Connect with us

Exclusiv

Râșnoveanu de la Garda de Mediu, schimbat din funcție. Colegii l-au reclamat pentru abuzuri

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Război total între comisarii cu funcții de execuție de la Garda de Mediu Constanța și fostul polițist local Marian Râșnoveanu, uns șef al instituției încă din vremea lui Radu Mazăre și înțepenit în funcție sub orice guvernare. Subordonații acestuia au depus mai multe petiții la Garda Națională de Mediu, în care au reclamat un comportament abuziv, de genul jupân pe moșie, al celui omenit de fostul baron penal al Constanței cu funcția de comisar-șef. Acuzele sunt grave și, alături de alte aspecte, au concurat la luarea deciziei de transferare a lui Rîșnoveanu la Garda de Mediu din județul Teleorman. Cel mai probabil, acesta a fost informat de mutare, pe surse. Ca dovadă, înainte de a-i fi comunicată decizia de transfer, Marian Rîșnoveanu a intrat în concediu, pentru a amâna mutarea. Însă, surpriză, instituția tutelară a emis chiar astăzi un act oficial prin care a delegat-o temporar pe funcția de comisar-șef pe Steluța Popescu, aceasta urmând să exercite prerogativele funcției în perioada în care Marian Rîșnoveanu se află în concediu sau va fi transferat la Teleorman.

Potrivit informațiilor noastre, numirea Steluței Popescu a fost susținută de PMP, care a negociat în cadrul acordului de sprijire a Guvernului Orban depolitizarea funcției de comisar-șef al Gărzii de Mediu Constanța și numirea la conducere a unui profesionist din cadrul acestei structuri. Schimbarea ar putea concura la recâștigarea prestigiului profesional al comisarilor de mediu din Constanța, grav afectat în ultimii ani din cauza conflictelor interne.

Paza bidoanelor cu deșeuri periculoase

Starea de conflict existentă în cadrul Gărzii de Mediu Constanța este mai veche. Însă, din luna decembrie 2019, comisarilor li s-a umplut paharul. Aceștia au fost pur și simplu transformați în paznici ai unor bidoane cu deșeuri periculoase. Este vorba de 526 de tone de peroxid de hidrogen. Toxinele se află pe raza localității Ovidiu, la un punct de lucru al unei societăți comerciale situat în câmp, la câțiva kilometri de drumul național, într-o zonă neiluminată pe timp de noapte. Bidoanele, care sunt din plastic și au suferit degradări în timp, sunt depozitate pe o platformă din beton, în aer liber. Această incintă este împrejmuită și dotată cu bariere de acces.

Din 2016, bidoanele fac obiectul unui dosar penal. La sfârșitul anului trecut, Comisariatul Județean Constanța al Gărzii de Mediu a semnat un proces-verbal de primire în custodie a deșeurilor periculoase. Ca urmare, din 20 decembrie 2019, de la ora 15, deșeurile sunt păzite non stop de câte doi comisari ai Gărzii de Mediu, în ture de câte 8 ore. Aceștia veghează din afara incintei ca nimeni să nu fure deșeurile. Însă comisarii-paznici nu au acces la un grup sanitar sau la o sursă de apă, iar noaptea și-o petrec în mașină. După cum am arătat mai sus, situația durează din luna decembrie 2019, timp în care păzitul bidoanelor a avut loc non-stop, fără să conteze liberele legale, Crăciunul, Revelionul sau Paștele.

Abia în luna mai 2020, comisarii s-au organizat și au transmis Gărzii Naționale o petiție în care s-au plâns de situație.

”Doamna Comisar General, dorim să vă întrebăm dacă această sarcină de serviciu este de o importanță mai mare decât toate celelalte probleme de mediu care există în județul Constanța și pe care le ignorăm zi de zi. Vă rugăm să ne spuneți dacă ceea ce facem este în folosul instituției noastre, al județului Constanța, al scopului pentru care suntem plătiți si pentru care GNM alocă resurse umane și materiale. Poate dumneavoastră aveți argumente cu care să ne convingeți că ceea ce facem nu este un abuz și este în folosul Gărzii de Mediu.

Noi consideram ca incompetenta celui care conduce CJ Constanta a ajuns la rang de cinste, atâta timp cât dumneavoastră nu luați masuri de stopare a acestor abuzuri. De când a semnat procesul verbal de preluare in custodie, am devenit victimele acestei situații. Este degradant, batjocoritor si sub nivelul nostru moral și profesional, iar aceasta stare de fapt se răsfrânge și asupra instituției pe care o conduceți.” – au scris comisarii.

Mai jos puteți vedea o imagine cu deșeuri aruncate alandala chiar pe drumul spre incinta cu bidoane toxice la care ne-am referit mai sus. Zi de zi, comisarii au trecut pe lângă aceste dezastre, dar nu le-au putut remedia, fiind obligați de șeful lor să se transforme în paznici de bidoane.

 

Vulgar și primitiv

Pe 27 mai 2020, comisarii au trimis un nou memoriu către conducerea centrală, în care au denunțat, în principal, o atitudine nepotrivită a lui Marian Rîșnoveanu, care s-ar comporta mai degrabă ca un jupân, decât ca un funcționar public. În această plângere, se menționează că șeful Gărzii de Mediu din Constanța ar avea un limbaj vulgar, cu dese ieșiri nervoase, cu jigniri și amenințări la adresa subordonaților. În petiție se amintește faptul că, în anul 2017, mai mulți angajați ai Comisariatului au dat declarații în cadrul unei anchete interne, în care au consemnat că șeful lor face presiuni și intervine în activitatea de control.

Pe jupâneală, pentru casa de la Ovidiu

Reclamanții mai spun că Rîșnoveanu și-a construit o casă la Ovidiu, timp în care câțiva funcționari obedienți ar fi cărat, din dispoziția sa, muncitorii cu mașinile instituției publice. În aceeași perioadă, comisarii au primit sarcini să controleze cu predilecție societăți de construcții, stații de betoane, depozite de materiale, producători de profile PVC etc. De asemenea, în petiție se menționează că mai multe elemente de mobilier au fost cărate de la Garda de Mediu acasă la Rîșnoveanu, angajații instituției ajungând din această cauză să-și depoziteze bibliorafturile cu documente oficiale direct pe pardoseală. Captivat de activitatea de construcție, Rîșnoveanu ar fi lipsit în mod repetat de la program. În dese rânduri, atribuțiile sale au fost exercitate de câteva funcționare obediente, iar documentele pe care trebuia în mod obligatoriu să le semneze i-au fost aduse la domiciliul personal de către subordonați. În ultima perioadă, Rîșnoveanu și-ar fi trecut zile de recuperat pentru activitatea de pază a bidoanelor cu toxine de la Ovidiu, deși nu a participat la această misiune înjositoare.

În perioada electorală octombrie – noiembrie 2019, șeful Gărzii de Mediu Constanța ar fi determinat subordonații să participe la mitingurile PSD de la Năvodari și Murfatlar, în timpul și în afara orelor de program la stat. În sfârșit, în reclamație se mai afirmă că Rîșnoveanu ar fi avariat din vina lui mașina de serviciu, aranjând apoi să primească una nouă.

O mână o spală pe alta

În petiția la care ne-am referit mai sus mai apărea un detaliu, pe care special l-am lăsat la urmă. Astfel, se menționa că, în anii trecuți, Rîșnoveanu ar fi obținut copii ale unor reclamații formulate împotriva sa, ajungând să le rezolve singur. Situația, dacă este reală, reprezintă o sfidare incredibilă față de orice principiu.

Culmea, reclamanții spun că și această petiție a lor a ajuns la cunoștința pârâtului lor, care ar beneficia de o complicitate din partea unor persoane din conducerea națională a Gărzii. Astfel, la câteva zile după ce s-au plâns de jupâneala lui Rîșnoveanu, comisarii au transmis încă o petiție conducerii centrale, în care s-au plâns că cele reclamate de ei au ajuns la cunoștința șefului lor. În această ultimă petiție, au menționat și un alt fapt tulburător, și anume că pe 10 iunie 2020, Rîșnoveanu a intrat în concediu medical, pentru a nu primi decizia de transfer la Garda de Mediu din Teleorman. Însă comisarii spun că șeful lor a fost în acea zi la muncă și a participat chiar la o videoconferință, împrejurări care ar atesta o stare intactă de sănătate. Cel mai probabil, fostul polițist local, cățărat pe funcția de la Gardă încă de pe vremea lui Mazăre, beneficiază de ajutor de sus, urmărind să obțină timp pentru a încerca să găsească un canal de revocare a ordinului de transfer.

Cum să patronezi un dezastru

Sub conducerea lui Marian Rîșnoveanu, Garda de Mediu din Constanța și-a pierdut cu totul prestigiul profesional. Dacă aveți curiozitatea să intrați pe site-ul Gărzii Naționale de Mediu, veți observa că, din anul 2017 până în prezent, nu există niciun comunicat și nici măcar o mențiune marginală cu privire la acțiunile derulate de comisarii de la Constanța. Nimic. E ca și cum județul nostru nu ar avea deloc un comisariat al Gărzii de Mediu.

Iar probleme sunt, în realitate, cu duiumul. Numai în ultima perioadă, a izbucnit un scandal pe tema depozitului de deșeuri din construcții situat în Portul Constanța. La acest depozit trebuiau transportate doar resturi din construcții, însă imaginile de la fața locului arată că s-au depozitat cantități imense, de ordinul miilor de tone, de deșeuri menajere și PET-uri. Vorbim aici de un fenomen care s-a creat în ani de zile, pe fondul deprofesionalizării totale a Gărzii de Mediu din Constanța.

Apoi, în județ sunt probleme imense cu închiderea gropilor neconforme. Vorbim de un gunoi băgat sub preș, adică ascuns din raportări, de Garda lui Rîșnoveanu.

A închis ochii la betonarea lacului Siutghiol

În final, trebuie să menționăm chiar experiența noastră cu acest personaj pe care ni l-a lăsat în moștenire marele pușcăriaș al Constanței. În urmă cu vreo doi ani, am semnalat Gărzii Naționale că, la Năvodari, persoane necunoscute au împins cantități mari de moloz și pământ în lacul Siutghiol. Era vorba de o manevră a unui grup politico-infracțional din această localitate de a câștiga suprafețe noi din lac, în dauna statului, pentru ridicarea de blocuri. La scurt timp, am fost contactat de un comisar de la Garda Națională, care m-a anunțat că va sosi la Constanța împreună cu un alt coleg din structura centrală. Vorbim de doi specialiști de la București, care urmau să vină să verifice o situație total ignorată de colegii lor de la Constanța. M-am întâlnit cu cei doi comisari în biroul lui Rîșnoveanu, acolo unde am fost convocat. Pe tot parcursul discuției, comisarul-șef de la Constanța a încercat, spre consternarea mea, să le inducă celor veniți de la București ideea că la Năvodari vorbim de un fenomen neglijabil, că aria naturală protejată nu mai are de ani de zile aspectul și funcțiunea unei arii protejate, că nu mai există păsări pe baltă etc., etc. La urmă, Rîșnoveanu nu a dorit să participe la constatarea în teren și nici să delege un comisar local în locul său. Specialiștii de la București și-au făcut treaba, dar erau mirați de atitudinea colegului lor de la Constanța. Aceștia au constatat existența molozului deversat în lac și au obligat Primăria Năvodari să împrejmuiască zona și să repare prejudiciul adus mediului, în sensul de a scoate molozul din lac. Însă măsurile nu au fost duse niciodată la îndeplinire, iar Garda de la Constanța, care ar fi trebuit să urmărească fenomenul, nu a avut chiar nicio implicare. Așa cum aflăm din petițiile comisarilor locali, personalul Gărzii era cărat la mitingurile PSD de la Năvodari și asta explică toleranța maximă a lui Rîșnoveanu față de orice prejudiciu adus mediului de colegii săi de partid.

Groapa de deșeuri ignorată de la Sibioara

Aceeași atitudine de ignorare totală a avut Garda lui Rîșnoveanu față de un alt fenomen semnalat de noi, cu privire la groapa de gunoi din Sibioara. În această localitate, a funcționat încă din perioadă comunistă o groapă de gunoi menajer, pe care, mai încoace, Consiliul Județean Constanța a inclus-o la un moment dat într-un proiect european. Investiția era fezabilă și necesară. Însă planul a fost abandonat total, după ce groapa de gunoi a localității a fost retrocedată, la pachet cu o parte din cariera de granit Somaco, unor cliente ale controversatului avocat Ionel Hașotti, marele rechin implicat profesional în retrocedările care au mutilat Constanța. Desigur, gropile de gunoi, ca și carierele, erau exceptate de la retrocedare, prin lege. Însă Hașotti a rezolvat situația, cu minciunile sale dovedite. De altfel, una din judecătoarele de caz nu mai este acum în magistratură, primind între timp rolul de inculpată într-un dosar penal al fostului primar din Năvodari, Matei, privind retrocedări ilegale de terenuri pe malul mării. În acel rechizitoriu, al fostei judecătoare și-al fostului primar, procurorii au menționat și numele fiului lui Ionel Hașotti, care jucase la rândul său un rol profesional, oarecum marginal, în poveste.

În 2016, clientele lui Hașotti au fost puse în posesia amplasamentului minier și a gropii de gunoi, deopotrivă exceptate de la restituire. Înaintea predării posesiei, am fost la groapa de gunoi din Sibioara, am făcut fotografii și am relatat despre sutele de tone de gunoaie care infestează locul. Au trecut 4 ani de atunci, și locul arată exact la fel. În tot acest timp, Garda de Mediu, care avea obligația să facă verificări, n-a făcut nimic, dar absolut nimic, fiind deprofesionalizată de jupânul pârât prin petiții.

Menționăm că l-am contactat telefonic pe Marian Rîșnoveanu pentru a obține un punct de vedere, însă domnia sa ne-a indicat să-i trimitem întrebările prin e-mail. Deși am transmis întrebările noastre în urmă cu două zile, încă nu am primit un răspuns. Desigur, ne obligăm să publicăm acest punct de vedere în momentul în care va fi transmis redacției.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Vergil Chițac, un candidat procesoman pentru Constanța. Metodele murdare din dosarul Lăpușneanu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Asociația Constanța Altfel, fondată și condusă de senatorul Vergil Chițac, înceracă în disperare de cauză să tergiverseze un proces aproape pierdut. Miza este salvarea imaginii lui Vergil Chițac de luptător împotriva ”rechinilor imobiliari”.

Vergil Chițac și-a construit cu migală imaginea de personaj civic implicat în lupta cu rechinii imobiliari. Și n-a fost ușor. În 2016, era contraamiral și rector al Academiei Navale. Cu alte cuvinte, era un om dintr-un sistem. Pas cu pas, a urcat într-o ierarhie didactică și deopotrivă militară, la început luând poziția de drepți, iar la final pe aceea de a dicta pe loc repaos.  

O transformare radicală programată de consultanții Mogulului

Într-un interval foarte scurt, Chițac s-a transformat dintr-un militar scorțos într-un personaj politic și deopotrivă civic. Dar transformarea radicală nu s-a produs ca o revelație fulgerătoare pe drumul Damascului. În mod evident, la mijloc a fost o strategie de construire a unei imagini publice. După cum este de largă notorietate, aceasta a fost coordonată de niște consultanți din solda mogulului Gabriel Comănescu. Personajul civic Vergil Chițac, rezultat din această operațiune de rebranduire, a vorbit încă de la bun început despre lupta cu rechinii imobiliari, despre salvarea spațiilor verzi și despre alte preocupări care țin, în zilele noastre, loc de carismă și de experiență în treburile publice.

Contest, deci exist

După cum se știe, fostul militar convertit la civism a pierdut alegerile din 2016. Însă în 2020, Chițac revine în postura de principal contracandidat al lui Decebal Făgădău la Primăria Constanța. Și revine exact pe aceeași imagine de luptător împotriva rechinilor imobiliari. Cu ce se legitimează el? Cu procesele prin care asociația pe care o conduce a suspendat și anulat: diferite hotărâri de Consiliu Local, un regulament de parcare, un proiect pe fonduri europene pentru înființarea unui parc de miniaturi, o inițiativă a Primăriei de a închiria terenurile din zona de protecție a lacului Siutghiol. Însă cel mai presus se legitimează cu procesele stârnite împotriva dezvoltatorilor imobiliari.

Trânta cu PUZ-ul Lăpușneanu

Asociația lui Vergil Chițac a atacat tot PUZ-ul Lăpușneanu, însă în centrul litigiului s-a aflat blocul Comprest Util

Cel mai important proces are ca obiect anularea PUZ-ului Lăpușneanu. Ne referim aici la reglementările urbanistice în baza cărora s-au construit clădiri moderne la fața bulevardului, pentru a masca blocurile cu arhitectură comunistă. Cel mai emblematic imobil de acest fel este blocul construit de compania Comprest Util pe un teren cumpărat de la Primărie, încă din anul 2004, cu două milioane de euro. Constanța Altfel a pretins că acest teren cumpărat pentru construcție, cu cel mai mare preț plătit până atunci de un privat, ar trebui să fie spațiu verde.

Cununa de lauri

În 2018, asociația a obținut suspendarea provizorie a PUZ-ului până la judecarea procesului de anulare. Visul de aur al lui Chițac a fost acela ca, la capătul luptei, în preajma alegerilor locale, să câștige acest litigiu important. Ar fi fost ca o cunună de lauri așezată pe capul unui învingător. Și, totodată, ar fi fost legitimarea maximă că militarul civilizat cu ajutorul mogulului portuar nu s-a pornit la trântă cu mediul de afaceri pe baza unor noduri în papură, ca un procesoman,  ci pe reale probleme.

Planul era bun pentru scopurile sale politice. Dar nu a mers. După cum am arătat deja în mai multe articole publicate pe Ordinea.Ro, asociația lui Chițac a copiat mimetic modele de acțiune testate înainte de Asociația Salvați Bucureștiul sau de Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului. Alți epigoni din toate colțurile țării au procedat la fel. Iar așa, țara s-a umplut de procese, în care activiști onești, dar și țăcăniți notorii, au cerut de-a valma dărâmări de blocuri, înghețări de proiecte, anulări de regimuri urbanistice adoptate cu ani grei înainte. O minoritate guralivă și fără nicio expertiză a ajuns în războaie juridice cu autorități publice sau cu investitori, pe baza pretenției că ar apăra un interes public general.

Un delir stopat de Înalta Curte de Casație și Justiție

La începutul anului 2020, acest delir a fost stopat de completul de RIL de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii supremi au stabilit că asociațiile de tipul Constanța Altfel s-au comportat de parcă ar fi fost învestite cu autoritate de stat, deși n-au fost învestite de nimeni și nu aveau niciun drept legal. Practic, aceste ONG-uri au uzurpat un atribut rezervat doar statului de a iniția acțiuni în contencios obiectiv, în apărarea interesului public general. În realitate, asociațiile sunt persoane de drept privat. Și din acest motiv, trebuie să se comporte ca toți privații, că nu sunt mai cu moț. Iar privații pot contesta acte administrative doar dacă suferă un prejudiciu personal sau dacă li se afectează un drept subiectiv. Din acest punct, s-au stopat șmecheriile ăstora de a pretinde că apără sănătatea poporului muncitor ca să-i hăituiască prin instanțe pe adversarii lor politici sau pe oamenii cu bani.

În fundul gol, fără calitate procesuală activă

Decizia a venit ca o palmă grea pe obrazul asociației lui Chițac. Procesul împotriva PUZ-ului Lăpușneanu era bazat pe atributul uzurpat de la stat, de a iniția acțiuni în contencios obiectiv. Dintr-o dată, asociația senatorului Chițac s-a pomenit în fundul gol, fără nicio justificare a calității procesuale active. Procesul se ducea inevitabil spre un sfârșit rușinos, apt să afecteze credibilitatea candidatului Chițac, luptătorul civil cu rechinii imobiliari.

O cacialma care frizează penalul

Soluția găsită de Constanța Altfel a fost aceea de a tergiversa procesul, ca să amâne dezastrul. Însă ONG-ul lui Chițac nu a apelat la o soluție clasică, avocățească, ci la un serial de mizerii procesuale. Așa cum am mai relatat în Ordinea.Ro, într-o primă fază, la instanța învestită să judece acest dosar s-a prezentat o avocată, pe numele ei Dumitra (Dida) Daon. Aceasta a pretins că reprezintă convențional două asociații de locatari învecinate cu blocul Comprest Util. Fiind vorba de vecini, măcar se crea aparența că ne aflăm în prezența unor persoane care ar putea invoca afectarea unor drepturi subiective sau chiar un prejudiciu concret, pe calea unor cereri de intervenție principală. Numai că, ce să vezi, în spatele celor două intervenții nu se aflau acte care să probeze că locatarii au fost cei care au decis intrarea în proces. Observând acest neajuns, juriștii Comprest Util au cerut dovezi că s-au organizat adunări generale în cadrul celor două asociații de locatari. Avocata Daon a solicitat un nou termen de judecată. Iar la împlinirea acestuia s-a prezentat senină în fața instanței, declarând că nu au mai fost găsite actele. E mai mult decât evident că nu a existat un acord al locatarilor de a intra în proces, totul fiind o cacialma care frizează sfera penală.

Sorin Daon și membrii săi… de la mansardă

Mogulul și fostul său angajat

Era încă un prilej ca procesul să ajungă la o dezlegare. Numai că avocata neangajată în fapt de locatari a scos din tolba ei o nouă cerere de intervenție principală, formulată chiar în numele soțului ei, Sorin Daon. Vorbim aici de o cerere modificată sumar, în care acest Sorin Daon arată că locuiește la etajul 10 al unui bloc învecinat cu blocul Comprest Util. În rest, argumentația a rămas la fel, Daon reclamând că i se afectează drepturile membrilor săi. Desigur, vorbim de un copy-paste ordinar, făcut la repezeală, că altfel ar fi greu de înțeles ce membri mai are Sorin Daon la el la mansardă. În acest fel, din două asociații de locatari a rămas în proces un singur privat afectat chipurile în apartamentul său de la etajul 10 de blocul cu 8 etaje din vecinătate.

Șicanarea fără temei real este mai mult decât evidentă. Iar o explicație a acestei conduite ar fi că Sorin Daon a fost angajatul mogulului Gabriel Comănescu, tipul despre care s-a spus că păpușează din umbră candidatura lui Chițac. Informația apare chiar pe contul de LinkedIn al lui Sorin Daon, acesta precizând că a lucrat la compania Grup Servicii Petroliere aparținând mogulului portuar interesat să-l pună pe Vergil la cârma Primăriei.

Soții Daon sunt membri în Constanța Altfel

Și relațiile nu se opresc aici. Astfel, am intrat în posesia unui document oficial, prin care însuși Vergil Chițac, semnând cu propria mână, confirmă că Sorin Daon și soția sa Dumitra sunt membri în Asociația Constanța Altfel.

Documentul este o dovadă că mizeriile descrise mai sus au fost comise nu doar în folosul procesual al Asociației Constanța Altfel, ci chiar de oameni înrolați în această structură condusă de Vergil Chițac. Așadar, nu vorbim de simple coincidențe, ci de o premeditare în toată regula.

Ultima zvâcnire

Trebuie să mai spunem că cererea de intervenție principală asumată de Sorin Daon și membrii săi (sic!) nu întrunește condițiile stabilite de lege, nefiind îndreptată decât formal împotriva ambelor părți litigante. Daon nu are în realitate niciun diferend cu asociația din care face parte. Ori neavând nu poate justifica o cerere principală de intervenție în proces. Pe de altă parte, fostul angajat al mogulului nu are un diferend real nici cu societatea Comprest Util, necontestând în atâția ani de zile proiectul acesteia de pe Lăpușneanu. Vorbim de o durată de aproximativ 10 ani, de când terenul a fost împrejmuit și dotat cu panou de obiectiv. În tot acest timp, au fost dezbateri și au fost adoptate PUZ-uri succesive la inițiativa autorității locale sau a altor firme. PUZ-ul actual, adoptat în 2015, înlocuiește un PUZ din 2006. Proiectul Comprest Util era prevăzut de la bun început. Și nici nu se putea altfel, pentru că această companie a plătit, amintim, două milioane de euro Primăriei, ca să construiască. Ani buni, nici Sorin Daon și nimeni altcineva nu a delirat că societatea trebuie să cultive iarbă pe terenul plătit cu bani grei. Daon nu a spun un cuvânt și nu a contestat nimic. Diferendul este jucat abia acum, ca din senin, în mod evident cu scop politic, pentru a amâna măcar un pic momentul în care senatorul se va face de rușine în mod oficial cu acțiunea sa abuzivă.

ONG-ul lui Vergil Chițac a atacat și autorizațiile de construire ale Comprest Util, cerând în plus și suspendarea lor. Până acum, Chițac și ai lui au pierdut aceste procese pe care le-am urmărit în mod special. Ultima zvâcnire se consumă în momentul de față, cu aspectele relatate mai sus.

În opinia noastră, această formă de manipulare grosieră a actului de justiție nu ar trebui să rămână nesancționată, oricât de puternic ar fi mogulul din spatele candidatului Chițac.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum încearcă primarul din Agigea să-și schimbe imaginea de corupt care a furat terenuri de la malul mării

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Șifonat rău după trimiterea în judecată pentru fapte de corupție, primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, refuză să tragă copita din politică. Maricel face eforturi disperate pentru a schimba ceva din imaginea de corupt care a furat terenuri de la malul mării ca să-și îmbogățească rubedeniile. Cum e limpede că nu mai poate câștiga un nou mandat de primar cu această problemă, inculpatul de la Agigea face eforturi de cosmetizare a propriei imagini.

Ca urmare, Maricel aleargă pe la televiziuni și site-uri de știri. Se laudă cu mărețele realizări. Dă de pământ cu adversarii. Îi acuză, într-o română stricată, că n-ar avea cunoștințe elementare de gramatică. Și sugerează cu orice ocazie că el e un tip experimentat și deștept. Vă dați seama că totul pute a ipocrizie. Tocmai primarul super-agramat din Agigea să dea lecții de gramatică adversarilor săi?

Și strategia nu se oprește aici. Primarul din Agigea și-a făcut cont de Facebook, pentru a mima transparența. Această încercare târzie și disperată a fost gândită cu scopul de a păcăli publicul că primarul din Agigea se află în dialog cu cetățenii. În realitate, chiar publicația noastră a prezentat mai multe situații, în care diverși cetățeni spun că au fost alungați din Primărie, la ordinul lui Maricel. Ei bine, primarul care de regulă nu se cobora la nivelul de a discuta cu localnicii pozează acum într-un tip abordabil și transparent.

Și tot pe contul lui de Facebook, inculpatul de la Agigea se promovează în diferite filmulețe, ba pupând mâinile unor venerabile doamne (ca să arate că ar avea respect), ba împărțind măști anti-COVID (ca să arate cât de mult îi pasă de sănătatea populației), ba prezentând echipamentele din magazia unui pescar (ca să arate cât de mult îi pasă de mediul de afaceri), ba purtând un costum popular, cu tricolorul alături (ca să arate că este un iubitor de neam și țară). 

Pe acest fond, zilele trecute primarul din Agigea a apărut într-un nou filmuleț, alături de președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu. Primarul și președintele sunt colegi de partid. Cei doi sunt deopotrivă interesați să obțină voturile agigenilor. De principiu, cei care îl votează pe Maricel la Primărie îl votează și pe Horia Țuțuianu la președinția Consiliului Județean. Dacă primarul PSD-ist din Agigea nu reușește să recâștige încrederea electoratului, acest fapt ar avea consecințe negative și asupra candidatului PSD la Consiliul Județean, Horia Țuțuianu. Probabil că din acest motiv, Consiliul Județean Constanța cofinanțează un proiect de asfaltare a unei străzi din Agigea. Vorbim aici de strada Alexandru Vlahuță, care are o lungime de 890 de metri.  Atât s-a putut: 890 de metri de asfalt. Investiția – minoră prin dimensiune – a fost prezentată în filmuleț ca o măreață realizare. Totodată, Horia Țuțuianu l-a periat bine de tot pe colegul său de partid, contribuind la operațiunea de cosmetizare a imaginii lui Maricel.

„Continuăm să depunem toate eforturile pentru ca județul Constanța să beneficieze de o infrastructură rutieră la cele mai înalte standarde! Astăzi, am efectuat o vizită de lucru în localitatea Agigea, unde, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, o nouă stradă este construită de la zero. Lucrările decurg conform graficului, iar în momentul de față se lucrează intens la executarea terasamentului. Valoarea proiectului se ridică la suma de 560.000 lei, iar lungimea noii străzi, cu numele Alexandru Vlahuță, va fi de 890 de metri. În localitățile județului nostru se lucrează intens și atât eu, cât și colegii mei din cadrul Consiliului Județean Constanța continuăm să facem tot ceea ce este necesar pentru dezvoltarea permanentă a județului și a infrastructurii acestuia. Îl felicit pe domnul primar Cîrjaliu Cristian-Maricel care s-a preocupat în permanență de îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din Agigea.“, a scris Țuțuianu pe Facebook, în prezentarea filmulețului.

Ca să mai pupe un mandat, primarul din Agigea are nevoie disperată să fie perceput drept gospodar, făcător de drumuri asfaltate, patriot, respectuos cu bătrânii, transparent și grijuliu. După cum spuneam, totul este o tentativă, ipocrită și neconvingătoare, de cosmetizare a imaginii. Amintim că procurorii DNA îl acuză pe Maricel de la Agigea că a furat terenuri de pe malul mării, prin simplă inventariere, cu scopul de a le vinde mai departe, la un preț subevaluat, către finul fratelui său. Banii au fost plătiți în mod real de fratele primarului, Bogdan Cîrjaliu. Finul acestuia din urmă figurează în continuare ca asociat al firmei, deși nu obține niciun beneficiu personal, așa cum reiese din declarațiile de avere ale soției sale, care lucrează la Primăria Agigea. De câțiva ani, în firmă figurează ca asociat și ginerele lui Cristian Maricel Cîrjaliu. Acesta a cumpărat cu 100 de lei un procent de 10% din afacerea care rulează peste un milion și jumătate de euro pe an. Totul e putred. Însă Maricel este judecat în libertate și se bucură de prezumția de nevinovăție. 

Foto deschidere: captură Facebook. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum și-a bătut joc Zanfir Iorguș de Paul Foleanu și Nicu Moroianu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Ceea ce era previzibil pentru oricine cunoaște puțină politică locală s-a întâmplat. Nicu Moroianu, candidatul alianței închegate de PSD, ALDE, PNȚCD și ”instituția” Zanfir Iorguș în vederea câștigării mandatului de primar al Municipiului Mangalia, tocmai a anunțat că ascultă vocea poporului și se retrage din competiție. Noul candidat al opoziției va fi eternul candidat Zanfir Iorguș, un om care nu a ratat nicio competiție electorală locală din 1996 încoace. După toate indiciile, la Mangalia se repetă scenariul din 2016, așa cum vom explica mai jos.

Primarul traseist Zanfir Iorguș

Până atunci, trebuie să trecem în revistă câteva elemente de parcurs ale ”instituției” Zanfir Iorguș. Acesta a fost primar al Mangaliei în perioada 1996 – 2008, din partea PNȚCD, PSD și PDL. Ahtiat după putere, Iorguș a sărit din barcă în barcă, reușind astfel să ducă la bun sfârșit trei mandate de primar, cu multe scandaluri de corupție. Problemele de această natură au fost multe, însă în cele ce urmează ne vom referi doar la cazul cel mai emblematic.

În anul 2000, pe finalul guvernării țărăniste, Primăria Mangalia, condusă de țărănistul Iorguș, a primit un cadou nesperat. Ne referim aici la modalitatea, total ilegală, prin care pădurea Comorova a fost trecută întâi în administrarea Municipiului Mangalia, cu titlul de parc municipal, iar mai apoi în proprietate deplină, cu titlul de teren cu vegetație forestieră. În realitate, acolo era o pădure plantată la 1890 de statul român. Nici vorbă de parc municipal sau de lăstăriș. Vorbim de 519 hectare de pământ, în mare parte ocupate de pădure. Însă în această suprafață se aflau și terenuri despădurite incluse în circuitul agricol.

În conivență cu actualii pușcăriași Săvulescu și Giurgiucanu

La doi ani distanță, comisia locală de fond funciar din Primăria Mangalia a început să retrocedeze zonele despădurite din terenul primit de la stat. Hălci importante din acest trup de moșie au ajuns la Viorel Pană și Maria Măriuță, prin efectul Dispoziției 277/17.12.2002 a primarului Zanfir Iorguș. Beneficiarii erau de fațadă. În spatele lor se aflau de fapt Dragoș Săvulescu, nepotul Mariei Măriuță, și Georgică Giurgiucanu, cumnatul lui Viorel Pană. Săvulescu a fost acționar la clubul de fotbal Dinamo București, iar Giurgiucanu este nepotul lui Emanuel Valeriu, un tip cu apucături securistice care a condus propaganda de la TVR pe vremea lui Ion Iliescu.

Atât Săvulescu, cât și Giurgiucanu sunt actualmente pușcăriași de drept comun, fiind condamnați în celebrul dosar al retrocedărilor de la Constanța, alături de Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și o puzderie de funcționari, notari publici și beneficiari ai fraudei colosale care a ușurat Constanța de un milion de metri pătrați de teren. Procurorii DNA au dovedit că Săvulescu și Giurgiucanu și-au însușit fraudulos drepturile de moștenire ale familiei Movilă, obținând un mandat de la ultima descendentă a boierilor interbelici, în timp ce aceasta se afla pe patul de moarte. Retrocedarea pe care au făcut-o la Mangalia, în complicitate cu Zanfir Iorguș, se referă tot la averea familiei Movilă.

Traseul prin care Iorguș a devenit proprietar la Comorova

Alte hectare despădurite din vechea pădure Comorova au fost retrocedate de Zanfir Iorguș către persoana fizică Virginia Gheorghiu. Pe același patent infracțional care s-a aplicat și la Constanța, de Radu Mazăre și ai lui, Virginia Gheorghiu a vândut o parte din terenul retrocedat de la primăria lui Iorguș, chiar către familia lui Iorguș. În acest fel, fostul primar, cu părinții săi din Barcea de Galați și cu un unchi de la București au devenit proprietari de terenuri agricole în zona pădurii Comorova.

După toate aceste manopere administrative și imobiliare, primarul Iorguș a inițiat un PUZ criminal, prin care pădurea, dar și terenurile din marginea ei, care erau deja pe persoană fizică, au fost introduse în intravilan, pentru dezvoltarea turistică. Din 2005, un grup de jurnaliști, o asociație ecologistă și doi consilieri locali au început să se împotrivească proiectului de defrișare a pădurii. Scandalul a fost atât de mare, încât Iorguș, supranumit în epocă ”Soarele Mangaliei”, a dat înapoi. La alegerile din 2008, situația de la Comorova i-a cauzat apusul.

Rocada naș-fin

Scaunul de primar a fost câștigat atunci de Claudiu Tusac, un tip căruia Iorguș i-a botezat un copil. Cu alte cuvinte, cumătrul lui Iorguș a devenit primar și a condus orașul. Și nu l-a condus oricum, ci cu mână de fier. În aceeași toamnă, fostul primar a fost ales deputat.

Profitând de excesele lui Tusac, Iorguș s-a erijat în liderul opoziției din oraș. Pe acest val, în anul 2012, a candidat din nou la Primăriei. Într-o primă fază, a și câștigat alegerile locale, însă la repetiție le-a pierdut în favoarea actualului primar, Cristian Radu.

Rocada cu Foleanu

După alți patru ani, Iorguș a revenit în spațiul public și tot ca lider al opoziției, dirijând lupta politică împotriva primarului PNL. Ne referim aici la o opoziție formată din PSD și ALDE. Într-o primă fază a jocului, Iorguș a declarat că îl susține pe avocatul Paul Foleanu să candideze la Primărie din partea PSD. Însă, în ultima clipă, Foleanu a dispărut din peisaj, pe fondul unor probleme în partid. În acel context, Zanfir Iorguș s-a înscris candidat independent, netezind drumul spre o nouă victorie lui Cristian Radu.

Rocada Iorguș-Foleanu l-a băgat pe acesta din urmă într-un con de umbră. Urmându-l pe mentorul său, cunoscutul avocat a virat de la dreapta la stânga, apoi a evoluat neconvingător în sceneta candidaturii anunțate din partea marelui partid socialist. Vorbim de o situație nemeritată, în contextul în care Foleanu era o voce importantă în Mangalia, dar mai ales o voce de dreapta. De dragul unui plan al lui Iorguș, Foleanu și-a vândut identitatea ideologică, eșuând lamentabil ca pion secundar în partidul care a livrat țării cele mai sonore cazuri de impostură intelectuală, de corupție și nepotism.

Ultima rocadă

După cum spuneam, istoria se repetă în 2020. De data aceasta vorbim de o rocadă Zanfir Iorguș – Nicu Moroianu. Și Moroianu este de fel un personaj de dreapta. Fost țărănist, dedicat moderației, ideilor creștin-democrate, antreprenoriatului curajos și luptei pentru domnia legii, Moroianu s-a lăsat târât în siajul tenebros al lui Zanfir Iorguș. La îndemnul acestuia, cel mai cunoscut om de turism al Mangaliei a făcut pasul spre PSD, la fel ca Paul Foleanu, în urmă cu 4 ani. Și tot ca Foleanu a eșuat în această rocadă strâmbă, injustă, necuvenită.

Și, până la urmă, din fața cui s-a dat la o parte Nicu Moroianu? Din fața unui tip cu un trecut atât de urât? Din fața unui tip fără busolă ideologică? Din fața unui tip fără o urmă de fibră morală? Din fața unui tip care a scăpat cu greu dintr-un dosar penal, abia în calea de atac?

După cum spuneam, Paul Foleanu, în 2016, și Nicu Moroianu, în 2020, nu meritau să ajungă bătaia de joc a lui Zanfir Iorguș.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: