Connect with us

Exclusiv

Făgădău i-a notificat pe fotbaliștii de la Metalul să-și ia gazonul și să plece

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Primarul Decebal Făgădău a notificat clubul sportiv Metalul Constanța să demoleze gardul stadionului de fotbal din Badea Cârțan și să elibereze terenul de bunuri mobile precum covorul de gazon, gradenele și tabela de marcaj. Notificarea a fost transmisă la sfârșitul săptămânii trecute, prin intermediul controversatului executor judecătoresc Vasile Deacu. Făgădău a acordat un termen de 72 de ore pentru îndeplinirea cerințelor sale, în caz contrar sugerând că Primăria ar putea proceda la demolarea gardului fără hotărâre judecătorească și fără autorizație de desființare, în următoarele 15 zile. Situația este permisă de lege, în cazul construcțiilor neautorizate de pe domeniul public sau privat al localităților. Însă aplicarea ei reprezintă un simplu subterfugiu, în contextul în care Primăria nu are aprobări exprese pentru desființarea bazei sportive.  

Amplasamentul inițial al Sălii Polivalente: în parcarea de TIR-uri

Demolarea stadionului Metalul are legătură cu proiectul Sălii Polivalente. Acesta a fost început încă din anul 2014 de fostul primar Radu Mazăre, cu aprobare de la fostul ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea. În versiunea inițială, sala trebuia să fie construită pe un lot de teren de 32.545 de metri pătrați, ocupat în cea mai mare parte de o parcare de TIR-uri, amenajată în inima complexului sportiv Badea Cârțan, peste fostele terenuri de tenis ale orașului. Accesul la sala polivalentă era proiectat pe strada Stadionului, exact pe unde se intră în parcarea de TIR-uri.  

Extras din Hotărârea de Consiliu Local din 2014, cu primul amplasament aprobat pentru Sala Polivalentă.

Planul de situație din 2014, care atestă că amplasamentul inițial era în parcarea de TIR-uri de pe Aleea Stadionului (LOT 1). Stadionul Metalul nu era inclus în această lotizare. Stadioanele RATC și Cleopatra erau incluse în lotizare, dar nu erau afectate de proiectul sălii polivalente.

Au sucit proiectul, ca să demoleze trei stadioane

Tot în vremea lui Mazăre, suprafața de teren alocată proiectului a fost majorată la 60.000 de metri pătrați, iar pe ultima sută de metri la 78.000 de metri pătrați. În amplasamentul extins au fost incluse și stadioanele de fotbal Metalul și RATC, precum și stadionul de rugby Constructorul Cleopatra. Mai mult, în anii scurși, Primăria a schimbat amplasamentul efectiv al construcției, de pe parcarea de TIR-uri, pe cele trei stadioane.

Filozofia aplicată a fost să se demoleze stadioanele, ca să se construiască sala polivalentă, deși pentru aceasta era loc destul atât în parcarea de TIR-uri, cât și  pe terenurile virane, total nefolosite, din vecinătate. Logica demolării stadioanelor nu a fost niciodată expusă public. Iar unde se oprește logica, încep abuzurile. În plus, desființarea bazelor sportive nu se poate face decât cu aprobări speciale, care nu au fost obținute în cazul de față.

Desființarea bazelor sportive, doar cu hotărâre de Guvern

Astfel, potrivit articolului 79 din Legea 69/2000 a educației fizice și sportului, desființarea bazelor sportive nu se poate face decât prin Hotărâre de Guvern. Însă până în prezent, Guvernul României nu a adoptat o astfel de hotărâre prin care să aprobe în mod expres desființarea stadioanelor Metalul, RATC și Constructorul Cleopatra. Mai grav, Guvernul nici nu a fost informat de intenția de desființare a bazelor sportive. Practic, Primăria Constanța a ascuns această informație, sperând că va reuși să ocolească legea, prin demolări justificate fie pe baza urgenței de a salva vieți omenești, fie pe disciplina în construcții.  

PSD-istul care și-a rezolvat problema la partid

Planul lui Făgădău merge ca uns în privința stadionului RATC unde nu a comentat nimeni situația, mai ales că această regie autonomă a dispărut după ce activitatea de transport public de persoane a fost reorganizată pe CT Bus, iar activitatea sportivă s-a stins de la sine.

În privința stadionului de rugby Constructorul Cleopatra au fost discuții aprinse, dar de culise. Clubul este condus de un PSD-ist cu notorietate. Deși construcțiile de la acest stadion au fost incluse într-o autorizație de demolare, există informația că PSD-istul a găsit înțelegere ca să rămână, în cele din urmă, neafectat de proiectul sălii polivalente.

În privința stadionului de fotbal Metalul Constanța au fost comentarii, proteste și chiar procese în instanță, iar din acest motiv administrația Făgădău a fost nevoită să apeleze la tot felul de artificii pentru a rade baza sportivă de pe fața pământului, în lipsa hotărârii exprese de Guvern. Notificarea la care ne-am referit mai sus este a doua etapă din această manevră.

O expropriere… pe moca

Manevra a început, în prima etapă, cu o decizie de expropriere semnată de primarul Decebal Făgădău pe 13 septembrie 2019. Prin acest document, clubul a fost expropriat de vestiare și de tribuna pentru spectatori. Celelalte bunuri nu au fost incluse în procedură. Opinăm că Primăria a aplicat o strategie pe bucăți, deoarece exproprierea întregii baze sportive ar fi bătut la ochi. Chiar și așa, după ce a emis dispoziția de expropriere, primarul Constanței a refuzat să achite despăgubirea. Ca să scape de această obligație, Făgădău a formulat o plângere penală împotriva asociației, contestând în acest mod actele de proprietate asupra bunurilor. Însă fără plată, nu există expropriere. Constituția spune că această procedură se face prin dreaptă și PREALABILĂ despăgubire, iar Legea 255/2010 spune că decizia de expropriere operează doar după consemnarea sumelor aferente despăgubirii. Neplătind, nu contează din ce motive, Primăria nu a finalizat de fapt procedura de expropriere, după cum afirmă reprezentații clubului sportiv Metalul. 

Cum s-a transformat Făgădău în salvator de vieți, pentru a demola clădirile de la Metalul

O lună mai târziu, mai exact pe 18 octombrie 2019, primarul a semnat o autorizație de desființare a celor două construcții, în regim de urgență. Urgența a fost motivată pe baza unui raport de expertiză care atesta starea de ruină și de pericol public a clădirilor.

Ce face un primar destoinic atunci când află dintr-o expertiză că niște clădiri stau să se prăbușească? Normal că înlătură starea de pericol, ca să nu moară cineva acolo. În astfel de situații, primarii trebuie să salveze vieți, chiar dacă în acest scop sunt obligați să dărâme stadioane. Iar în acest fel se poate desființa o bază sportivă fără o hotărâre expresă de Guvern.  

Numai că, la Metalul, nu exista o stare reală de pericol. Clădirile sunt perfect funcționale. Raportul de expertiză pe care s-a bazat Făgădău a fost întocmit de un expert care are și calitatea de inculpat într-un dosar penal. Procurorii DNA l-au acuzat pe acesta de atestarea falsă a unor situații la un proiect european din comuna Limanu. Președintele clubului Metalul, Valentin Șurghie, spune că expertul nu a fost niciodată la stadion pentru a face o evaluare. Concluziile sale au fost scoase din burtă. La rândul său, expertul a declarat pentru Ordinea.Ro că el nu a făcut expertiza de capul său, ci după dorința expresă a beneficiarului. Mai multe detalii despre acest subiect puteți afla AICI.

Încă o dovadă de premeditare

Pe de altă parte, raportul de expertiză atesta o stare de pericol și la fostul bazin de înot din Badea Cârțan. Iar în această privință, expertul chiar avea dreptate. Vorbim de un bazin descoperit, plin de buruieni și mizerii. Dacă cineva cade în bazin, își pune viața în pericol. Aici, demolarea chiar este urgentă și a fost autorizată la pachet cu demolarea de la Metalul. Numai că, ce să vezi, Primăria nu a demolat nimic, ceea ce arată că nu a fost de fapt interesată să înlăture acest pericol real. Bazinul cu adevărat periculos a fost introdus în autorizația lui Făgădău la vrăjeală, pentru ca primarul să pară salvator de vieți, iar nu demolator de stadioane.

A doua etapă: demolarea gardurilor

Dar nici clădirile de la Metalul nu au fost demolate până în momentul de față, deși au trecut mai bine de 7 luni de la emiterea autorizației în regim de urgență. Clădirile nu pot fi rase de pe fața pământului, deoarece buldozerele nu au acces în incinta bazei sportive, fiind împiedicate de gardurile stadionului. Vorbim în acest caz de bunuri imobile care nici nu au fost expropriate, și nici nu fac obiectul autorizației de demolare. De asemenea, un alt impediment ar fi acela că s-ar afecta gazonul, sistemul de drenaj, gradenele și aleile care de asemenea nu au fost nici expropriate, și nici incluse în autorizația de desființare.

Notificarea

Soluția lui Făgădău la această problemă se prefigurează în notificarea transmisă la sfârșitul săptămânii trecute, prin care a somat clubul de fotbal să demoleze gardul în 72 de ore și să ridice bunurile așa-zis mobile.

Din capul locului trebuie să spunem că notificarea conține aprecieri cel puțin bizare și total străine de adevăr. În primul rând, gazonul nu este un covor pe care să-l faci sul și să-l pui în spinare. Suprafața de joc de la Metalul este formată dintr-un sistem de drenaj (construit din straturi de roci filtrante), nivelat la suprafață cu pământ fertil, peste care s-a plantat gazon. Nu vorbim de o iarbă care crește pe maidan și nici de rulouri întinse pe o suprafață, ci de o construcție permanentă care nu poate fi mutată dintr-un loc în altul. Apoi, nici gradenele nu sunt bunuri mobile. Sunt niște trepte din beton armat. De asemenea, tabela electronică de marcaj nu stă pe un dulap, ci pe o structură tot din beton armat, care este, la rândul ei, o construcție fixă și permanentă.

Făgădău joacă sceneta disciplinei în construcții

În al doilea rând, primarul Constanței insistă asupra faptului că gardul stadionului ar fi ilegal. Mai mult, la rubrica de dispoziții aplicabile, notificarea cuprinde extrase din Legea 50/1991 care se referă la desființarea pe cale administrativă, fără autorizație și fără hotărâre judecătorească, a construcțiilor ridicate ilegal pe domeniul public sau privat al UAT-urilor. Însă, stadionul cu toate accesoriile lui a fost construit perfect legal, în urmă cu 35 de ani. Chiar vă imaginați că pe vremea comuniștilor putea construi cineva fără aprobare? Planurile există, chiar dacă Făgădău ar putea pretinde că nu le-ar mai găsi în arhiva Primăriei.  Inclusiv noi le-am filmat anul trecut, prezentându-le opiniei publice. 

Evident că disciplina în construcții este un simplu subterfugiu. Făgădău face ordine în construcții, la fel cum înainte pozase în salvator de vieți. În realitate, scopul său este acela de a demola stadionul pentru proiectul sălii polivalente, deși nu are acest drept legal fără aprobarea Guvernului. Reamintim că bazele sportive nu pot fi desființate decât prin hotărâre de Guvern. Iar hotărârea nu există. Această condiție din lege protejează sportivii. Practic, primăriile pot desființa o bază sportivă, doar dacă amenajează în prealabil o altă bază sportivă de același fel, pentru relocarea activității . Nu poți să-i lași sportivi pe drumuri. Le faci alt stadion și abia apoi îl demolezi pe cel vechi.

Totuși, există o excepție special creată pentru proiectele de investiții DESTINATE educației fizice și sporturilor. Vorbim de un articol adăugat la lege, printr-o ordonanță de urgență adoptată pe 18 decembrie 2014, în ajunul tăierii porcului. Este vorba de OUG nr. 83, ATENȚIE: ”privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice”. Actul normativ are 50 de articole. 49 de articole se referă la ce scrie în titulatura Ordonanței, adică la venituri și cheltuieli. Însă tot aici, după o logică de tip mafiot (pe care o vom detalia pe larg într-un articol viitor), a fost vârât un singur articol prin care se modifică Legea Sporturilor. În acest fel, a fost creată o excepție la regula generală prezentată mai sus. 

”(11) Prin excepție de la alin. (1), desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se poate face numai prin hotărâre a Guvernului, cu condiția ca autoritățile administrației publice să aprobe în prealabil, în condițiile legii, documentațiile tehnico-economice aferente unor obiective de investiții destinate educației fizice și sportului, care vor fi construite pe același amplasament.”. 

Excepția anulează o parte din esența regulii generale. În primul rând, e prea laxă și poate fi interpretată în fel și chip. De exemplu, s-ar putea interpreta că excepția permite ca o Primărie să demoleze un stadion de fotbal pentru a construi pe acel loc o sală de fitness, un club de dans sportiv sau un centru de sah (și table?) pentru sportivii mai pensionari. Apoi, ar putea suscita și pretenția demolării stadioanelor pentru construirea de săli polivalente, ca să ajungem la o situație similară cu aceea prezentată în articolul de față.  Însă la o Polivalentă se mai țin și concerte, adunări publice, seminarii sau câte o nuntă tradițională. Ori nimic din toate acestea nu are vreo legătură cu Legea Sportului. 

Pe de altă parte, chiar și așa laxă, legea modificată în ajunul tăirii porcului nu profită deloc administrației Făgădău. După cum puteți observa, chiar și în acest articol adăugat la lege se menționează expres o parte din esența regulii generale, anume că desființarea bazelor sportive se poate face NUMAI prin hotărâre de Guvern. Ceea ce, reamintim, nu există în cazul de față. 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Comprest Util a câștigat procesul cu Asociația Constanța Altfel. Detalii inedite din dosar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Societatea Comprest Util SRL, aparținând antreprenorului constănțean Grigore Comănescu, a câștigat definitiv procesul care i-a fost intentat de Asociația Constanța Altfel, fondată de actualul primar Vergil Chițac. Soluția este definitivă și a fost pronunțată de Curtea de Apel Galați, în data de 19 ianuarie 2021. Procesul, care a durat doi ani, a fost câștigat, atât pe fond, cât și în recurs, de Comprest Util și de Primarul Municipiului Constanța – la rândul său pârât în proces în calitate de emitent al Autorizației de Construire 149/19.02.2018. Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea acestui act administrativ care se referea la supraetajarea cu un etaj, în condițiile articolului 2 aliniatul 4 din Legea 50/1991, a blocului ridicat de Comprest Util pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 179 A în baza unor autorizații de construire anterioare (din 2009 și 2016). Încă de la debutul procesului, Asociația Constanța Altfel a solicitat, pe cale separată, și suspendarea provizorie a autorizației de supraetajare, cu intenția de a bloca lucrările de construire. Și acest demers a fost respins de instanță, astfel încât Comprest Util și-a finalizat între timp investiția. Întregul războiul juridic s-a finalizat cu înfrângerea drastică și pe toate fronturile a asociației fondate de actualul primar Vergil Chițac. Asociația și fondatorii ei ar putea, în urma altor demersuri juridice, să devină pasibili de plata unor despăgubiri.

Izvorul urii

Constanța Altfel a fost creată de un grup local de epigoni ai Asociației Salvați Bucureștiul și ai Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului. Vorbim de două ONG-uri foarte cunoscute la nivel național, înființate de Nicușor Dan (actualul primar al Bucureștiului), respectiv de Elek Levente, unul din liderii USR-ului. Metodele celor doi au fost puse în practică la Constanța de un grup de politicieni, în frunte cu Vergil Chițac și Felicia Ovanesian, la scurt timp după excluderea acestora din PNL. Rămași fără partid, acești politicieni locali aveau nevoie de o trambulină pre-electorală. Și atunci au copiat mimetic modelele oferite de Nicușor Dan și Elek Levente, erijându-se în lideri ai societății civile.

Ca o noutate, asociația fondată la Constanța de Chițac, Ovanesian și alții a construit o veritabilă ideologie a luptei (de clasă) cu ”rechinii imobiliari”, denigrând investitorii și întreținând o ură irațională împotriva acestora. În mod ipocrit, Asociația a trimis-o pe avocata Ovanesian la bară împotriva unor așa-ziși ”rechini imobiliari”, deși aceasta apărase în cariera ei mai multe nenorociri urbanistice, precum blocul de pe strada Zorelelor, ridicat cu încălcarea legii într-un cartier de case, cu titlul fals de clădire de locuințe sociale, fără respectarea distanțelor față de clădirile învecinate (puteți afla AICI mai multe detalii). De asemenea, presa a relatat că marea luptătoare pentru spațiile verzi și disciplina în construcții deține un imobil în Faleză Nord, lipsit de spațiu verde și cu balcoanele proiectate deasupra domeniului public. 

Mai multe detalii puteți afla aici:

Legenda salvatorilor. Felicia Ovanesian, legături bizare cu regimul Mazăre

În cariera sa, avocata Ovanesian a oferit asistență juridică marelui tunar de la retrocedări, Georgică Giurgiucanu, a generat executarea silită a unui teren retrocedat aflat sub sechestrul instituit de DNA și a negociat o tranzacție extrajudiciară între fostul primar Radu Mazăre și italienii de la FinCoGeRO, cei care mulg niște milioane de euro pe an de la municipalitate, pentru lucrări executate în contul Primăriei, evaluate la valoarea de piață, iar nu la valoarea contabilă efectivă.

La trântă cu una din cele mai serioase firme din oraș

Scandalos este faptul că această persoană care nu a avut niciun scrupul moral să reprezinte golani de asemenea teapă s-a erijat într-un fel de etalon al moralității și corectitudinii, atacând în instanță un om de afaceri corect și serios.

Seriozitatea Comprest Util este atestată de faptul că această societate este parteneră NATO, contribuind la amenajarea bazei militare americane de la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, societatea a fost implicată în lucrările de mare anvergură pentru lărgirea plajelor din Constanța, fiind premiată și inclusă în topurile naționale ale Camerei de Comerț și Industrie a României. (Mai multe detalii AICI)

Cel mai scump teren din istoria orașului

Comprest Util a cumpărat terenul de pe Lăpușneanu, în suprafață de peste 2.000 de metri pătrați, de la Primăria Constanța, în anul 2004. Societatea a achitat două milioane de euro Primăriei, acest preț fiind cel mai mare din istoria de până atunci a orașului.

În vreme ce mulți beneficiari de retrocedări penale n-au fost deranjați de Ovanesian și Chițac, asociația acestora a pus tunurile pe societatea care a cumpărat, cu bani grei, acest teren și a demarat unul din cele mai solide și frumoase proiecte imobiliare din oraș, cu parcare subterană mai bună și mai dotată decât a oricărui mall din Constanța, cu buncăre pentru apărarea civilă construite în beneficiul orașului, cu rezervă de apă înmagazinată în bazine subterane, tot pentru necesitățile strategice ale orașului.

Grigore Comănescu, la blocul Comprest Util, înainte de finalizarea lucrărilor.

O acțiune aberantă

Procesul stârnit de Constanța Altfel împotriva Comprest Util nu a fost motivat de interese reale pentru dreptate, ordine urbanistică și alte lozinci. Atacul a fost lansat doar în scopul acumulării capitalului politic de care Chițac &  Ovanesian aveau nevoie pentru scopurile lor electorale. Simplul fapt că au cutezat să hărțuiască o companie de o asemenea anvergură i-a înaripat fals pe cei de la Constanța Altfel, care au putut să pozeze în oameni curajoși, morali și de acțiune. În realitate, totul a fost o strategie de imagine și nimic mai mult.

Ca dovadă, întreaga acțiune împotriva Comprest Util s-a dovedit o însăilare de aberații fără sens. De pildă, Constanța Altfel a reclamat, printre altele, și faptul că investitorul nu a obținut aviz arheologic pentru etajul 8 al blocului de pe Lăpușneanu. Dar ce vestigii istorice puteau fi descoperite în văzduh?

Deși nu se putea referi justificat în acțiunea ei decât la autorizația de supraetajare atacă în instanță, Constanța Altfel a criticat și autorizațiile anterioare, din 2009 și din 2016. ONG-ul a tunat și a fulgerat că investitorul care a cumpărat terenul cu două milioane de euro ar fi trebuit să-l conserve ca spațiu verde. Cu alte cuvinte, să cultive iarbă, ce dacă a cumpărat terenul de la Primărie, cu atâția bani!!!

Strămutarea și motivele unei bănuieli legitime

În ce calitatea abera Constanța Altfel? Ei bine, așa cum au constatat instanțele de judecată, în niciuna. În anul 2019, Tribunalul Constanța a respins pe fond acțiunea formulată de Asociația Constanța Altfel, motivat de lipsa calității procesuale active. Asociația a declarat recurs, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel Constanța. În această fază, Comprest Util a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel, pe baza bănuielii legitime că fondatorii asociației, prin scopurile lor electorale și prin pozițiile sociale ocupate, ar fi putut influența instanța locală. ÎCCJ a admis cererea Comprest Util, iar în acest fel dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Galați.

RIL-ul care a spus că asociațiile nu se mai pot juca de-a statul

Tot anul trecut, secțiile Înaltei Curți, reunite în complet de RIL, au stabilit că asociațiile de tipul Constanța Altfel nu pot declanșa acțiuni în contencios obiectiv, neavând atributul legal de tutelă asupra actelor administrative. Cu alte cuvinte, aceste asociații nu pot deschide procese doar pe baza susținerii că un act administrativ, precum un PUZ sau o autorizație de construire, ar încălca legea și interesul general. Ele pot evoca astfel de încălcări ale legii și interesului general, dar numai în subsidiar, dacă justifică un interes legitim privat (în sensul că sunt afectate direct, că li se creează un prejudiciu personal, că actul respectiv le îngrădește drepturi subiective). Înțelegând că li se taie macaroana, cei de la Constanța Altfel au intervenit în acest recurs în interesul legii (RIL) cu un memoriu amicus curiae, prin care au încercat să-i convingă pe cei mai buni judecători din țară, în frunte cu președintele instanței supreme, să nu interzică această șmecherie juridică a acțiunilor populare. N-au reușit. RIL-ul a fost adoptat, iar hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial, devenind universal obligatorie, la fel ca legea. De atunci, magistrații care nu țin cont de acest RIL sunt pasibili de răspundere.

Ura și la gară

Pe acest fond, era mai mult decât previzibil că Asociația Constanța Altfel va pierde definitiv procesul, ceea ce s-a și întâmplat, după cum am arătat, la Curtea de Apel Galați, pe 19 ianuarie 2021. Instanța a respins recursul Constanța Altfel ca neîntemeiat, ceea ce înseamnă că s-a menținut aprecierea instanței de fond că asociația nu are calitate procesuală activă. Și e evident că nu avea o astfel de calitate, de vreme ce nu a suferit niciun prejudiciu, nu i s-a afectat niciun drept subiectiv și nu avea chiar nicio legătură cu situația din Lăpușneanu. După cum am arătat mai sus, politicienii camuflați în civiști nu apărau pe nimeni, ci doar încercau să culeagă ceva capital electoral din trânta cu investitorul.

Dar joaca s-a cam terminat (deși mai sunt niște procese pe rol, despre care vom relata în perioada următoare). Între timp, președintele fondator al asociației, Vergil Chițac, a ajuns primar al Constanței. El și-a dat demisia din asociație, însă rolul de președinte a fost preluat de un apropiat al său. De asemenea, Felicia Ovanesian a devenit city-manager, renunțând atât la calitatea de avocat, cât și la aceea de membră în Asociația Constanța Altfel. ONG-ul continuă procesele cu Primăria Constanța, luptându-se procesual chiar cu fondatorii care s-au retras, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian.

După cum spuneam mai sus, în urma unor demersuri juridice suplimentare, asociația și fondatorii ei ar putea deveni pasibili de plata unor despăgubiri, dacă se va formula o astfel de acțiune și dacă instanțele o vor admite. Precedentul există la Cluj, unde APUC, asociația condusă de Elek Levente, a fost obligată să plătească despăgubiri usturătoare unui investitor pe care îl hărțuise aberant prin instanțe, după aceleași metode aplicate și de Constanța Altfel societății Comprest Util. Va urma.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Teodosie are ALERGIE și la executarea hotărârilor judecătorești

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Arhiepiscopia Tomisului își bate joc de o hotărâre judecătorească, prin care a fost obligată să achite daune morale de 15.000 de lei unui preot pe care l-a terfelit printr-un comunicat de presă, abject și mincinos, din anul 2016. Prin abuz de încredere, instituția ecleziastică l-a determinat pe preotul calomniat să nu înceapă proceduri de executare silită, achitându-i un avans de 3.000 de lei și angajându-se să plătească diferența de până la 15.000 de lei în rate săptămânale. Ori totul a fost o mare minciună, ca multe altele, ori Teodosie n-a mai avut timp să se onoreze, fiind prea ocupat cu negarea pe ocolite a pandemiei de COVID – 19 și cu defăimarea, pe după cireș, a vaccinării, față de care se declară alergic. Se poate spune că Teodosie a avut alergie și față de hotărârea instanței, ca dovadă că nu s-a mai sinchisit de ea, refuzând să-și îndeplinească obligația. Dezgustat de această atitudine a golanului cu ciomag arhiepiscopesc, victima calomniei și a abuzului de încredere face un apel la preoți și enoriași să-l ajute pe Teodosie să-și achite datoria.

Povestea victimei

Victima lui Teodosie se numește Traian Chircu. Acesta a fost preot militar la Mangalia, localitate unde a ctitorit un lăcaș de cult cu multă trudă personală și împrumuturi financiare. La finalizarea ctitoriei, în anul 2008, preotul militar a organizat o procesiune religioasă cu Brâul Maicii Domnului, o importantă relicvă cultică adusă la Mangalia cu acordul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. La procesiune a participat și președintele de atunci al țării, Traian Băsescu. În urma acțiunii, preotul Chircu a fost distins de Patriarhul Daniel cu Sfânta Cruce Patriarhală, considerată cea mai înaltă distincție a BOR. 

Preotul militar Traian Chircu, Mangalia, 2008. El a urmat cursuri ale Academiei Militare și a avut gradul de Locotenent Colonel. De-a lungul carierei, a participat în delegații internaționale. Un preot militar depinde din punct de vedere ecleziastic de eparhia din care face parte.

În 2009, în baza unei înțelegeri obscure între Teodosie și primarul de atunci al Mangaliei, PSD-istul Claudiu Tusac, edificiul Capelei Militare de la Mangalia a fost trecut în patrimoniul Arhiepiscopiei Tomisului. De îndată, Teodosie a numit un paroh civil, iar pe Chircu l-a trimis în judecata Consistoriului Eparhial (instanța de judecată bisericească), pe baza unui referat odios întocmit de un inspector trimis să verifice situația financiară a capelei. Pe inspector îl chemă Neculai Poalelungi, iar presa a scris despre acesta că a snopit în bătaie un alt preot, ca să îl constrângă să renunțe la parohie. De asemenea, presa a relatat că Poalelungi a fost implicat în acuzarea mai multor preoți, în vederea caterisirii acestora și a vacantării locurilor ocupate, pentru ca Teodosie să poată face alte numiri interesate.

Deși gestiunea lui Chircu nu putea fi verificată decât pe linie militară, inspectorul lui Teodosie a mâzgălit un raport cu date false, în care l-a scos pe preotul militar vinovat de delapidare. Mai departe, Consistoriul Arhiepiscopal, care era condus de un preot implicat într-un dosar penal pentru conducerea autoturismului în stare de ebrietate, și-a exercitat menirea așa-zis morală și l-a exclus pe Chircu din preoție. Ba mai mult, Arhiepiscopia Tomisului a formulat o plângere penală împotriva preotului militar, dându-l pe mâna Parchetului. Vorbim aici de un procedeu pe care Teodosie l-a aplicat și altor preoți, nu doar lui Chircu.

În cele din urmă, Traian Chircu a primit achitare în privința denunțului penal mincinos al lui Teodosie. De asemenea, recursul pe care l-a formulat împotriva deciziei de caterisire a fost aprobat de Consistoriul Mitropolitan și de patriarhul Daniel. Ca urmare, el a obținut reîncadrarea în funcția de preot militar, dar nu pe raza Arhiepiscopiei Tomisului, ci tocmai la Cluj.

Povestea calomniei

În 2016, în timp ce slujea în cadrul unei capele militare din Mitropolia Clujului, Chircu s-a pomenit pus pe o listă a rușinii de arhiepiscopul de la Constanța, Teodosie. Vorbim de o listă publicată de Arhiepiscopia Tomisului cu preoții caterisiți, instituția bisericească atrăgând atenția că o parte din aceștia ar înșela conștiința religioasă a credincioșilor, oficiind în continuare slujbe religioase. Printre cei acuzați de această faptă se afla și un preot care nu mai putea oficia slujbe decât pe lumea cealaltă, pentru că era decedat. Pe listă figura, desigur, și preotul militar Traian Chircu, deși acesta nu era caterisit și slujea la Cluj, fiind perfect în regulă din punct de vedere legal și canonic. Calomniile lui Teodosie au fost preluate de toată presa, incluzând aici și cele mai cunoscute posturi de televiziune din România.

Daunele morale

Revoltat de această nouă mizerie, Traian Chircu a deschis un proces pentru a obține răspunderea civilă delictuală a celor vinovați. Pe 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză și a obligat Arhiepiscopia Tomisului să-i plătească daune morale de 15.000 de lei. Decizia civilă a devenit definitivă (după recursul de la ÎCCJ, care a fost anulat ca netimbat) pe 17 septembrie 2020.

Ulterior acestei date, Chircu a convenit cu preotul Ilie Petre, consilierul juridic și economic al lui Teodosie, să nu demareze proceduri de executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. Consilierul lui Teodosie, vorbind în numele ierarhului, s-a angajat să achite suma stabilită, în rate. Dar după ce a plătit o primă rată de 3.000 de lei, Teodosie n-a mai trimis niciun ban.  

Deși are deschisă calea executării silite împotriva lui Teodosie, înainte de a recurge la aceasta Traian Chircu a adresat un apel către preoții și credincioșii constănțeni de a-l ajuta pe Teodosie să-și achite obligațiile stabilite de instanță.

Mai jos puteți citi integral scrisoarea preotului Traian Chircu:

Apel  Umanitar pentru Arhiepiscopia Tomisului

Și eventual pentru cine se crede că o mai reprezită din punct de vedere canonic și juridic

De notorietate națională și de peste 3 decenii fiind  îndreptată prigoana împotriva clerului dobrogean fără metehne, în special excluderea din funcții parohiale și misionare fiind comandată de ierarh prin înscenarea de fraude financiare, nici subsemnatul n-am scăpat de urgia, de mașinațiile murdare ale ierarhului care a distrus și distruge în continuare viețile și familiile multor preoți și credincioși nevinovați.

N-a fost suficient că mi-a înscenat fraude financiare că să-mi poată lua cu japca biserica militară ctitorită în Mangalia, să o transfere în biserică civilă de parohie, sub incidența canonului  30 apostolic, art. 136 din Constituția României, Legii 213/1998 și art. 291 și 297 din legea penală în vigoare, distrugându-mi cu o răutate diabolică viața, cariera și preoția, timp de 12 ani fiind nevoit să suport procese canonice, penale și civile ca să-mi dovedesc nevinovăția, să-mi recuperez identitatea socio-profesională confiscată ilegal, necanonic, abuziv și discriminatoriu:

Cu sentința canonică definitivă și irevocabilă a Patriarhiei Române, nr. 1/31.01. 2013 am fost achitat de o caterisire comandată și semnată de ierarhul batjocoritor al Arhiepiscopiei Tomisului.

Cu sentința penală definitivă și irevocabilă nr. 79/14.05.2014, am fost de asemeni achitat ca nevinovat și nedreptățit de același ierarh.

Cu decizia definitivă și irevocabilă nr. 9/16.01.2017 a Curții de Apel Constanța am fost repus în toate drepturile clericale, prin  transfer nevoit la cerere și despăgubit pentru nenorocirile cauzate de același ierah.

Disperat că a pierdut absolut  toate procesele cu mine, ierarhul Eparhiei tomitane nu s-a lăsat de scamatorii,  declanșând în luna iunie 2016 o campanie națională de discreditare la adresa mea, cum că tot n-aș mai fi preot al BOR, ci în continuare caterisitul lui. Pentru această abjectă campanie națională cu scopul de a duce în eroare mass-media și opinia publică în general, a fost pedepsit el și Eparhia lui prin obligarea să-mi plătească daune morale de 15.000 lei și 150 lei cheltuieli de judecată, prin decizia Curții de Apel Constanța nr. 210/2018,  rămasă definitivă prin decizia ICCJ nr.1713/2020.

Fiindu-mi mai degrabă silă de răutatea ierarhului de la Tomis, dar și milă de Arhiepiscopia devastată de nelegiuirile lui, deși prin recursul la ICCJ aș fi putut să obțin majorarea daunelor morale menționate, am refuzat să timbrez pentru a rămâne valabilă doar obligația judiciară impusă de Curtea de Apel Constanța, aceea de a fi despăgubit de Arhiepiscopia Tomisului și ierarhul ei cu 15.000 lei daune morale și 150 lei cheltuieli de judecată.

Preotul militar Traian Chircu, sursa foto: Facebook

Pentru a-mi recupera daunele morale stabilite de instanță, fără a mai apela la executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, am propus ierarhului care răspunde de această instituție să-mi  achite datoria judiciară în cauză, scutindu-l de costurile suplimentare specifice unei executări silite. Prin consilierul său, Pr. Ilie Petre însă, ierarhul viclean mi-a aruncat doar o momeală de 3000 lei, mințindu-mă că-mi achită diferența în tranșe săptămânale de câte 5000 lei, foarte probabil amăgindu-se că astfel a scăpat de executare silită și evident mai adăugându-și la palmaresul lui penal încă 2 infracțiuni, nerespectarea  unei decizii judecătorești și abuzul de încredere.

Urmare situației create, nu-mi rămâne decât să apelaz la principiul evanghelic reparatoriu (Mt. XVIII, 15-16) încercând să ajut ierarhul, consilierul lui de minciuni comandate și Arhiepiscopia Tomisului printr-o atenționare frățească, prin mai mulți martori, mai apoi și în definitiv prin deferire publică, lansând un apel umanitar prin care preoții și credincioșii lor susținători să-i ajute  să se achite de o obligație judiciară în contul: RO50BTRLRONCRT0282448401 deschis la Banca Transilvania.

De asemeni, rog ca același ierarh și Arhiepiscopia Tomisului, după ce au fost pedepsiți judiciar și obligați să-mi plătească daune morale, să precizeze prin intermediul mass-mediei și printr-un comunicat de presă, dacă mai susțin în continuare că n-aș mai fi preot canonic  în Biserica Ortodoxă Română, ci tot caterisitul lor.

Să precizeze Arhiepiscopia Tomisului și al ei ierarh dacă-și mobilizează acum susținătorii să participe la apelul umanitar, pentru a se scăpa de executare silită, pe care mă tot abțin să o declanșez, până când  tot după principiul evanghelic din versetul 17 al capitolului I din Evanghelia de la  Matei, mă va îndreptăți să-i socotesc vameși și păgâni pentru sfidarea legii, a justiției statului, ordinii și disciplinei canonice, a forurilor superioare Bisericești, pentru disprețul mizerabil și răutatea afișate împotriva mea.

Numele actualului ierarh al Arhiepiscopiei Tomisului la care am făcut referire l-am și uitat dintr-un consideret cât se poate de legitim: Prin rugăciunea Tatăl nostru ne rugăm să fim izbăviți de CEL RĂU și VICLEAN.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă, în recurs. Un tun ”sportiv” de 11 milioane de lei și plimbări prin străinătate

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat recursul promovat de autoritățile locale din Cernavodă (primar și UAT), în dosarul în care acestea contestă un raport devastator al Curții de Conturi din anul 2019. Primarul și Orașul Cernavodă, deopotrivă reclamanți în cauză, au pierdut procesul pe fond, la Tribunalul Constanța, pe 22 septembrie 2020. La acel moment, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea lor de anulare a Deciziei 33 din 02 octombrie 2019 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Constanța. Între timp, sentința Tribunalului a fost motivată și comunicată părților. Reclamanții au declarat recurs, iar dosarul a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute pe rolul Curții de Apel Constanța, fără a se stabili deocamdată primul termen de judecată. Calea de atac este foarte importantă pentru buzunarele unor persoane responsabile din Primăria Cernavodă. Dacă soluția de fond nu va fi răsturnată în recurs, acestea vor trebui să achite din buzunarele lor deplasările pe care le-au făcut în străinătate, ca delegați ai Orașului Cernavodă. Totodată, Primăria ar fi obligată să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, cauzat prin finanțarea ilegală a unui ONG sportiv din localitate.

Haiducie la câinii fără stăpân

După cum am arătat mai sus, Decizia Curții de Conturi atacată în instanță de primarul și UAT Cernavodă datează din octombrie 2019. Auditul efectuat atunci a scos la iveală abateri, dar și încălcări grave ale legii.

În primul rând, auditorii Curții de Conturi au analizat un contract din anul 2017, încheiat de Primăria Cernavodă cu o firmă din Ovidiu, pentru capturarea câinilor fără stăpân de pe străzile orașului. Totul s-a făcut haiducește: fără înființarea legală a serviciului public de gestionare a animalelor fără stăpân, fără un studiu cu privire la populația canină de pe străzi, dar mai ales fără nicio aprobare din partea Consiliului Local pentru delegarea acestui serviciu public. Firma din Ovidiu a primit prin încredințare directă contractul în valoare de 107.100 de lei cu TVA inclus, oferta ei fiind accesată de pe SICAP, pe baza unui referat întocmit de funcționari.

Un amărât de cort și o instigare la fals

În al doilea rând, auditorii Curții de Conturi au constat abaterea de la lege cu privire la achiziția unui cort de evenimente, în luna mai 2019. În acest caz, funcționarii de la Primăria Cernavodă au realizat că achiziția este ilegală, au anulat-o și au încercat să-și șteargă urmele. Nu vorbim de un cort scump. Însă acesta valora peste 2.500 de lei, motiv pentru care cumpărarea sa trebuia să fie aprobată în lista de achiziții anexă la HCL 74/18.04.2019. De asemenea, potrivit legii, bunul trebuia înregistrat, după achiziție, în inventarul mijloacelor fixe.

Concerte organizate de Primăria Cernavodă în anul 2019. Sursa foto: Facebook

După ce Primăria a cumpărat cortul prin SICAP și l-a primit fizic prin serviciul de curierat, o funcționară a realizat că nu poate înregistra produsul în inventarul mijloacelor fixe, deoarece nu figura în lista de achiziții aprobată de Consiliul Local. Aceasta a trimis un e-mail firmei furnizoare, prin care a solicitat stornarea facturii întocmite la livrarea bunului și înlocuirea acesteia cu două sau trei facturi noi, în care elementele defalcate ale cortului (foaia de cort, cadrul metalic și accesoriile) să fie înscrise ca produse distincte și de sine stătătoare. Societatea furnizoare nu a dat curs instigării la fals, refuzând să intre în această combinație. Ca urmare, Primăria a returnat coletul. Însă funcționarii instituției au ascuns actele de intrare și de retur, pe care nu le-au mai înregistrat deloc în contabilitatea publică.

Faptele descrise mai sus au fost considerate abateri către auditorii Curții de Conturi și au primit termene de remediere în luna mai 2020. Însă, controlul a scos la iveală și două prejudicii, care pot conduce la răspunderea civilă a făptașilor.

Au mutat banii de sport din buget, direct în contul unui ONG

Vorbim în primul rând de plăți ilegale ale Primăriei Cernavodă în valoare de 11.730.774 de lei, efectuate în perioada 2016 – 2019 pentru finanțarea activităților Asociației Axiopolis Sport Cernavodă. Asociația menționată era deținută de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți și de UAT Oraș Cernavodă. Prezența Primăriei cu o pondere minoritară (de 33,33%) în controlul acestei asociații nu schimba însă calitatea ONG-ului de persoană juridică de drept privat, așa cum se arăta în statutul său aprobat de instanță și cum bine au constatat chiar auditorii Curții de Conturi. Prin urmare, Primăria trebuia să trateze acest ONG în rând cu toți privații: să-i permită accesul la finanțări nerambursabile pe baza regulamentului aprobat și să-i finanțeze doar proiectele sportive selectate în proceduri competitive organizate în baza Legii 350/2005 și a ordinelor ministeriale pe atunci în vigoare. Trei ani la rând, ordonatorul de credite nu a organizat nicio licitație de proiecte sportive, ci a mutat pur și simplu banii din bugetul votat pentru sport în conturile acestei asociații de drept privat. Nefiind vorba de finanțări acordate pentru proiecte anume, asociația privată a cheltuit banii după cum a crezut de cuviință. Fostul baron roșu al județului Constanța, Nicușor Constantinescu, face ani grei de pușcărie pentru o faptă similară. În cazul de la Cernavodă, Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze aceste sume plătite ilegal, până la data de 29 mai 2020, insistând ca demersurile să fie efectuate în termenul legal de prescripție.

S-au plimbat în străinătate pe banii orașului

În sfârșit, Curtea a mai constatat că în perioada 2016 – 2019 au fost efectuate deplasări externe pe banii Primăriei de către funcționari și aleși locali.

Deplasări 2019, sursa: Facebook

Potrivit legii, la întoarcerea din aceste ”misiuni externe”, primarul, viceprimarul și consilierii locali trebuiau să întocmească și să prezinte Consiliului Local rapoarte ale deplasării externe. Numai că, timp de 3 ani, aceștia au uitat să întocmească o banală dare de seamă, în care să justifice că banii comunității au fost cheltuiți pe misiuni externe reale, iar nu pe concedii mascate. Legea mai spune că aleșii care nu depun rapoartele de deplasare în străinătate în termen de 30 de zile de la finalizarea vizitei trebuie să achite întreaga distracție din buzunarele proprii. În acest caz, cheltuiala din buget se consideră prejudiciu. Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze banii de la primar, viceprimar și consilierii care s-au plimbat pe afară uitând apoi să depună dările de seamă.

Prescripția bate la ușă

Banii plătiți ilegal la ONG-ul sportiv și cei tocați în vizite externe trebuiau recuperați de ordonatorul de credite până pe 29 mai 2020, potrivit Deciziei Curții de Conturi. Primarul localității, Liviu Negoiță, nu s-a apucat să recupereze prejudiciile, preferând să conteste decizia Curții de Conturi în justiție. Până la finalizarea procesului, este posibil ca dreptul de recuperare să se prescrie pentru o parte din sumele plătite ilegal.

Aici puteți citi decizia Curții de Conturi din 2019. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: