Connect with us

Exclusiv

O dezvăluire a deputatului Stelian Ion, profitabilă clanului Hașotti în afacerea FINCOGERO

Publicat

la

Deputatul Stelian Ion a lansat săptămâna trecută o dezvăluire prin care a susținut că primarul Constanței, Decebal Făgădău, ar fi în complicitate cu un samsar imobiliar, pe care l-ar ajuta să câștige un proces de revendicare a unui teren de peste 11.500 de metri pătrați. Nu vorbim de un teren oarecare, ci de unul situat în Faleză Nord, în buza mării, între ansamblul Spectrum și cartierul Fincogero.

Deputatul a prezentat date din dosarul de judecată, deși trunchiate și interpretate într-o notă personală, dovedind că este la curent cu detaliile foarte sensibile ale procesului. Ba mai mult, a oferit și o interpretare juridică la principala problemă aflată în litigiu. Cu alte cuvinte, parlamentarul a spus de ce ”samsarul” ar trebui să piardă procesul.

Demonizarea unei părți litigante, chiar înainte de proces

Postarea lui Stelian Ion este construită pe o clasică strategie avocățească de discreditare a uneia din părțile litigante. Această parte a fost numită samsar, speculant imobiliar și milionar de carton. Iar defăimarea nu venea de la avocatul oficial al părții adverse, ci de la un membru al Parlamentului României, care se bucură, firește, de autoritatea funcției publice. De asemenea, partea litigantă a fost acuzată pe nedrept de complicitate cu Primăria Constanța. În realitate, părțile sunt atât de complice încât se judecă de 16 ani.

Postarea lui Stelian Ion poate fi citgită intregral AICI.

Dezvăluirea prin care deputatul constănțean a stârnind emoție măturând pe jos cu una din părțile litigante a fost aruncată pe piață fix cu două zile înaintea termenului de judecată. Și, culmea, doi judecători locali au îmbrățișat exact interpretarea despre care vorbise Stelian. Asta în ciuda faptului că, înainte, o altă  instanță stabilise printr-o hotărâre irevocabilă, exact interpretarea contrară. La urmă, ”samsarul” a pierdut procesul.

Terenul este râvnit de Fincogero

La termenul de judecată, avocații Primăriei au invocat faptul că terenul în litigiu face obiectul unei cereri de cumpărare din partea companiei italiene Fincogero prin cesionarul House 3000 Real Investment (o firmă deținută de un acționar anonim din Luxemburg). Pam-pam! Vorbim aici de italienii care mulg niște milioane de euro pe an din bugetul local, după ce au câștigat mai multe procese împotriva municipalității, fiind reprezentați de Ionel Hașotti, celebrul avocat implicat profesional în marile retrocedări de terenuri ale Constanței, pe bulevardul Lăpușneanu, în parcul RATC, pe faleză, pe buza Portului și pe marile bulevarde.

Stelian Ion este prieten cu fiul lui Ionel Hașotti. De asemenea, l-a reprezentat pe fratele avocatului, fostul senator Puiu Hașotti, într-un proces intentat unui om de afaceri.

Extras din declarația depusă de deputatul Ion la preluarea mandatului. Documentul poate fi citit integral pe site-ul Camerei Deputaților, vezi AICI.

Casa de avocatură Hașotti și Asociații a depus trei cereri consecutive de cumpărare a terenului în discuție de către clienții italieni, din care una la scurt timp după apariția dezvăluirilor lui Stelian Ion, menționând chiar opiniile deputatului. O analiză a acestor documente, care au intrat în posesia redacției, o vom face într-un articol separat. Până atunci, discutăm celelalte detalii extrem de fierbinți ale cazului.

Povestea ”samsarului”

Omul de afaceri defăimat de deputatul Stelian Ion este Gheorghe Alexa. În anul 2004, acesta a cumpărat moștenirea proprietarului interbelic Mihail Mihailidi, care a deținut două terenuri în suprafață cumulată de 24.445 de metri pătrați pe bulevardul Tomis la numerele 251 și 253. Pentru drepturi, a plătit moștenitorilor legali un miliard de lei, o sumă exorbitantă pentru acele vremuri.

La nouă ani distanță, mai exact pe 17 aprilie 2013, Curtea de Apel Constanța a emis o decizie civilă (226 C), IREVOCABILĂ, prin care omul de afaceri era îndreptățit la măsuri reparatorii pentru suprafața de teren intravilan de 19.080,03 metri pătrați (rezultată după multiple expertize judiciare).

Legea lui Ponta

Întâmplarea a făcut ca în aceeași zi de 17 aprilie, Parlamentul României să adopte Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Legea a fost promulgată de președintele României și apoi a fost publicată în Monitorul Oficial pe 16 mai 2020, intrând în vigoare pe 20 mai 2013. Una din consecințele legii este aceea că persoanele care au cumpărat drepturi de moștenire nu mai pot beneficia decât de despăgubiri de la ANRP, nu și de terenuri în compensare.

O lămurire IREVOCABILĂ

Având o hotărâre irevocabilă înainte de intrarea în vigoare a Legii 165/2013, Gheorghe Alexa a revenit în același dosar de judecată cu o cerere de lămurire a dispozitivului. Iar pe 13 august 2013, instanța a clarificat, fără niciun echivoc, faptul că măsurile reparatorii se fac pe legea veche, care era în vigoare la data deciziei irevocabile, prin compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea deținătoare, iar în subsidiar prin acordarea de despăgubiri bănești.

În baza acestei hotărâri constitutive de drepturi, Alexa a deschis un dosar de executare silită, în contextul în care ”complicii” de la Primărie n-au vrut de bună-voie să se conformeze. Nici așa nu s-a rezolvat problema, Primăria insistând că nu are terenuri disponibile de niciun fel.

În 2018, omul de afaceri a inițiat o nouă acțiune pe Legea 10, gândind că dacă executorul nu-i poate obliga pe cei de la Primărie să respecte hotărârea judecătorească, va putea face acest lucru instanța civilă. Vorbim exact de procesul comentat în spațiul public de Stelian Ion.

Povestea terenului

Terenul liber revendicat prin această procedură a făcut parte din concesiunea FINCOGERO. Prin HCL 257/02.10.2013, italienii au renunțat la o suprafață de 10.847 de metri pătrați, constituind macrolotul D din terenul concesionat prin contractul de concesiune 38.133/15.06.2000, în Faleză Nord. De atunci, terenul este liber.

Concesiunea cu FINCOGERO

Contractul de concesiune fusese încheiat pe vremea primarului Gheorghe Mihăieși. Potrivit acestuia, firma din Sicilia primea dreptul să construiască vile pe malul mării, iar Primăria se obliga să realizeze urbanizarea primară sau viabilizarea terenurilor. Ani de zile, Primăria nu a făcut infrastructura la care se obligase, așa că italienii s-au adresat justiției. Ei au obținut o hotărâre prin care Municipiul Constanța era obligat să realizeze infrastructura, iar în caz de neexecutarea firma italiană primea dreptul să execute ea însăși lucrările pe cheltuiala municipalității.

Un tun bazat pe o șmecherie avocățească

Prin HCL 258/2009, municipalitatea a atribuit execuția lucrărilor către FINCOGERO, fără licitație publică și fără valoare. Iar italienii au consolidat taluzul cu ziduri de sprijin, au construit un heliport și alte elemente de urbanizare. La urmă, aceștia nu au cerut decontarea contabilă a cheltuielilor, așa cum ar fi fost legal. Ei au făcut o expertiză a valorii de piață a construcțiilor, somând municipalitatea să le plătească aproape 14 milioane de euro. Valoarea contabilă nu este cunoscută nici în ziua de azi, deoarece avocatul Fincogero, Ionel Hașotti, a reușit să convingă instanțele că nu contează. Printre magistrații care au judecat aceste litigii s-a aflat și Corina Eugenia Jianu, o doamnă exclusă între timp din magistratură, fiind acuzată că a luat mită ca să pronunțe hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege. Ulterior, firma reprezentată de Hașotti, nu doar în instanțe, ci și în apariții în presă sau în controversate ședințe de Consiliu Local, a făcut și alte etape de urbanizare. Iar așa, datoria publică s-a îngroșat și mai tare. 

Creanța ajunge în Luxemburg

La un moment dat, compania FINCOGERO și-a cesionat toate drepturile legate de proiectul din Faleză Nord către House 3000 Real Investment SRL, o firmă deținută de un acționar anonim din Luxemburg. Cesionarul este reprezentat în toate procedurile tot de casa de avocatură Hașotti și Asociații, cea care a depus, cu antet și semnătură, cele trei cereri de cumpărare a terenului la Primăria Constanța, profitând din plin de dezvăluirile lui Stelian Ion.

Însă toate aceste cereri de cumpărare au fost depuse ulterior revendicării lui Gheorghe Alexa. În mod normal, revendicarea lui Alexa, fiind înscrisă în Cartea Funciară, trebuia să prevaleze. Soarta litigiului nu mai putea fi întoarsă decât pe fondul unui scandal public. Iar scandalul a venit tocmai de la deputatul Stelian Ion, care a împroșcat partea litigantă cu epitetele menționate. Mai mult, parlamentarul a sugerat că ”samsarul” nu are dreptate.

”Ghinionul lor este că în 2013 legea s-a modificat în defavoarea samsarilor și interzice acordarea de teren în compensare cesionarilor de drepturi litigioase. Cu toate acestea, afaceristul forțează beneficiind de ajutorul primăriei și invocând tot felul de interpretări prin care să ajungă la concluzia că modificarea legii din 2013 nu îi este aplicabilă.

Unde te întorci în Constanța, dai de aceleași tentacule, de aceiași milionari de carton născuți din activităţi speculative şi tranzacţii dubioase.” – a scris deputatul.

Însă, după cum am demonstrat mai sus, afirmația că lui Alexa nu i se aplică legea din 2013 nu este o interpretare, cum insinuează politicanul apropiat de familia Hașotti. Este o dezlegare a unei pricini de judecată, cu autoritate de lucru judecat. Deci nu vorbim de interpretări, ci de securitatea raporturilor juridice.

Stelian Ion: ”Nu pot să vă spun de la cine am pontul”

Contactat telefonic, deputatul Stelian Ion a declarat pentru Ordinea.Ro că nu a avut acces direct la dosarul de judecată. El a recunoscut că are informația de la altcineva, însă a menționat că nu ne poate spune de la cine a primit pontul. A insistat însă că datele pe care le-a prezentat sunt reale. De asemenea, a respins ideea că ar fi aflat situația de la avocatul Ionel Hașotti.

”În niciun caz. Nici n-aș îndrăzni să-l întreb, e și ținut de secretul profesional” – a precizat Stelian Ion.

Parlamentarul spune că nu știa de cererile casei de avocatură Hașotti și Asociații pentru cumpărarea terenului și a dat asigurări că se va opune unei tranzacții de acest fel cu și mai multă forță. În opinia sa, pe acest teren ar trebui să se înființeze un parc. Referitor la epitetele utilizate la adresa lui Gheorghe Alexa, parlamentarul a încercat să mistifice situația, pretinzând că termenul de samsar nu ar fi peiorativ, indicând de fapt o persoană care se ocupă de tranzacții speculative. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Manevra de la iluminatul festiv al Medgidiei (documente)

Publicat

la data de

Scris de

Iluminatul festiv de sărbători a debutat anul acesta cu stângul la Medgidia. Luminițele trebuiau să funcționeze de la 1 decembrie, însă de Ziua Națională muncitorii firmei contractate de Primărie lucrau pe deșelate să pună becuri în copaci. Oamenii în salopete s-au cățărat cu scara pe balcoanele instituțiilor publice. Fiind sărbătoare, ușile erau închise. Neputința de a onora clauzele contractuale a fost justificată de firma adusă de primar prin condițiile grele din pandemie. În realitate, aceeași firmă mai are un contract și la Primăria Constanța, mai greu și mai bănos. Cel mai probabil, pofta de câștig a firmei a fost mai mare decât capacitatea de a presta lucrări atât de ample. 

Un grup taiwanez

Firma la care ne referim se numește RC Energo Install SRL Buzău. RC este prescurtarea de la Romcarbon SA Buzău, compania mamă (unic acționar la RC Energo Install). Romcarbon este unul dintre cei mai mari procesatori de polimeri și deșeuri plastice din sud-estul Europei. Afacerea este controlată de investitori anonimi prin firme offshore înregistrate în Cipru și Insulele Cayman. De partea executivă, aflată la vedere, se ocupă un cetățean din Taiwan.

Constanța – cel mai mare contract de iluminat festiv din România

RC Energo Instal SRL lucrează și pentru Primăria Constanța. De curând, Ordinea.Ro a arătat că Primăria Constanța a organizat o licitație deschisă pentru iluminatul festiv de sărbători. Singurul ofertant interesat de achiziție (asocierea RC Energo Install – Luxten Lighting Company SA București) a împușcat un million de euro pentru a împodobi marile bulevarde, Piața Ovidiu și parcul Țara Piticilor. Vorbim de cea mai mare sumă oferită anul acesta pentru iluminatul festiv de către o municipalitate din România.

Articolul Ordinea.Ro despre iluminatul festiv al Constanței în 2021 îl puteți citi AICI.

Înaintea licitației, Primăria Constanța a fost sponsorizată de o asociație din siajul Romcarbon care promovează prietenia dintre Taiwan și România. Primarul liberal al Constanței, Vergil Chițac, a fost membru al comisiei de prietenie România-Taiwan din Senatul României, în perioada în care a fost parlamentar. Prietenia continuă și după ce fostul senator a ajuns primar.

Medgidia – o achiziție de un milion de lei

Primăria Medgidia, condusă tot de un liberal, s-a orientat de asemenea spre grupul taiwanez de la Romcarbon. O procedură simplificată de achiziție a iluminatului festiv a fost lansată de administrația Vrabie, printr-un anunț publicat în SICAP, în data de 17 septembrie 2021. Autoritatea contractantă evalua achiziția la un milion de lei plus TVA. La termenul limită de depunere a ofertelor, pe 29 septembrie 2021, o singură firmă s-a înscris la procedură, respectiv RC Energo Install. Prin urmare, firma a fost declarată câștigătoare în baza ofertei de 998.875 de lei plus TVA.

Contractul a fost modificat la două zile după semnare

Potrivit contractului încheiat pe 8 noiembrie 2021, RC Energo Install avea obligația să monteze și să pună în funcțiune sistemul de iluminat festiv în așa fel încât acesta să funcționeze deplin în perioada 1 decembrie 2021 – 15 ianuarie 2022.

La două zile după semnarea înțelegerii, firma prestatoare a notificat Primăria că nu poate onora acest termen din cauza condițiilor de pandemie. În baza acestei scuze, administrația Vrabie a fost de acord să încheie un act adițional la contractul de servicii, prin care obligația firmei a fost împinsă de pe 1 decembrie, pe 6 decembrie 2021. Toate celelalte clauze au rămas intacte. Și ne referim în primul rând la valoarea contractului, care a rămas la fel. În loc să pretindă daune contractuale pentru nerespectarea termenelor, Vrabie a fost de acord să plătească aceeași sumă pentru un termen mai scurt. Că doar nu plătește din propriul buzunar.

Un bonus de 20.000 de euro

Prin Contract, Primăria se obligase să achite 79.970 de lei pentru montarea instalațiilor, 29.988,75 de lei pentru demontare și 888.916,25 de lei pentru închirierea acestora. Intuim că închirierea se referea la perioada 1 decembrie – 15 ianuarie, adică 46 de zile. Pe un calcul simplu, valoarea chiriei era de 19.324 de lei pe zi. Pe cinci zile, acelea șterse din contract prin efectul actului adițional, valoarea chiriei era de 96.621 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20.000 de euro. În mod normal, această sumă trebuia scăzută din contract, însă, după cum am arătat, actul adițional nu prevede nimic în această privință.  

Iluminatul festiv s-a scumpit de 7 ori

Trebuie să mai spunem că, în anul 2020, Primăria Medgidia a lucrat tot cu RC Energo Install SRL Buzău, pe baza unui contract atribuit direct, fără nicio procedură formală de achiziție publică. În acest sens, autoritatea contractantă a publicat în SICAP un anunț de cumpărare directă, pe 25 noiembrie 2020. Buzoienii au încasat anul trecut 134.710 lei plus TVA pentru un pachet de iluminat festiv care includea 477 de ornamente și instalații de 17 tipuri. Anul acesta, colaborarea s-a scumpit de șapte ori și ceva, ajungând de la 134.710 lei la aproape un milion de lei.

Mai jos puteți vedea câteva imagini surprinse în ziua de 1 decembrie 2021 în Medgidia, cu muncitorii firmei de iluminat muncind pe deșelate ca să respecte termenul adiționat cu primarul liberal.

Am solicitat un punct de vedere de la Primăria Medgidia cu privire la situația iluminatului festiv. Punctul de vedere nu a fost încă transmis redacției. În momentul în care îl vom primi, îl vom publica aici.

Download (PDF, 299KB)

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Consiliul Local Agigea a fost DIZOLVAT. S-a împlinit pohta primarului PSD-ist

Publicat

la data de

Scris de

Tribunalul Constanța a admis astăzi acțiunea inițiată de secretarul general al Comunei Agigea, fostul polițist Traian Bureța, de constatare a dizolvării Consiliului Local al acestei localități. Totodată, instanța a respins toate cererile de intervenție în interes alăturat Consiliului Local formulate de o serie de consilieri locali care s-au opus dizolvării. Pofta primarului din Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu, s-a îndeplinit. Acesta a anunțat cu fală, încă din luna aprilie a acestui an, că urmează dizolvarea deliberativului local în cadrul mai multor emisiuni. Iar acum, o instanță locală i-a dat satisfacție. 

Tribunalul a făcut aplicarea articolului 143, aliniatul 1, libera b) din Codul Administrativ, care sancționează cu dizolvarea conduita Consiliilor Locale care nu adoptă nicio o hotărâre în trei ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe parcursul a patru luni calendaristice. Strict formal, la Agigea ne aflăm în situația prevăzută de lege, în sensul că nu există nicio hotărâre validată a Consiliului Local în acest mandat.

Situația tensionată a apărut încă din 12 noiembrie 2020, când primarul PSD-ist Maricel Cîrjaliu a convocat Consiliul Local în vederea alegerii președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului localității. Partidele non-PSD reprezentate în Consiliul Local au constituit atunci o majoritate. În consecință, a fost ales președinte de ședință Daniel Niță de la PER, iar viceprimar al localității, Gabriel Ciobanu de la USR. Totodată, au fost constituite comisiile de specialitate ale Consiliului Local, care au și întocmit procese-verbale de constituire. Cu toate acestea, hotărârile în cauză nu au fost recunoscute de primar și de scretarul general al comunei. De altfel, cel din urmă a redactat un prim proces-verbal al ședinței, în care a consemnat o situație nereală în privința numărului de voturi exprimate de consilierii locali pentru cei doi candidați la funcția de viceprimar, Gabriel Ciobanu și Dan Chiru (PSD). Practic, secretarul general ar fi notat că a anulat după ședință un vot exprimat pentru Ciobanu, ceea ce ar fi condus la un scor egal între candidați. Însă în procesul-verbal trebuiau consemnate doar situațiile din cadrul ședinței, iar nu decizii și împrejurări, legale sau nu, chiar nu contează, care au avut loc ulterior ședinței. Daniel Niță spune că a refuzat semnarea procesului-verbal. Declarațiile sale sunt confirmate de o înregistrare audio care a parvenit redacției Ordinea.Ro (vezi AICI). Ulterior, a fost întocmit un nou proces-verbal al ședinței, în care secretarul general a menționat numărul corect de voturi exprimate la alegerea viceprimarului. Însă în noul document, se arăta că hotărârile nu ar fi fost supuse la vot, iar rezultatul deliberării nu ar fi fost anunțat explicit de către președintele de ședință. 

În baza acestei susțineri, secretarul general al comunei Agigea a refuzat redactarea hotărârilor. Situația a fost analizată și de Instituția Prefectului, care a pus în vedere secretarului genaral să redacteze hotărârile. Numai că, între timp, secretarul general și-a dat demisia. Iar această joacă s-a prelungit cu o duzină de funcționari promovați de Cîrjaliu să ocupe temporar funcția. Și aceștia și-au dat demisiile pe rând, fără să redacteze nicio hotărâre. 

Pe de altă parte, profitând de conduita secretarilor generali pe care el i-a numit, Maricel Cîrjaliu a pretins că nu există nicio hotărâre adoptată. El a mai convocat în două rânduri Consiliul Local, cerând revotarea comisiilor de specialitate, fără avizul cărora nu poate funcționa Consiliul Local și nu pot fi adoptate hotărâri locale. Prima ședință de acest fel nu a condus la niciun rezultat, deoarece consilierii locali din majoritatea anti-PSD au cerut o amânare până la pronunțarea unui punct de vedere din partea Instituției Prefectului. Primarul a repetat ședințaîn luna ianuarie 2021. Iar de data aceasta, la lucrări au participat toți consilierii, dar și doi reprezentanți ai Prefectului. Aceștia din urmă au transmis, verbal și în scris, opinia că ședința din 12 noiembrie 2020 a fost legală, insistând ca secretarul general să redacteze hotărârile. Maricel și ai lui au refuzat. Iar în acest context, așa cum declară Gabriel Ciobanu, consilierii din coaliția anti-PSD au fost de acord, ca un gest de maturitate, să revoteze comisiile de specialitate. Ei ar fi cerut o pauză de consultări de 15 minute. Însă profitând de acest răgaz, primarul și-ar fi luat consilierii PSD-iști și pe secretarul general care trebuia să asigure asistența de specialitate a ședinței, părăsind clădirea, conform celor susținute de Gabriel Ciobanu. 

La începutul lunii februarie 2021 (a patra de la declanșarea ostilităților), consilierii USR Agigea au depus la Primărie o cerere de convocare a Consiliului Local. Primarul și secretarul nu s-au sinchisit să mai răspundă. Jocul lor era deja făcut. Ca urmare, în luna aprilie a fost promovat un nou secretar general la Agigea, în persoana fostului șef al Poliției Locale, Traian Bureța. Acesta a depus la Tribunalul Constanța cererea de constatare a dizolvării Consiliului Local. Condițiile formale de dizolvare erau îndeplinite, însă este vizibil faptul că întreaga situație a fost premeditată de actualul primar, întreaga sa conduită trădând urmărirea acestui scop. 

Astăzi, cererea lui Bureța a fost admisă de Tribunal. Consiliul Local a fost dizolvat. Hotărârea este definitivă. Prin urmare, la Agigea vor avea loc alegeri parțiale pentru alegerea unui nou Consiliu Local. În opinia noastră, decizia instanței locale naște un precedent periculos, de care vor putea uza toți primarii care n-au chef să convoace Consiliul Local și nici să-i primească pe consilieri prin Primărie. Legea nu are doar literă, are și spirit. Or ceea ce s-a întâmplat la Agigea nu este deloc în spiritul legii. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Agigea. Restaurant nou, pe un teren furat de la stat de clanul Cîrjaliu (documente)

Publicat

la data de

Scris de

De câteva zile, pe buza falezei din zona Steaua de Mare – Agigea, a început să se construiască un nou restaurant. Proiectul este dezvoltat de soțul unei învățătoare care a predat la Agigea și care primește aprecieri pe Facebook de la fiica și cumnata primarului Cristian Maricel Cîrjaliu. Înainte să ajungă la familia învățătoarei, terenul a fost plimbat printr-o suveică imobiliară între Primărie, contabila care vidanjează fosele din comună, fratele primarului și un fost asociat al firmei de vidanjare. Aceștia și-au vândut bunul imobil între ei, la prețuri ireale, ca să se piardă o informație esențială, anume că terenul a fost mărit din pix cu o porțiune din faleza Mării Negre, parte componentă a domeniului public de stat. Iar legăturile cu mariceii din Agigea nu se opresc aici. Astfel, constructorul angajat de investitor să ridice noul restaurant a modernizat parcurile din Agigea, pe baza unui contract care i-a fost atribuit de Maricel, fără buget aprobat, fără hotărâre de Consiliu și fără anunț de atribuire urcat în SICAP.

Terenul furat de la stat

În primul său mandat de primar al Agigei, Maricel Cîrjaliu s-a îngrijit să inventarieze mai toate terenurile libere, și numai bune de furat, de pe raza comunei sale. Prin HCL 18 din 29 ianuarie 2010, o ”gașcă” de terenuri cu statut incert a fost inclusă scriptic în domeniul privat al comunei. La poziția 820 din anexa HCL a fost înscris un teren de 250 de metri pătrați de pe strada Emil Racoviță nr. 65. Potrivit datelor din inventar, bunul imobil se învecina cu domeniul public pe laturile de sud și est (adică înspre mare).

Fiind situat pe buza falezei, terenul în cauză avea un statut incert. Mai multă certitudine putea aduce o delimitare a terenurilor cu Apele Române, instituția care, potrivit legii, administrează domeniul public de stat constituit din plaje și faleze.

Pe 10 martie 2010, Primăria a făcut o delimitare, dar nu cu Apele Române, ci cu ea însăși. Vorbim aici despre un proces-verbal de vecinătate, încheiat de Primăria Agigea (ca proprietar) cu Primăria Agigea (ca vecin pe toate cele 4 laturi ale proprietății). În ambele ipostaze, Primăria era reprezentată de viceprimarul Dan Chiru, zis Danchi.

Actele de inventariere, de majorare a suprafeței și de intabulare le puteți consulta AICI in extenso. Documentele cu probleme sunt semnate de Dan Chiru. Maricel Cîrjaliu a semnat doar o adeverință. 

Danchi a fost de acord cu el însuși că terenul ar fi fost împrejmuit cu gard și că ar fi măsurat cu 100 de metri pătrați mai mult decât în acte. Cel mai probabil, gardul n-a existat decât în această hârtie, pentru că nimeni nu-și amintește de el. Iar dacă a existat aievea, nu putea fi făcut decât de proprietar, adică de Primărie, în cele câteva zile scurse de la inventariere. În mod cert, terenul s-a lăbărțat prin această procedură cu 100 de metri pătrați peste faleza de stat. Statul care era vecin nu a fost invitat la delimitare. Iar cadastristul care a contrasemnat această documentul a reușit mai apoi să obțină intabularea terenului cu suprafața de 350 de metri pătrați.

Suveica

Ulterior, terenul a fost învârtit printr-o suveică, după cum urmează:

Prin Contractul de schimb 2217/28.12.2011, terenul a ajuns de la Primărie la Elisabeta Magdalena Andrei – contabila care se ocupă de firmele familiei Cîrjaliu.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare 1880/29.08.2012, contabila a vândut 3 terenuri, în suprafață totală de 2.212 mp, către Scan SRL, firmă fondată de Maricel Cîrjaliu, dar deținută la acel moment de fratele său Bogdan și de cumnata sa Cristiana. Toate cele 3 terenuri au aparținut la bază Primăriei Agigea, fiind scoase din patrimoniul acesteia în scopul îmbogățirii familiei Cîrjaliu. Firma Scan a plătit în numerar 15.000 de euro pentru cele 3 terenuri, fapt dovedit notarului prin declarația părților, iar nu printr-un instrument de plată, așa cum ar fi fost normal. Din acest motiv, există suspiciunea că vânzarea nu a avut o componentă financiară reală, fiind una scriptică, la vrăjeală (mai multe detalii AICI).

Suveica imobiliară: primarul a scos terenurile din patrimoniul comunei Agigea pe baza unui contract de schimb încheiat cu contabila fostelor sale firme. Ulterior, contabila a vândut o parte din bunurile primite către firma fondată de primar și deținută la acel moment de fratele și cumnata sa.

Până în 2020, terenul s-a aflat în patrimoniul acestei firme. Suprafața de 350 de metri pătrați, ca și alte suprafețe din vecinătate, a servit drept parcare pentru restaurantul Golful Pescarilor. Clienții acestui restaurant parcau pe terenul lui Bogdan Cîrjaliu și coborau spre restaurant, pe treptele amenajate în ”carnea” falezei de către primarul Maricel. La momentul de față, restaurantul Golful Pescarilor este deținut, în proporție de 50%, de către ginerele primarului – Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu. Primarul este judecat într-un dosar penal tocmai pentru furtul terenului de la Golf și vânzarea acestuia către firma deținută acum de rubedeniile sale.

În 2020, înainte ca Maricel să fie trimis în judecată, fratele său a vândut terenul de pe faleză către Niculae Voicu, prin Contractul de vânzare-cumpărare 1627/15.05.2020, pentru 10.000 de euro. Voicu este co-fondatorul societății Asus Service SRL, alături de contabila Elisabeta Magdalena Andrei. Firma Asus s-a ocupat ani de zile de vidanjarea foselor septice de pe raza comunei Agigea, încasând pentru serviciile sale sume halucinante de la Primărie (detalii AICI și AICI).

Like&Love

La trei luni distanță, prin Contractul 1825/05.08.2020, fondatorul firmei de vidanjare a vândut terenul de pe faleză către TCV Up Mission SRL Constanța, cu 15.000 de euro. Firma fusese fondată cu fix un an înainte de Costin-Valentin Teodorovici din Constanța.  

În luna octombrie 2020, Teodorovici s-a căsătorit cu prietena lui, Mihaela Drăghici. Aceasta este fiica adoptivă a unui fost consilier local, putred de bogat, din Cernavodă. Mihaela este învățătoare, iar o perioadă a predat la Școala Ion Borcea din Agigea. Anterior căsătoriei, aceasta a promovat pe contul ei de Facebook restaurantul Golful Pescarilor, al familiei Cîrjaliu, și a adunat aprecieri de la Sorina Nuțoaia Cîrjaliu, fiica primarului. Fotografiile de la nuntă au fost apreciate atât de fiica primarului, cât și de cumnata acestuia, Cristiana Cîrjaliu (semnatară a contractului de vânzare-cumpărare prin care SC Scan SRL a dobândit terenul de pe faleză, vândut mai departe către TCV Up Mission SRL). Cartea Funciară a imobilului poate fi consultată AICI

Pe 1 februarie 2021, Maricel Cîrjaliu a emis certificatul de urbanism cu numărul 63 în beneficiul TCV Up Mission, stabilind coeficienți urbanistici opozabili acestei firme în baza unui PUD din 1991 și a Planului Urbanistic General provizoriu (adică întocmit fără avize) din anul 2009. Singurul aviz solicitat de la firmă a fost cel emis de Agenția pentru Protecția Mediului Constanța. Firma lui Teodorovici a depus documentația de obținere a avizului APM pe 17 februarie 2021, pentru împrejmuirea terenului și construirea unui restaurant P+1.

Cel mai probabil, localul va avea o clientelă formată din șoferii de TIR-uri care parchează peste drum, la firma Andi Trans SRL deținută pe jumătate de Anghel Dragu, cunoscut în comunitatea locală drept finul primarului Maricel. Firma finului a concesionat terenul pe care se află parcarea de TIR-uri de la Primărie, după ce Primăria a obținut acel teren de la contabila primarului, în baza contractului de schimb mai sus evocat (mai multe detalii AICI).

TCV Up Mission SRL a obținut avizul APM pe 3 martie 2021. În perioada de consultare, nu au fost depuse contestații. Pe 4 octombrie 2021, proiectul noului restaurant a primit autorizație de construire de la Primăria Agigea.

Acte depuse la Agenția de Protecția Mediului Constanța de TCV Up Mission SRL, consultate de Ordinea.Ro

Șantierul

Între timp, firma și-a schimbat sediul social din Constanța, în localitatea Agigea, pe strada Pescărușului nr. 4. Iar săptămâna trecută s-a apucat de amenajarea șantierului, pe terenul de pe buza falezei. Pe panoul de obiectiv se arată că lucrarea va fi realizată de către societatea Lux RIM Soft SRL. Vorbim fix de firma care a primit contractul pentru amenajarea parcului Mihai Eminescu din Agigea, în vara acestui an. Societatea nu avea niciun istoric în spate, însă patronul ei apărea și el în poze la Golful Pescarilor, ca mai toți afaceriștii care au reușit să obțină ceva de la Primăria Agigea. În acest caz, firma a fost aleasă discreționar de primarul Maricel, fără aprobarea Consiliului Local (care nici nu funcționează, întrucât primarul nu are chef să-l convoace potrivit obligației sale legale), fără buget adoptat și fără vreo achiziție competitivă anunțată în SICAP  (mai multe detalii AICI și AICI).

Deci iată cum, la Agigea, pe buza falezei, va răsări un nou restaurant, pe un teren furat din domeniul public de stat și învârtit de primar, de contabila sa și de familia sa, printr-o suveică imobiliară. Și dintre toți constructorii de la malul mării, tocmai firma avantajată de primar s-a găsit să îl ridice.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: