a dispărut după ce activitatea de transport public de persoane a fost reorganizată pe CT Bus, iar activitatea sportivă s-a stins de la sine.

În privința stadionului de rugby Constructorul Cleopatra au fost discuții aprinse, dar de culise. Clubul este condus de un PSD-ist cu notorietate. Deși construcțiile de la acest stadion au fost incluse într-o autorizație de demolare, există informația că PSD-istul a găsit înțelegere ca să rămână, în cele din urmă, neafectat de proiectul sălii polivalente.

În privința stadionului de fotbal Metalul Constanța au fost comentarii, proteste și chiar procese în instanță, iar din acest motiv administrația Făgădău a fost nevoită să apeleze la tot felul de artificii pentru a rade baza sportivă de pe fața pământului, în lipsa hotărârii exprese de Guvern. Notificarea la care ne-am referit mai sus este a doua etapă din această manevră.

O expropriere… pe moca

Manevra a început, în prima etapă, cu o decizie de expropriere semnată de primarul Decebal Făgădău pe 13 septembrie 2019. Prin acest document, clubul a fost expropriat de vestiare și de tribuna pentru spectatori. Celelalte bunuri nu au fost incluse în procedură. Opinăm că Primăria a aplicat o strategie pe bucăți, deoarece exproprierea întregii baze sportive ar fi bătut la ochi. Chiar și așa, după ce a emis dispoziția de expropriere, primarul Constanței a refuzat să achite despăgubirea. Ca să scape de această obligație, Făgădău a formulat o plângere penală împotriva asociației, contestând în acest mod actele de proprietate asupra bunurilor. Însă fără plată, nu există expropriere. Constituția spune că această procedură se face prin dreaptă și PREALABILĂ despăgubire, iar Legea 255/2010 spune că decizia de expropriere operează doar după consemnarea sumelor aferente despăgubirii. Neplătind, nu contează din ce motive, Primăria nu a finalizat de fapt procedura de expropriere, după cum afirmă reprezentații clubului sportiv Metalul. 

Cum s-a transformat Făgădău în salvator de vieți, pentru a demola clădirile de la Metalul

O lună mai târziu, mai exact pe 18 octombrie 2019, primarul a semnat o autorizație de desființare a celor două construcții, în regim de urgență. Urgența a fost motivată pe baza unui raport de expertiză care atesta starea de ruină și de pericol public a clădirilor.

Ce face un primar destoinic atunci când află dintr-o expertiză că niște clădiri stau să se prăbușească? Normal că înlătură starea de pericol, ca să nu moară cineva acolo. În astfel de situații, primarii trebuie să salveze vieți, chiar dacă în acest scop sunt obligați să dărâme stadioane. Iar în acest fel se poate desființa o bază sportivă fără o hotărâre expresă de Guvern.  

Numai că, la Metalul, nu exista o stare reală de pericol. Clădirile sunt perfect funcționale. Raportul de expertiză pe care s-a bazat Făgădău a fost întocmit de un expert care are și calitatea de inculpat într-un dosar penal. Procurorii DNA l-au acuzat pe acesta de atestarea falsă a unor situații la un proiect european din comuna Limanu. Președintele clubului Metalul, Valentin Șurghie, spune că expertul nu a fost niciodată la stadion pentru a face o evaluare. Concluziile sale au fost scoase din burtă. La rândul său, expertul a declarat pentru Ordinea.Ro că el nu a făcut expertiza de capul său, ci după dorința expresă a beneficiarului. Mai multe detalii despre acest subiect puteți afla AICI.

Încă o dovadă de premeditare

Pe de altă parte, raportul de expertiză atesta o stare de pericol și la fostul bazin de înot din Badea Cârțan. Iar în această privință, expertul chiar avea dreptate. Vorbim de un bazin descoperit, plin de buruieni și mizerii. Dacă cineva cade în bazin, își pune viața în pericol. Aici, demolarea chiar este urgentă și a fost autorizată la pachet cu demolarea de la Metalul. Numai că, ce să vezi, Primăria nu a demolat nimic, ceea ce arată că nu a fost de fapt interesată să înlăture acest pericol real. Bazinul cu adevărat periculos a fost introdus în autorizația lui Făgădău la vrăjeală, pentru ca primarul să pară salvator de vieți, iar nu demolator de stadioane.

A doua etapă: demolarea gardurilor

Dar nici clădirile de la Metalul nu au fost demolate până în momentul de față, deși au trecut mai bine de 7 luni de la emiterea autorizației în regim de urgență. Clădirile nu pot fi rase de pe fața pământului, deoarece buldozerele nu au acces în incinta bazei sportive, fiind împiedicate de gardurile stadionului. Vorbim în acest caz de bunuri imobile care nici nu au fost expropriate, și nici nu fac obiectul autorizației de demolare. De asemenea, un alt impediment ar fi acela că s-ar afecta gazonul, sistemul de drenaj, gradenele și aleile care de asemenea nu au fost nici expropriate, și nici incluse în autorizația de desființare.

Notificarea

Soluția lui Făgădău la această problemă se prefigurează în notificarea transmisă la sfârșitul săptămânii trecute, prin care a somat clubul de fotbal să demoleze gardul în 72 de ore și să ridice bunurile așa-zis mobile.

Din capul locului trebuie să spunem că notificarea conține aprecieri cel puțin bizare și total străine de adevăr. În primul rând, gazonul nu este un covor pe care să-l faci sul și să-l pui în spinare. Suprafața de joc de la Metalul este formată dintr-un sistem de drenaj (construit din straturi de roci filtrante), nivelat la suprafață cu pământ fertil, peste care s-a plantat gazon. Nu vorbim de o iarbă care crește pe maidan și nici de rulouri întinse pe o suprafață, ci de o construcție permanentă care nu poate fi mutată dintr-un loc în altul. Apoi, nici gradenele nu sunt bunuri mobile. Sunt niște trepte din beton armat. De asemenea, tabela electronică de marcaj nu stă pe un dulap, ci pe o structură tot din beton armat, care este, la rândul ei, o construcție fixă și permanentă.

Făgădău joacă sceneta disciplinei în construcții

În al doilea rând, primarul Constanței insistă asupra faptului că gardul stadionului ar fi ilegal. Mai mult, la rubrica de dispoziții aplicabile, notificarea cuprinde extrase din Legea 50/1991 care se referă la desființarea pe cale administrativă, fără autorizație și fără hotărâre judecătorească, a construcțiilor ridicate ilegal pe domeniul public sau privat al UAT-urilor. Însă, stadionul cu toate accesoriile lui a fost construit perfect legal, în urmă cu 35 de ani. Chiar vă imaginați că pe vremea comuniștilor putea construi cineva fără aprobare? Planurile există, chiar dacă Făgădău ar putea pretinde că nu le-ar mai găsi în arhiva Primăriei.  Inclusiv noi le-am filmat anul trecut, prezentându-le opiniei publice. 

Evident că disciplina în construcții este un simplu subterfugiu. Făgădău face ordine în construcții, la fel cum înainte pozase în salvator de vieți. În realitate, scopul său este acela de a demola stadionul pentru proiectul sălii polivalente, deși nu are acest drept legal fără aprobarea Guvernului. Reamintim că bazele sportive nu pot fi desființate decât prin hotărâre de Guvern. Iar hotărârea nu există. Această condiție din lege protejează sportivii. Practic, primăriile pot desființa o bază sportivă, doar dacă amenajează în prealabil o altă bază sportivă de același fel, pentru relocarea activității . Nu poți să-i lași sportivi pe drumuri. Le faci alt stadion și abia apoi îl demolezi pe cel vechi.

Totuși, există o excepție special creată pentru proiectele de investiții DESTINATE educației fizice și sporturilor. Vorbim de un articol adăugat la lege, printr-o ordonanță de urgență adoptată pe 18 decembrie 2014, în ajunul tăierii porcului. Este vorba de OUG nr. 83, ATENȚIE: ”privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice”. Actul normativ are 50 de articole. 49 de articole se referă la ce scrie în titulatura Ordonanței, adică la venituri și cheltuieli. Însă tot aici, după o logică de tip mafiot (pe care o vom detalia pe larg într-un articol viitor), a fost vârât un singur articol prin care se modifică Legea Sporturilor. În acest fel, a fost creată o excepție la regula generală prezentată mai sus. 

”(11) Prin excepție de la alin. (1), desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se poate face numai prin hotărâre a Guvernului, cu condiția ca autoritățile administrației publice să aprobe în prealabil, în condițiile legii, documentațiile tehnico-economice aferente unor obiective de investiții destinate educației fizice și sportului, care vor fi construite pe același amplasament.”. 

Excepția anulează o parte din esența regulii generale. În primul rând, e prea laxă și poate fi interpretată în fel și chip. De exemplu, s-ar putea interpreta că excepția permite ca o Primărie să demoleze un stadion de fotbal pentru a construi pe acel loc o sală de fitness, un club de dans sportiv sau un centru de sah (și table?) pentru sportivii mai pensionari. Apoi, ar putea suscita și pretenția demolării stadioanelor pentru construirea de săli polivalente, ca să ajungem la o situație similară cu aceea prezentată în articolul de față.  Însă la o Polivalentă se mai țin și concerte, adunări publice, seminarii sau câte o nuntă tradițională. Ori nimic din toate acestea nu are vreo legătură cu Legea Sportului. 

Pe de altă parte, chiar și așa laxă, legea modificată în ajunul tăirii porcului nu profită deloc administrației Făgădău. După cum puteți observa, chiar și în acest articol adăugat la lege se menționează expres o parte din esența regulii generale, anume că desființarea bazelor sportive se poate face NUMAI prin hotărâre de Guvern. Ceea ce, reamintim, nu există în cazul de față. 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul prefect Nicolaescu, trimis în judecată în scandalul terenului de lângă Tom-Carrefour

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

DNA Constanța l-a trimis în judecată pe fostul prefect al județului, Adrian Nicolaescu, pentru abuz în serviciu în legătură cu refuzul acestuia de a emite un titlu de proprietate pentru un teren de 19 hectare de pe malul lacului Siutghiol, zona Tom-Carrefour. Procurorul de caz a reținut că fostul prefect s-a opus emiterii titlului de proprietate în favoarea unei persoane din comuna Mihail Kogălniceanu, deși aceasta deținea o hotărâre judecătorească irevocabilă. Așa cum vom explica mai jos, hotărârea judecătorească pentru încălcarea căreia este acuzat acum Nicolaescu se bazează pe aprecierea total falsă că terenurile din zona Tom-Carrefour ar fi aparținut cândva comunei Mihail Kogălniceanu.

Nicolaescu mai este acuzat că ar fi refuzat să avizeze propunerea Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu pentru punerea în posesie pe teritoriul administrativ al Constanței. De asemenea, fostul prefect este acuzat că, prin neemiterea titlurilor de proprietate în favoarea persoanei din Mihail Kogălniceanu, ar fi împiedicat-o pe aceasta să beneficieze de despăgubirile calculate de Primăria Constanța pentru exproprierea unei părți din acest teren în vederea amenajării pasajului rutier de la Tom-Carrefour.

Cum a schimbat o ștabă țărănistă un teren din drumul Cogealacului în Municipiul Constanța

Despre retrocedarea terenului de pe malul lacului Siutghiol, din zona Tom-Carrefour, am publicat în Ordinea.Ro mai multe articole. Din capul locului, trebuie să știți că persoana din Mihail Kogălniceanu se numește Zoea Rădulescu, iar pe vremea guvernării CDR a ocupat o funcție importantă în Guvern și în principalul partid de guvernământ, PNȚCD. Ea a moștenit de la autorii ei două terenuri agricole în comuna ei natală, în suprafață cumulată de  19 hectare. Vorbim de terenuri situate în partea de nord a comunei, pe drumul Cogealacului.

După revoluție, terenurile agricole din Mihail Kogălniceanu au fost oprite în mare parte de la retrocedare, întrucât făceau obiectul exploatării fostului IAS Ceres. În aceste împrejurări, moștenitorii suprafețelor agricole, așa cum era și Zoea Rădulescu, au primit acțiuni la Ceres Mihail Kogălniceanu SA, iar după o perioadă li s-a recalificat statutul ca locatori de terenuri. La finalul guvernării țărăniste, a fost adoptat cadrul legislativ ca terenurile lucrate de fostele IAS-uri să fie predate comisiilor locale de fond funciar constituite la nivelul unităților administrativ-teritoriale, acestea urmând să facă demersuri în vederea retrocedării suprafețelor către locatori. În acest context, Zoea Rădulescu a obținut o promisiune din partea directorului Ceres Mihail Kogălniceanu SA că i se va retroceda, nu terenul bunicilor ei din drumul Cogealacului, ci terenul situat pe malul lacului Siutghiol, în Municipiul Constanța. De asemenea, femeia a obținut o schiță în pix, cu ștampila Oficiului de Cadastru,  în care era conturat terenul pe care îl râvnea în marginea Constanței.

Însă Ceres nu era autoritate de restituire a pământului. Prin urmare, terenurile situate pe raza Constanței au ajuns la dispoziția comisiei locale de fond funciar de la Primăria Constanța, care le-a retrocedat unor constănțeni. De asemenea, cererile de retrocedare depuse de Zoea Rădulescu au fost analizate de comisia locală din comuna ei. La începutul anului 2000, comisia comunală a emis două procese-verbale de punere în posesie pentru Zoea Rădulescu. În documentele întocmite atunci, suprafețele nu au fost individualizate exact, în sensul că nu au fost trecute vecinătățile de tarla.

Speculând această scăpare, Zoea Rădulescu a deschis mai multe procese, în care a cerut ca instanțele să constate că terenul primit de la comisia comunală nu se află pe raza comunei, ci în Municipiul Constanța, pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales singură judecătoarea. Astfel, Zoea a depus mai multe cereri identice de chemare în judecată, care au fost repartizate aleatoriu către judecători diferiți. Ulterior, a păstrat acțiunea care a ajuns la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, închizând restul dosarelor. Într-un prim proces, judecătoarea aleasă a anulat titlurile de proprietate emise la propunerea comisiei locale de fond funciar din Primăria Constanța. În acest litigiu, proba principală a fost un raport de expertiză tehnică extrajudiciară, întocmit de un expert din Medgidia ales de parte, iar nu numit de instanță. Expertul ales a făcut un fel de analiză gramaticală a actelor care i-au fost puse la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu, concluzionând la final că terenul primit de Zoea de la comisa comunală se află pe teritoriul Municipiului Constanței. Mai departe, judecătoarea Jianu a interpretat raportul de expertiză și alte probe din dosar, apreciind că terenul de pe malul lacului Siutghiol s-a aflat cândva pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu. În realitate, cele două localități sunt situate la zeci de kilometri distanță, fiind despărțite de orașul Ovidiu.  Pe baza acestor halucinații care reinventează geografia patriei, Jianu a golit terenul de proprietarii puși în posesie de Comisia Locală din Constanța. Titlurile acestora au fost anulate, iar în acest fel terenul a devenit liber și numai bun de retrocedat pentru a doua oară.

Extras din hotărârea judecătorească, prin care fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu a reinventat geografia patriei.

Profitând de eliberarea terenului, Zoea Rădulescu a repetat manevra, a depus iarăși cereri clonate de chemare în judecată, alegând să fie judecată tot de Jianu. În noul proces, Jianu a obligat Comisia Județeană de la Prefectură să-i emită femeii din Mihail Kogălniceanu titluri de proprietate pentru terenurile din Constanța. După cum am arătat, la baza poveștii se află aprecierea total contrafactuală că terenurile de pe malul lacului au făcut cândva parte din aria administrativă a comunei Mihail Kogălniceanu.

Deși vorbim de o apreciere care desfigurează geografia patriei și siluiește logica, bunul-simț și legile țării, hotărârile date în acest temei sunt încă în vigoare. O încercare de anulare a situației profund injuste a fost făcută de Parchetul Curții de Apel Constanța, care l-a trimis în judecată pe expertul din Medgidia. Condamnat pe fond, acesta avea să fie achitat în calea de atac, în mod inexplicabil. În acest fel, hotărârile obținute de Zoea Rădulescu în această manieră scandaloasă au rămas în vigoare.

Trebuie să mai spunem că judecătoarea Corina Eugenia Jianu, cea care a creat întreaga situație, a fost între timp dată afară din magistratură. Jianu este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul Curții de Apel București, după ce procurorul DNA Andrei Bodean a pus-o sub acuzare că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Procesul durează de ani de zile. Până la finalizarea acestuia, Jianu se bucură de prezumția de nevinovăție. Iar cei care nu aplică hotărârile ei sunt chemați să răspundă penal.

Două cazuri identice, tratate diferit

Adrian Nicolaescu a fost prefect al județului Constanța în perioada guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. În mandatul său, Nicolaescu s-a confruntat cu două dosare grele de retrocedare. Ne referim aici la dosarul Tom-Carrefour pe care l-am prezentat mai sus, dar și la dosarul cariera Sibioara. În ambele spețe a fost vorba de punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești pronunțate de fosta judecătoare Jianu. Cariera de la Sibioara, ca toate carierele din această țară, era exceptată de la retrocedare. Cu toate acestea, un expert din Brăila a atestat în fals că exploatația minieră ar fi de fapt un teren liber de sarcini. Așadar, al doilea element comun a fost caracterul nereal al expertizelor pe care s-au fondat hotărârile judecătorești. În sfârșit, al treilea element comun: ambele hotărâri trebuiau puse în aplicare de comisia județeană condusă de Nicolaescu. Fostul prefect a tratat cele două cazuri gemene în mod diferit. Însă o analiză detaliată pe acest subiect puteți citi în curând în Ordinea.Ro. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum au fost inventate din pix niște ”victime” în folosul procesual al Asociației Constanța Altfel

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Asociația Constanța Altfel, fondată și condusă de senatorul Vergil Chițac, este beneficiara unor acte false care au legitimat-o să continue un litigiu în care nu avea calitate procesuală activă. Pentru a putea duce lupta împotriva unei companii serioase, pe care a târât-o în procese și a defăimat-o pe toate căile, asociația avea nevoie de persoane dispuse să reclame încălcarea unor interese personale. În acest context, ”victimele” au fost inventate din pix.

Un grup politic pe o trambulină civică

Înainte să intrăm pe firul poveștii, trebuie să amintim cititorilor că Asociația Constanța Altfel a fost înființată de un grup de politicieni constănțeni, în frunte cu senatorul Vergil Chițac și fosta candidată PNL la Consiliul Local, Felicia Ovanesian. Asociația a luat ființă în anul 2017, la scurt timp după ce exponenții acestui grup politic au fost excluși din PNL. La acel moment, presa locală a susținut că asociația este un simplu paravan folosit în scopul adunării de capital electoral. Dovadă că interpretarea jurnaliștilor nu a fost o simplă fantezie, de curând trei persoane fizice reprezentate de casa de avocatură a Feliciei Ovanesian, au cerut acordul instanței pentru înființarea Partidului Constanța Altfel.

Retorica urii

Încă de la bun început, asociația civică a fostului militar Chițac a propagat în spațiul public o retorică a urii împotriva ”rechinilor imobiliari”. Ideea a prins foarte bine la public, mai ales că, în Constanța, există un curent de opinie împotriva celor care au furat proprietatea publică prin retrocedări frauduloase, mutilând apoi orașul cu tot felul de construcții aberante. Însă, în mod paradoxal, asociația lui Chițac nu prea a deschis procese împotriva acestor beneficiari ai jafului din epoca Mazăre. Mai mult, așa cum am arătat într-un articol mai vechi, Felicia Ovanesian a avut raporturi profesionale, în calitatea sa de avocat, cu marele tunar de la retrocedări, Georgică Giurgiucanu. Tot Ovanesian i-a reprezentat convențional pe italienii de la FINCOGERO, care au concesionat un teren în Faleză Nord, executând lucrări de consolidare a taluzului în contul Primăriei Constanța, de peste 14 milioane de euro. Municipalitatea achită și acum rate anuale de aproximativ un milion de euro pe an către o firmă din Luxemburg, care a cesionat creanța de la Fincogero.

Felicia Ovanesian, mâna dreaptă a senatorului Vergil Chițac în Asociația Constanța Altfel, a fost avocata celui mai mare tunar de la retrocedările frauduloase din Constanța, actualul pușcăriaș Georgică Giurgiucanu.

Războiul stârnit din senin împotriva Comprest Util

În timp ce marii tunari nu prea au fost deranjați, asociația lui Chițac a pus tunurile pe Comprest Util SRL, aparținând antreprenorului constănțean Grigore Comănescu. Vorbim aici de una din cele mai serioase firme din România, care continuă o activitate economică începută în anul 1991 și care a fost în mod repetat premiată de Camera de Comerț.  Comprest Util a ridicat un singur bloc de locuințe în Constanța, și probabil cel mai frumos, pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu. Compania a cumpărat terenul de la Primărie, în anul 2004. Prețul pe care l-a plătit a fost de două milioane de euro, fiind cel mai mare din istoria de până atunci a orașului. Cu toate acestea, proiectul Comprest Util a fost atacat în instanță de Asociația Constanța Altfel.

Un prim proces pierdut de-ai lui Chițac

Vorbim de două procese distincte. În primul, asociația a atacat o autorizație de supraetajare din anul 2018. Iar în al doilea, a atacat PUZ-ul Lăpușneanu. Printre argumentele utilizate în prima acțiune a fost și acela că dezvoltatorul nu a obținut aviz arheologic. Or, la supraetajare, nu se cere aviz arheologic, de vreme ce, până acum, nu s-au mai descoperit vestigii suspendate în cer. Sofismele asociației nici nu au fost analizate pe fond, acțiunea fiind respinsă pe lipsa calității procesuale active. Cu alte cuvinte, instanța a apreciat că senatorul și colegele sale n-au calitatea de ”victime” și nu pot sta într-un astfel de proces. Aprecierea instanței nu este vreo chestiune subiectivă, ci reprezintă o aplicare a Deciziei nr. 8/2020 pronunțată de ÎCCJ într-un deja celebru recurs în interesul legii. Înalta Curte a stabilit că asociațiile, în calitate de organisme sociale interesate, au calitatea să conteste un act administrativ doar dacă invocarea interesului legitim public este subsidiară invocării unui interes legitim privat. Cu alte cuvinte, asociațiile de genul Constanța Altfel pot sta în astfel de procese doar alături de ”victimele” actelor administrative contestate.

Cum să ceri demolarea unei construcții de 20 de milioane de euro

Pe aceeași logică juridică, era previzibil că asociația lui Chițac ar fi urmat să piardă și al doilea proces, în care contestase PUZ-ul Lăpușneanu, alături dde asociația Verde Urban. În acest context, în dosarul PUZ-ului au fost depuse două cereri de intervenție principale formulate prin avocat de două asociații de proprietari învecinate blocului Comprest Util. Iată victimele: locatarii din zonă, afectați în mod direct de investiția imobiliară finalizată încă de anul trecut și evaluată la aproximativ 20 de milioane de euro. Având acest drept, ”victimele” au cerut, prin avocata lor, extinderea cadrului procesual, contestând în mod direct toate autorizațiile de construire, toate hotărârile locale, din 2004 încoace, și toate reglementările urbanistice adoptate în această perioadă istorică pentru investitorul care a îndrăznit să strice înfățișarea comunistă a zonei. Consecința finală: să se dărâme cu totul.

Doar locatarii, și nu altcineva, puteau decide prin vot intrarea în proces

Pe avocata ”victimelor” o cheamă Dumitra Daon. La termenul de judecată din 15 iunie 2020, reprezentanții procesuali ai Comprest Util au cerut ca aceasta să facă dovada calității în care reprezintă ”victimele”. De asemenea, au cerut ca avocata Daon să depună la dosar procesele-verbale adoptate de cele două asociații, prin care locatarii, și nu altcineva, ar fi decis să intre în acest proces. Dacă nu știați, asociațiile de locatari au reglementări legale specifice, potrivit cărora orice litigiu și mandat de reprezentare convențională în instanță trebuie să fie aprobate în prealabil de adunarea generală a locatarilor. Legea îngrădește posibilitatea ca șefii de asociații să facă aranjamente doar de ei știute, fiind injust ca locatarii neconsultați să fie apoi trași la răspundere financiară, în cazul în care s-ar pierde respectivele procese. Solicitările Comprest Util au venit în urma observației că una din cererile de intervenție nu era semnată de președintele respectivei asociații de proprietari. Răspunsul avocatei Daon a fost un serial de ironii, aceasta încercând astfel să decredibilizeze ideea că cineva, vreodată, și-ar permite să depună cereri de intervenție fără mandatul celor băgați în proces, care, în caz că ar cădea în pretenții, ar fi ținuți să achite întregul prejudiciu. Un fel de: hai, domne, că doar nu credeți în astfel de conspirații! Tehnica avocatei nu a impresionat instanța de judecată, care a acordat un termen scurt pentru depunerea dovezilor.

Dovezi, ioc. ”Victimele” au fost inventate din pix

La împlinirea acestui termen scurt, care a avut loc săptămâna trecută, avocata Daon a dat din colț în colț, declarând instanței că nu se mai găsesc procesele-verbale prin care locatarii (și nu altcineva) ar fi hotărât să intre în proces. În realitate, conform verificărilor noastre efectuate la una dintre asociațiile în cauză, nu a fost convocată nicio adunare generală. Cu alte cuvinte, cererea de intervenție se sprijină pe un mare fals și nu reprezintă voința procesuală a locatarilor. Trebuie să știți că vecinii blocului Comprest Util nu s-au plâns niciodată în spațiul public de această investiție, mai ales că societatea a urbanizat zonele învecinate pe cheltuiala sa, a înlocuit transformatorul electric pentru întregul cartier, a creat rețeaua de canalizare pluvială, iluminatul public din zonă, parcarea publică a locatarilor, trotuarele și aleea carosabilă.

Un angajat al Mogulului preia intervenția pe persoană fizică

După ce s-a vădit că cererile de intervenție nu se sprijină pe voința locatarilor, avocata a găsit o variantă scurtă de a salva pe moment situația. Aceasta a adaptat sumar și cu multe greșeli cererea de intervenție pe numele soțului ei, Sorin Daon. Ca să fie clar, vorbim de un copy and paste ordinar, prin care aceeași cerere a fost preluată, pe persoană fizică, de consortul ei, care are domiciliul într-un bloc învecinat proiectului Comprest Util.

La o căutare simplă pe internet, aflăm că Sorin Daon lucrează la compania Grup Servicii Petroliere, aparținând mogulului Gabriel Comănescu. La rândul său, Mogulul a fost studentul actualului senator Vergil Chițac, în vremea în care acesta era cadru universitar la Academia Navală Mircea cel Bătrân. Legăturile dintre Mogul și Amiral au fost tema campaniei electorale din anul 2016. Atunci, presa locală constănțeană a acreditat ideea că Vergil Chițac este servantul intereselor lui Gabriel Comănescu.

Tot de pe Google aflăm că angajatul lui Gabriel Comănescu a mai participat alături de asociația senatorului Chițac într-un proces de mare răsunet, având ca obiect anularea regulamentului de parcări al Constanței. Potrivit multor opinii exprimate în spațiul public, regulamentul era foarte bun, având o singură hibă, respectiv inexistența modalităților alternative de plată în parcările cu taxă de pe marile bulevarde. În loc să ceară remedierea acestei deficiențe, cei de la Constanța Altfel au cerut anularea întregului regulament. 

Omul lui Machiavelli

Ca să fie foarte clar, nu avem dovezi directe că invenția victimelor este opera Constanța Altfel și a senatorului Chițac. Însă, această mizerie ordinară, ca și preluarea cererilor pe persoană fizică de angajatul Mogulului, sunt chestiuni care au apărut fix în folosul procesual al Asociației Constanța Altfel. Pozând în deontolog și mare militant pentru corectitudine, Amiralul ar trebui să-și aleagă mijloace de acțiuni la fel de corecte și de morale. Or, până acum, o instituție a statului afirmă că asociația sa a discriminat, incitând la ură, iar acum aflăm că aceeași asociație beneficiază de invenția din pix a unor victime ireale. În acest ritm, am putea afla într-o bună zi că Amiralul nu este omul lui Gabriel Comănescu, ci omul lui Machiavelli, cel care teoretiza, în Principele, că scopul scuză mijloacele. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Motivul halucinant al acțiunilor în forță ale Primăriei Constanța la stadionul Metalul

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Săptămâna trecută, prin două acțiuni la rând, Primăria Constanța a pătruns prin efracție (adică prin tăierea gardului) pe stadionul Metalul din zona Badea Cârțan cu scopul de a demola o parte din baza sportivă.
Redacția Ordinea.Ro a publicat în exclusivitate un clip al operațiunii, care a fost vizionat deja de peste 830.000 de persoane, generând comentarii dure de protest din partea publicului. În clip sunt surprinse momentele esențiale în care poarta metalică a stadionului este forțată de niște băieți cu mușchi, dotați cu flexuri. Întreaga operațiune a fost condusă de un avocat,  care a pătruns pe stadion urmat de bodyguarzii unei firme de pază, somând verbal antrenorii și personalul clubului să părăsească terenul și vestiarele. Acesta a refuzat să-și decline identitatea și pe întreaga durată a operațiunii în forță a avut chipul acoperit cu mască de protecție.

Graba și excesele Primăriei de a rade stadionul de pe fața pământului au la bază un motiv halucinant, care agravează și mai mult circumstanțele faptelor. Astfel, trebuie să știți că luni, 22 iunie 2020, Tribunalul Constanța avea termenul decisiv de judecată într-un dosar civil, în care Asociația Club Sportiv Metalul Constanța a cerut suspendarea autorizației de demolare emisă în regim de urgență, fără avize din partea instituțiilor statului, pentru vestiarele și tribuna stadionului. Vorbim de un proces în care Primăria Constanța este parte, având dreptul să participe la dezbaterea probelor în contradictoriu cu asociația reclamantă. Or, cunoscând argumentele și dovezile înfățișate instanței de Clubul Sportiv Metalul, Primăria a încercat cu disperare să radă gardurile și covorul de gazon fără niciun act și să demoleze clădirile în baza unei autorizații emise, după cum am spus, fără niciun aviz din partea nimănui. Totul, cu orice preț, cu doar un week-end înainte ca instanța de judecată să se pronunțe asupra suspendării. În opinia noastră, argumentele și dovezile erau atât de puternice în favoarea clubului sportiv, încât ultima apărare a Primăriei a fost aceea de a interveni în forță, într-un dispreț total față de magistrați și față de actul de justiție. De altfel, instanța a rămas în pronunțare, soluția urmând să fie adoptată pe 23 iunie 2020. 

Ideea de desființare a stadionului Metalul are legătură cu proiectul construirii Sălii Polivalente. Acesta este un proiect despre care s-a vorbit în spațiul public la câțiva ani după ce Municipiul Constanța, la inițiativa actualului pușcăriaș Radu Mazăre, a inventariat terenurile de stat de sub bazele sportive din Badea Cârțan în domeniul privat al localității, fără nicio dovadă elementară de dobândire legală sau de transfer de la stat.

Vorbim de terenuri ocupate de baze sportive construite în anii 80 de statul român și de câteva întreprinderi și cooperative. Clubul Metalul avea în proprietate o clădire de vestiare, tribune pentru spectatori, platforme, alei și gradene, suprafața de joc formată din covor de gazon și instalație de drenaj, o tabelă de scor și gardul de împrejmuire. Terenul ocupat de aceste amenajări era de stat la data construirii bazei sportive. Or, în ciuda acestor evidențe, așa cum rezultă din documentele întocmite de Primăria Constanța, terenurile de sub bazele sportive au fost inventariate scriptic în domeniul privat al Municipiului Constanța prin hotărâri succesive de Consiliu Local în perioada 2002-2006. În 2007, Primăria a depus o cerere de intabulare în Cartea Funciară a terenurilor cucerite din pix, devenind, printr-un miraj al hârtiilor, proprietară recunoscută în fața terților. Primăria a căutat de atunci soluții să-i alunge pe sportivi, ca să uzeze de suprafețele inventariate scriptic.

O soluție s-a găsit în 2014, atunci când Radu Mazăre a găsit înțelegere la Liviu Dragnea, pentru construirea unei săli polivalente cu bani de la CNI. De altfel, CNI-ul a solicitat atunci în mod oficial Primăriei să-i predea o suprafață de 18.200 de metri pătrați, necesară pentru construirea sălii polivalente cu anexe, parcaje și căi de acces. Rețineți: 18.200 de metri pătrați, din care sala propriu-zisă ocupa doar 4.200 de metri pătrați. Din motive bizare, Primăria a predat 60.000 de metri pătrați de teren către CNI, probabil cu scopul ca întreaga suprafață să fie curățată de bazele sportive pre-existente.

În proiectul inițial, din anul 2014, sala polivalentă trebuia să aibă deschidere la Aleea Stadionului, iar parcarea ei trebuia amenajată pe actuala parcare de TIR-uri. Printr-o altă ciudățenie imposibil de explicat în afara unor ascunse interese imobiliare, Primăria s-a decis să schimbe proiectul inițial, în așa fel încât să salveze parcarea de TIR-uri și să sacrifice stadionul Metalul.

Marea problemă este aceea că bazele sportive, așa cum este și stadionul Metalul, nu pot fi desființate decât prin hotărâre de Guvern, în condiții foarte restrictive cuprinse în articolul 79 din Legea 69/2000 a educației fizice și sportului. Însă Primăria Constanța nu a obținut niciodată o hotărâre de Guvern pentru demolarea stadionului Metalul. Cu toate acestea, administrația Făgădău a identificat niște portițe juridice pentru a-și atinge scopul. Astfel, în decursul anului 2019, primarul Constanței a emis o dispoziție de expropriere a vestiarelor și tribunei de la Metalul pentru proiectul sălii polivalente. Însă procedura a rămas la nivel pur formal, întrucât Primăria nu a achitat despăgubirea PREALABILĂ stabilită de lege și de Constituție. Or, din acest motiv, nu vorbim de o expropriere, ci de niște acte care mimează exproprierea. Celelalte bunuri ale clubului, gradenele, suprafața de joc, tabela și gardul de împrejmuire nu au fost expropriate nici măcar la nivel formal.

Mai departe, primarul a angajat un expert pentru evaluarea rezistenței tuturor clădirilor din Badea Cârțan, incluzând aici și cele două corpuri de la stadionul Metalul. Întâmplător, lucrarea a fost făcută de un expert care a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru niște falsuri în hârtii. Expertul inculpat nu a văzut clădirile de la Metalul, dar a atestat în expertiza sa că acestea sunt în stare de ruină și reprezintă pericol public. Primăria avea însă și alte expertize la dispoziție, judiciare, comandate și supervizate de instanțele de judecată, în care se concluziona că vestiarele și tribunele de la Metalul sunt în stare optimă, adică perfect funcționale. Cu toate acestea, Făgădău s-a bazat doar pe expertiza special comandată, eliberând în baza ei o autorizație de desființare în regim de urgență, pentru salvarea de vieți omenești. În caz de urgență, avizele nu sunt necesare. În acest fel, primarul a ocolit obligația legală de a obține o hotărâre de Guvern pentru demolarea stadionului.

Pe de altă parte, după cum am arătat, Primăria nu a expropriat niciodată gardul sau covorul de gazon al stadionului. Din acest motiv, la începutul săptămânii trecute, angajații Primăriei au luat cu asalt gardurile construite în 1986, pretinzând că le pot demola fără autorizație, în baza unui extras de carte funciară.

Funcționarii au aberat că gardul ar fi fost construit fără acte, ori din acest motiv ar putea fi demolat fără nicio formalitate, ca o măsură urgentă de disciplină în construcții. Vă dați seama ce urgență, pentru un gard construit în anii 80!? Un ștab de la Primărie a respins criticile reporterului Ordinea.Ro că tăierea gardului are ca scop demolarea bazei sportive fără hotărâre de Guvern. ”Nu pătrundem în bază. Doar tăiem gardul, pentru că e ilegal” – a mințit acesta cu nerușinare. Asaltul asupra gardurilor a fost sistat în cele din urmă, după ce președintele Clubului Metalul s-a întors de la DNA (unde fusese citat pentru a fi audiat tocmai într-un dosar penal care privește situația descrisă în articolul de față) și a prezentat actele de proprietate. La două zile distanță, Primăria s-a întors cu avocatul ei la fața locului, că nu mai puteau birocrații să rabde un week-end până ce magistrații ar fi decis cine are dreptate.

Avocatul nu și-a declinat identitatea, nu a prezentat niciun document și a dat ordin verbal, dacă ați mai auzit așa ceva, pentru părăsirea terenului și a clădirilor de către personalul clubului.

După cum am arătat, Municipiul Constanța nu a avut niciodată posesia acestui teren. Pământul de sub bazele sportive a fost inventariat scriptic, la fel cum au făcut și alți primari PSD-iști trimiși în judecată de DNA pentru naționalizarea din pix a unor bunuri.

Clubul de fotbal Metalul era specializat în formarea de copii și juniori. Aici au învățat fotbal 1.700 de copii ai Constanței. Cel mai bun dintre ei, Cristian Manea, este și cel mai tânăr debutant din istoria echipei naționale de fotbal a României, unde a fost selectat la nici 17 ani. Despre performanțele echipei s-au scris numeroase articole în presa locală și națională, din anul 2005 încoace. În 2019, una din echipele de copii de la Metalul a câștigat trofeul pe Național Arena. La fel de important, în cadrul clubului învățau fotbal și copii de la orfelinat. O parte din micii fotbaliști orfani se aflau pe tern la momentul demolării, după cum se poate observa în clipul Ordinea.Ro.

Trebuie să mai spunem că pronunțarea deciziei judecătorești pentru suspendarea autorizației de desființare în regim de urgență a fost amânată pentru ziua de marți, 23 iunie 2020. De asemenea, pe 24 iunie 2020, are loc primul termen într-un dosar în care Clubul Sportiv Metalul a solicitat sistarea construcțiilor pe terenul de fotbal, prin ordonanță președințială. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: