Connect with us

Exclusiv

Făgădău i-a notificat pe fotbaliștii de la Metalul să-și ia gazonul și să plece

Published

on

Primarul Decebal Făgădău a notificat clubul sportiv Metalul Constanța să demoleze gardul stadionului de fotbal din Badea Cârțan și să elibereze terenul de bunuri mobile precum covorul de gazon, gradenele și tabela de marcaj. Notificarea a fost transmisă la sfârșitul săptămânii trecute, prin intermediul controversatului executor judecătoresc Vasile Deacu. Făgădău a acordat un termen de 72 de ore pentru îndeplinirea cerințelor sale, în caz contrar sugerând că Primăria ar putea proceda la demolarea gardului fără hotărâre judecătorească și fără autorizație de desființare, în următoarele 15 zile. Situația este permisă de lege, în cazul construcțiilor neautorizate de pe domeniul public sau privat al localităților. Însă aplicarea ei reprezintă un simplu subterfugiu, în contextul în care Primăria nu are aprobări exprese pentru desființarea bazei sportive.  

Amplasamentul inițial al Sălii Polivalente: în parcarea de TIR-uri

Demolarea stadionului Metalul are legătură cu proiectul Sălii Polivalente. Acesta a fost început încă din anul 2014 de fostul primar Radu Mazăre, cu aprobare de la fostul ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea. În versiunea inițială, sala trebuia să fie construită pe un lot de teren de 32.545 de metri pătrați, ocupat în cea mai mare parte de o parcare de TIR-uri, amenajată în inima complexului sportiv Badea Cârțan, peste fostele terenuri de tenis ale orașului. Accesul la sala polivalentă era proiectat pe strada Stadionului, exact pe unde se intră în parcarea de TIR-uri.  

Extras din Hotărârea de Consiliu Local din 2014, cu primul amplasament aprobat pentru Sala Polivalentă.

Planul de situație din 2014, care atestă că amplasamentul inițial era în parcarea de TIR-uri de pe Aleea Stadionului (LOT 1). Stadionul Metalul nu era inclus în această lotizare. Stadioanele RATC și Cleopatra erau incluse în lotizare, dar nu erau afectate de proiectul sălii polivalente.

Au sucit proiectul, ca să demoleze trei stadioane

Tot în vremea lui Mazăre, suprafața de teren alocată proiectului a fost majorată la 60.000 de metri pătrați, iar pe ultima sută de metri la 78.000 de metri pătrați. În amplasamentul extins au fost incluse și stadioanele de fotbal Metalul și RATC, precum și stadionul de rugby Constructorul Cleopatra. Mai mult, în anii scurși, Primăria a schimbat amplasamentul efectiv al construcției, de pe parcarea de TIR-uri, pe cele trei stadioane.

Filozofia aplicată a fost să se demoleze stadioanele, ca să se construiască sala polivalentă, deși pentru aceasta era loc destul atât în parcarea de TIR-uri, cât și  pe terenurile virane, total nefolosite, din vecinătate. Logica demolării stadioanelor nu a fost niciodată expusă public. Iar unde se oprește logica, încep abuzurile. În plus, desființarea bazelor sportive nu se poate face decât cu aprobări speciale, care nu au fost obținute în cazul de față.

Desființarea bazelor sportive, doar cu hotărâre de Guvern

Astfel, potrivit articolului 79 din Legea 69/2000 a educației fizice și sportului, desființarea bazelor sportive nu se poate face decât prin Hotărâre de Guvern. Însă până în prezent, Guvernul României nu a adoptat o astfel de hotărâre prin care să aprobe în mod expres desființarea stadioanelor Metalul, RATC și Constructorul Cleopatra. Mai grav, Guvernul nici nu a fost informat de intenția de desființare a bazelor sportive. Practic, Primăria Constanța a ascuns această informație, sperând că va reuși să ocolească legea, prin demolări justificate fie pe baza urgenței de a salva vieți omenești, fie pe disciplina în construcții.  

PSD-istul care și-a rezolvat problema la partid

Planul lui Făgădău merge ca uns în privința stadionului RATC unde nu a comentat nimeni situația, mai ales că această regie autonomă a dispărut după ce activitatea de transport public de persoane a fost reorganizată pe CT Bus, iar activitatea sportivă s-a stins de la sine.

În privința stadionului de rugby Constructorul Cleopatra au fost discuții aprinse, dar de culise. Clubul este condus de un PSD-ist cu notorietate. Deși construcțiile de la acest stadion au fost incluse într-o autorizație de demolare, există informația că PSD-istul a găsit înțelegere ca să rămână, în cele din urmă, neafectat de proiectul sălii polivalente.

În privința stadionului de fotbal Metalul Constanța au fost comentarii, proteste și chiar procese în instanță, iar din acest motiv administrația Făgădău a fost nevoită să apeleze la tot felul de artificii pentru a rade baza sportivă de pe fața pământului, în lipsa hotărârii exprese de Guvern. Notificarea la care ne-am referit mai sus este a doua etapă din această manevră.

O expropriere… pe moca

Manevra a început, în prima etapă, cu o decizie de expropriere semnată de primarul Decebal Făgădău pe 13 septembrie 2019. Prin acest document, clubul a fost expropriat de vestiare și de tribuna pentru spectatori. Celelalte bunuri nu au fost incluse în procedură. Opinăm că Primăria a aplicat o strategie pe bucăți, deoarece exproprierea întregii baze sportive ar fi bătut la ochi. Chiar și așa, după ce a emis dispoziția de expropriere, primarul Constanței a refuzat să achite despăgubirea. Ca să scape de această obligație, Făgădău a formulat o plângere penală împotriva asociației, contestând în acest mod actele de proprietate asupra bunurilor. Însă fără plată, nu există expropriere. Constituția spune că această procedură se face prin dreaptă și PREALABILĂ despăgubire, iar Legea 255/2010 spune că decizia de expropriere operează doar după consemnarea sumelor aferente despăgubirii. Neplătind, nu contează din ce motive, Primăria nu a finalizat de fapt procedura de expropriere, după cum afirmă reprezentații clubului sportiv Metalul. 

Cum s-a transformat Făgădău în salvator de vieți, pentru a demola clădirile de la Metalul

O lună mai târziu, mai exact pe 18 octombrie 2019, primarul a semnat o autorizație de desființare a celor două construcții, în regim de urgență. Urgența a fost motivată pe baza unui raport de expertiză care atesta starea de ruină și de pericol public a clădirilor.

Ce face un primar destoinic atunci când află dintr-o expertiză că niște clădiri stau să se prăbușească? Normal că înlătură starea de pericol, ca să nu moară cineva acolo. În astfel de situații, primarii trebuie să salveze vieți, chiar dacă în acest scop sunt obligați să dărâme stadioane. Iar în acest fel se poate desființa o bază sportivă fără o hotărâre expresă de Guvern.  

Numai că, la Metalul, nu exista o stare reală de pericol. Clădirile sunt perfect funcționale. Raportul de expertiză pe care s-a bazat Făgădău a fost întocmit de un expert care are și calitatea de inculpat într-un dosar penal. Procurorii DNA l-au acuzat pe acesta de atestarea falsă a unor situații la un proiect european din comuna Limanu. Președintele clubului Metalul, Valentin Șurghie, spune că expertul nu a fost niciodată la stadion pentru a face o evaluare. Concluziile sale au fost scoase din burtă. La rândul său, expertul a declarat pentru Ordinea.Ro că el nu a făcut expertiza de capul său, ci după dorința expresă a beneficiarului. Mai multe detalii despre acest subiect puteți afla AICI.

Încă o dovadă de premeditare

Pe de altă parte, raportul de expertiză atesta o stare de pericol și la fostul bazin de înot din Badea Cârțan. Iar în această privință, expertul chiar avea dreptate. Vorbim de un bazin descoperit, plin de buruieni și mizerii. Dacă cineva cade în bazin, își pune viața în pericol. Aici, demolarea chiar este urgentă și a fost autorizată la pachet cu demolarea de la Metalul. Numai că, ce să vezi, Primăria nu a demolat nimic, ceea ce arată că nu a fost de fapt interesată să înlăture acest pericol real. Bazinul cu adevărat periculos a fost introdus în autorizația lui Făgădău la vrăjeală, pentru ca primarul să pară salvator de vieți, iar nu demolator de stadioane.

A doua etapă: demolarea gardurilor

Dar nici clădirile de la Metalul nu au fost demolate până în momentul de față, deși au trecut mai bine de 7 luni de la emiterea autorizației în regim de urgență. Clădirile nu pot fi rase de pe fața pământului, deoarece buldozerele nu au acces în incinta bazei sportive, fiind împiedicate de gardurile stadionului. Vorbim în acest caz de bunuri imobile care nici nu au fost expropriate, și nici nu fac obiectul autorizației de demolare. De asemenea, un alt impediment ar fi acela că s-ar afecta gazonul, sistemul de drenaj, gradenele și aleile care de asemenea nu au fost nici expropriate, și nici incluse în autorizația de desființare.

Notificarea

Soluția lui Făgădău la această problemă se prefigurează în notificarea transmisă la sfârșitul săptămânii trecute, prin care a somat clubul de fotbal să demoleze gardul în 72 de ore și să ridice bunurile așa-zis mobile.

Din capul locului trebuie să spunem că notificarea conține aprecieri cel puțin bizare și total străine de adevăr. În primul rând, gazonul nu este un covor pe care să-l faci sul și să-l pui în spinare. Suprafața de joc de la Metalul este formată dintr-un sistem de drenaj (construit din straturi de roci filtrante), nivelat la suprafață cu pământ fertil, peste care s-a plantat gazon. Nu vorbim de o iarbă care crește pe maidan și nici de rulouri întinse pe o suprafață, ci de o construcție permanentă care nu poate fi mutată dintr-un loc în altul. Apoi, nici gradenele nu sunt bunuri mobile. Sunt niște trepte din beton armat. De asemenea, tabela electronică de marcaj nu stă pe un dulap, ci pe o structură tot din beton armat, care este, la rândul ei, o construcție fixă și permanentă.

Făgădău joacă sceneta disciplinei în construcții

În al doilea rând, primarul Constanței insistă asupra faptului că gardul stadionului ar fi ilegal. Mai mult, la rubrica de dispoziții aplicabile, notificarea cuprinde extrase din Legea 50/1991 care se referă la desființarea pe cale administrativă, fără autorizație și fără hotărâre judecătorească, a construcțiilor ridicate ilegal pe domeniul public sau privat al UAT-urilor. Însă, stadionul cu toate accesoriile lui a fost construit perfect legal, în urmă cu 35 de ani. Chiar vă imaginați că pe vremea comuniștilor putea construi cineva fără aprobare? Planurile există, chiar dacă Făgădău ar putea pretinde că nu le-ar mai găsi în arhiva Primăriei.  Inclusiv noi le-am filmat anul trecut, prezentându-le opiniei publice. 

Evident că disciplina în construcții este un simplu subterfugiu. Făgădău face ordine în construcții, la fel cum înainte pozase în salvator de vieți. În realitate, scopul său este acela de a demola stadionul pentru proiectul sălii polivalente, deși nu are acest drept legal fără aprobarea Guvernului. Reamintim că bazele sportive nu pot fi desființate decât prin hotărâre de Guvern. Iar hotărârea nu există. Această condiție din lege protejează sportivii. Practic, primăriile pot desființa o bază sportivă, doar dacă amenajează în prealabil o altă bază sportivă de același fel, pentru relocarea activității . Nu poți să-i lași sportivi pe drumuri. Le faci alt stadion și abia apoi îl demolezi pe cel vechi.

Totuși, există o excepție special creată pentru proiectele de investiții DESTINATE educației fizice și sporturilor. Vorbim de un articol adăugat la lege, printr-o ordonanță de urgență adoptată pe 18 decembrie 2014, în ajunul tăierii porcului. Este vorba de OUG nr. 83, ATENȚIE: ”privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice”. Actul normativ are 50 de articole. 49 de articole se referă la ce scrie în titulatura Ordonanței, adică la venituri și cheltuieli. Însă tot aici, după o logică de tip mafiot (pe care o vom detalia pe larg într-un articol viitor), a fost vârât un singur articol prin care se modifică Legea Sporturilor. În acest fel, a fost creată o excepție la regula generală prezentată mai sus. 

”(11) Prin excepție de la alin. (1), desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se poate face numai prin hotărâre a Guvernului, cu condiția ca autoritățile administrației publice să aprobe în prealabil, în condițiile legii, documentațiile tehnico-economice aferente unor obiective de investiții destinate educației fizice și sportului, care vor fi construite pe același amplasament.”. 

Excepția anulează o parte din esența regulii generale. În primul rând, e prea laxă și poate fi interpretată în fel și chip. De exemplu, s-ar putea interpreta că excepția permite ca o Primărie să demoleze un stadion de fotbal pentru a construi pe acel loc o sală de fitness, un club de dans sportiv sau un centru de sah (și table?) pentru sportivii mai pensionari. Apoi, ar putea suscita și pretenția demolării stadioanelor pentru construirea de săli polivalente, ca să ajungem la o situație similară cu aceea prezentată în articolul de față.  Însă la o Polivalentă se mai țin și concerte, adunări publice, seminarii sau câte o nuntă tradițională. Ori nimic din toate acestea nu are vreo legătură cu Legea Sportului. 

Pe de altă parte, chiar și așa laxă, legea modificată în ajunul tăirii porcului nu profită deloc administrației Făgădău. După cum puteți observa, chiar și în acest articol adăugat la lege se menționează expres o parte din esența regulii generale, anume că desființarea bazelor sportive se poate face NUMAI prin hotărâre de Guvern. Ceea ce, reamintim, nu există în cazul de față. 

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.