Connect with us

Exclusiv

Războiul dintre fraţii Haşotti şi omul de afaceri Grigore Comănescu se mută la Tulcea

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Procesele dintre fraţii Haşotti şi omul de afaceri Grigore Comănescu au fost strămutate în judeţul Tulcea. Este vorba, în primul rând, despre dosarul civil 313/36/2016, în care senatorul Puiu Haşotti l-a chemat în judecată pe Grigore Comănescu, cerându-i daune morale de 500.000 de lei. Prin acţiunea sa, politicianul pretinde satisfacţie financiară pentru „acuzaţiile pe care mi le-a adus (Grigore Comănescu – n.r.)  referitor la implicarea mea în pretinse activităţi ilegale”. Procesul este o reacţie a lui Puiu Haşotti la declaraţiile făcute de Grigore Comănescu pe 12 noiembrie 2015, cu ocazia unui miting de protest faţă de retrocedarea abuzivă a carierei sale de la Sibioara în favoarea unor septuagenare reprezentate convenţional de avocatul Ionel Haşotti, precum şi faţă de impunerea unei taxe fiscale aberante, de două milioane de euro, împotriva firmei sale, de către Primăria Năvodari, condusă atunci de Nicolae Matei, amic politic al lui Puiu Haşotti. Grigore Comănescu acuza implicarea din umbră a senatorului în tentativa de distrugere a afacerii sale. Politicianul a precizat că este absolut străin de problemele economice şi judiciare ale omului de afaceri şi că nu a acţionat prin intermediul fratelui său, al primarilor din Lumina şi Năvodari, al fostului prefect Eugen Bola şi altor persoane pentru ruinarea acestuia. „Legătura cu fratele meu, avocatul Ionel Haşotti, pe care pârâtul (Grigore Comănescu – n.r.) o evidenţiază obsesiv în fiecare declaraţie, este o legătură de rudenie, absolut normală, care nu implică niciun fel de imixtiuni ale mele în activitatea fratelui meu, sau invers”, arăta Puiu Haşotti în cererea de chemare în judecată. Politicianul insista că nu are nicio legătură cu activitatea fratelui său, că este un om corect şi onest, care nu şi-a folosit niciodată funcţia în scopuri ilicite. Puiu Haşotti mai arăta că a avut o relaţie strict profesională cu Nicolae Matei, ca de la senator la primar, şi că a participat la mitingul antijustiţie din 2012, în care s-a cerut eliberarea acestuia din puşcărie, la solicitarea năvodărenilor.

Acest dosar civil a fost de la bun început unul cu incidente procedurale. Astfel, primul judecător învestit cu soluţionarea litigiului a formulat cerere de abţinere, întrucât se pronunţase chiar în dosarul în care se dispusese retrocedarea carierei de la Sibioara către clienţii avocatului Ionel Haşotti. Evident, magistratul nu luase de bună alegaţia senatorului că ar fi cu totul străin de activitatea fratelui său. Cel mai probabil a privit-o ca pe o glumă bună, căci altfel nu ar fi avut motive să se abţină de la judecarea dosarului. Ulterior, dosarul a fost distribuit aleatoriu către judecătoarea Chirăţica Enache, care se pronunţase în alte două litigii referitoare la cariera de la Sibioara (respingând o cerere de revizuire a hotărârii de retrocedare şi dispunând, în baza unor motive nepevăzute de legea minelor, sistarea activităţilor extractive ale firmei Somaco Construct SRL, pe terenul retrocedat). Având bănuiala legitimă că procesul de la Constanţa nu putea fi imparţial, Grigore Comănescu a cerut strămutarea sa, iar Curtea de Apel Constanţa a declinat cauza la Tribunalul Tulcea.

Tot în judeţul Tulcea, însă de data aceasta la Judecătoria Babadag, a fost strămutat şi dosarul nr. 3879/212/2016, având ca obiect contestaţia la executare formulată de Somaco Construct SRL, compania minieră a lui Grigore Comănescu, împotriva moştenitorilor reprezentaţi de Ionel Haşotti, cei care au retrocedat cariera de la Sibioara. Somaco a cerut anularea actelor de executare silită întreprinse de moştenitori, în baza unei hotărâri judecătoreşti din anul 2013, prin care compania minieră a fost obligată să sisteze operaţiunile extractive, să demoleze construcţiile şi să evacueze echipamentele de pe terenul retrocedat. Din punct de vedere legal, dacă terenul era ocupat cu astfel de clădiri, utilaje şi exploatări, el nu putea fi retrocedat. Tocmai de aceea, reprezentanţii Somaco spun că în această hotărâre consistă dovada întregului abuz. Ei spun că Ionel Haşotti a obţinut retrocedarea susţinând că terenul era gol, iar apoi cu titlul obţinut prin flas intelectual a pornit o acţiune de demolare a construcţiilor, de eliberare a terenului de utilaje şi de sistare a operaţiunilor miniere, recunoscând astfel că terenul era „plin”. Cum se spune în popor, s-a dat singuri în primire. Speculând această contradicţie de tip schizofrenic, prin care terenul era şi gol şi plin, după intresele de moment ale moştenitorilor, Somaco a cerut în cadrul dosarului 3879/212/2016 înscrierea în fals a actelor de executare silită şi a contestat titlul autocontradictoriu. Aceste demersuri au fost primite de magistratul Judecătoriei Constanţa, învestit cu soluţionarea litigiului. În acest context, avocatul Ionel Haşotti a formulat cerere de recuzare a magistratului.

Fără a mai aştepta soluţionarea, Ionel Haşotti a revenit cu o altă cerere, pentru strămutarea procesului la o altă judecătorie de pe raza Curţii de Apel Constanţa. Printre motivele invocate de avocat se numărau starea de ostilitate pe care el personal ar fi avut-o cu judecătoarea de caz, refuzul judecătoarei de a amâna procesul, lipsa dosarului de fond în care se pronunţase hotărârea contestată de Somaco Construct (dosar ridicat in corpore de Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a cerceta modul în care o hotărâre ievocabilă constitutivă de drepturi pentru Somaco Construct SRL, în privinţa carierei de la Sibioara, a fost revocată în mod ilegal, la instigarea lui Ionel Haşotti, aşa cum nu s-a mai întâmplat nicăieri în România). Însă chiar din primele rânduri ale cererii de strămutare, Ionel Haşotti arăta că intimata din această cauză, în speţă Somaco Construct SRL, a formulat o cerere de strămutare a dosarului 313/36/2016 care i-a fost admisă fără opoziţia reală a intimatului Puiu Haşotti. Nu spunem că avocatul se dovedea din nou mincinos, dar în mod riguros putem afirma că tocmai era foarte inexact. Căci Somaco Construct SRL nu avea nicio calitate în dosarul în care fratele său, Puiu Haşotti, se judeca împotriva persoanei fizice Grigore Comănescu. La fel de riguros putem constata utilitatea acestei inexactităţi, anume de a face să pară justificată cererea de strămutare, ca o egalitate de tratament. În realitate, fiind persoane diferite în cauze diferite, evindent că nu putea fi vorba de nicio egalitate de tratament. Însă, apropo de persoanele diferite, trebuie să recunoaştem că nu ne-am prins încă dacă evocarea lui Puiu Haşotti în acest dosar era o imixtiune sau nu în treburile acestuia. Reamintim că senatorul cere 500.000 de lei de la Grigore Comănescu, sugerând că el şi fratele său sunt ca două monade… fără imixtiuni între ele. Cererea de strămutare a fost aprobată de Curtea de Apel Constanţa pe 10 iunie 2016, atunci când s-a hotărât ca dosarul să fie trimis Judecătoriei Babadag, însă, atenţie, cu păstrarea actelor îndeplinite de Judecătoria Constanţa înainte de strămutare.

Istoria unui conflict care nu se mai termină

Războiul lui Grigore Comănescu cu fraţii Haşotti a început în anul 2009, atunci când omul de afaceri a aflat că o porţiune din perimetrul minier Sibioara, pe care-l obţinuse plătind patru milioane de euro, a fost retrocedată, pe blat, fără ştirea sa, unor septuagenare reprezentate în faţa instanţelor de judecată de avocatul Ionel Haşotti. Deşi compania lui Grigore Comănescu, Somaco Construct SRL, deţinea licenţa de exploatare exclusivă emisă de Guvernul României încă din anul anul 2001 şi avea titluri legale de folosinţă şi de proprietate asupra terenurilor din perimetrul minier, aceasta nici nu a fost citată în procesul de fond funciar. Pur şi simplu, s-au judecat septuagenarele reprezentate de Ionel Haşotti cu Primăria Lumina condusă de liberalul Ioan Roman, subordonatul politic al senatorului Puiu Haşotti, fratele avocatului. Mimând adversitatea, fratele şi subordonatul senatorului s-au înţeles să aducă un expert de la Brăila, care a consemnat în fals că terenul revendicat ar fi fost liber de sarcini (deşi nu era). Avocatul a îngroşat minciuna expertului, susţinând în pledoaria sa că pe terenul revendicat nu se afla nicio carieră activă, deşi se afla. De asemenea, a susţinut că nu exista nicio oprelişte legală în calea retrocedării, deşi articolul 1 aliniatul 4 din Legea 1/2000 era o oprelişte de netrecut, întrucât interzicea în mod expres retrocedarea terenurilor miniere.

După ce a obţinut proprietatea nudă a terenului în baza acestor falsuri epocale, avocatul nu a reuşit să le pună pe cele două bătrâne în posesia terenului minier. Pur şi simplu, Prefectul Judeţului Constanţa a emis, în anul 2011, o hotărâre de invalidare a cererii de punere în posesie, din cauză că terenul retrocedat scriptic se suprapunea peste şase loturi cu titluri de proprietate perfect valabile. În 2013, având susţinerea politică a senatorului Puiu Haşotti, prefect al judeţului Constanţa a fost numit Eugen Bola. Acesta a pistonat Primăria Lumina, cu zeci de adrese, să încalce hotărârea Prefecturii din anul 2011 şi să le pună în posesie pe bătrânele care câştigaseră retrocedarea prin fals şi fraudă la lege. Cum Primăria Lumina a refuzat să comită abuzul la care era îndemnată, Eugen Bola şi-a suflecat mânecile şi a comis cu mâna sa un abuz şi mai mare, anulând sub propria semnătură hotărârea prefectului din 2011, care intrase în circuitul civil şi îşi produsese efectele, nemaiputând fi revocată de iniţiator.

Puiu-Hasotti-Nicolae-Matei

Haşotti şi amicul său

Totodată, un alt amic politic al senatorului Haşotti – l-am numit aici pe fostul primar al oraşului Năvodari, actualul puşcăriaş Nicolae Matei – a emis o impunere fiscală aberantă, de două milioane de euro, firmei Somaco Construct SRL, care deţine un complex turistic de patru stele, la Năvodari, pe malul lacului Siutghiol. Matei a pretins că firma lui Grigore Comănescu ar fi depozitat materiale de construcţie pe un teren al oraşului Năvodari, din zona de protecţie a lacului Siutghiol. În realitate, omul de afaceri amenajase malul lacului, cu acordul Apelor Române, consolidând terenul cu piatră şi un strat uniform de nisip, care crea aparenţa unei plaje naturale. În loc să aprecieze această faptă bună, Matei a inventat în sarcina binefăcătorului o taxă uriaşă, probabil cea mai mare din lume, care depăşeşte de zece ori valoarea de circulaţie a terenului. Potrivit Codului Fiscal, „taxa pe teren reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă…” (art. 256 alin. 3). Dar Primăria nu deţinea niciun contract de conceiune, închiriere, dare în administrare sau folosinţă a terenului respectiv cu Somaco Construct SRL. În plus, tot Codul Fiscal spune la articolul 257 litera i) că terenurile din zonele de protecţie nu pot fi impozitate. Aşadar, din punct de vedere legal, Primăria Năvodari nu putea solicita taxe şi impozite pentru terenul din zona de protecţie a lacului. În plus, terenul nici nu se afla în posesia Primăriei Năvodari, care nu-l putea concesiona, închiria sau da în administrare sau folosinţă, întrucât avea să obţină posesia lui abia în anul 2015, când s-a semnat un protocol de predare-primire între administraţia locală şi Apele Române (proprietarul iniţial al suprafeţei).

Hasotti-Matei

Puiu Haşotti la mitingul antijustiţie din 2012

Lăcomia şi deprinderile ilegale l-au dus pe Matei în mai multe stagii de arest preventiv şi chiar la o condamnare definitivă pe care o ispăşeşte în momentul de faţă. În timp ce primarul trăgea pentru păcatele lui, amicul său politic, Puiu Haşotti, care îndeplinea la acel moment demnitatea de ministru al culturii, a participat la un miting antijustiţie organizat la Năvodari şi a cerut cu guriţa lui eliberarea lui Matei din arestul preventiv. La ceva timp după intervenţia lui Haşotti, Matei avea să fie eliberat, prin decizia unei judecătoare care vânduse o proprietate către un politician liberal, dar care, mai ales, avea să-l amendeze, peste ceva timp, chiar pe Grigore Cămănescu, pentru că îndrăznise să formuleze o plângere de tergiversare a unui dosar penal, în care apărea şi numele fraţilor Haşotti. Nu în ultimul rând, acelaşi Matei avea să fie trimis în judecată, într-un alt dosar penal care viza retrocedarea ilegală a terenurilor din vecinătatea plajei de la Năvodari, alături de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu. Dar Jianu fusese chiar judecătoarea care admisese, în mod bizar, calitatea de persoane îndreptăţite la retrocedare celor două septuagenare reprezentate convenţional de Ionel Haşotti, în favoarea cărora s-a dispus restituirea terenului minier de la Sibioara. La fel de paradoxal, în rechizitoriul DNA de trimitere în judecată a lui Matei şi Jianu este menţionat şi numele avocatului Tudor Haşotti, fiul şi asociatul lui Ionel Haşotti, care l-ar fi anunţat telefonic pe unul din beneficiarii retrocedărilor aranjate de la Năvodari despre stadiul unui proces.

În noiembrie 2015, după ce Primăria Năvodari şi-a înscris la Cadastru dreptul de ipotecă legală asupra vilelor turistice ale firmei Somaco Construct SRL şi i-a poprit conturile bancare, angajaţii lui Grigore Comănescu au ieşit în stradă. Cu acea ocazie, omul de afaceri a declarat presei că în spatele abuzurilor se află fraţii Haşotti. Reacţia lui Puiu Haşotti a venit neîntârziată. Senatorul l-a dat în judecată pe Grigore Comănscu, solicitând daune morale de 500.000 de lei, pe motiv că singura sa relaţie cu Ionel Haşotti este aceea de rudenie, cei doi neavând imixtiuni unul în activitatea celuilalt.

 

Comments

comments

Exclusiv

Iorguș calcă pe cadavre. Liderul PMP Mangalia, înlocuit cu un om al fostului primar

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Acuzații grave la Mangalia. Liderul local al PMP, Mihai Petru Crăciun, și-a dat demisia din partid, acuzând că fostul său aliat, Zanfir Iorguș ”căruia nu-i mai ajung partidele, le vrea pe toate dacă se poate”, ar fi aranjat ca filiala din Mangalia a Partidului Mișcarea Populară să ajungă pe mâna omului său, Petrișor Cruceanu. La mijloc ar fi vorba de o triplă trădare. În primul rând, vorbim de trădarea lui Iorguș față de PSD, partid în numele căruia fostul primar a fost de curând validat în funcția de consilier local la Mangalia. Însă atât de PSD-ist este Iorguș, încât – așa cum reiese din susținerile lui Mihai Petru Crăciun – ar fi negociat un transfer de voturi în favoarea PMP, la alegerile parlamentare din 6 decembrie. După cum este de largă notorietate, fostul primar se bucură de simpatia unor nostalgici care l-au urmat la toate partidele pe la care s-a perindat. Așadar, acest bazin electoral personal al lui Iorguș ar putea fi îndrumat să voteze PMP la alegerile generale – după cum sugerează Crăciun, transferul fiind facilitat de numirea lui Petrișor Cruceanu în fruntea PMP, fiind cunoscut că acesta din urmă face parte din anturajul foarte intim al fostului primar.

În al doilea rând, ar fi vorba de trădarea lui Claudiu Palaz față de echipa PMP de la Mangalia, care – deși nu a reușit să acceadă în Consiliul Local, a obținut totuși 994 de voturi pentru lista de candidați la Consiliul Județean. Cu doar 6 voturi mai puține decât targetul asumat!

În sfârșit, ar mai fi vorba de o trădare a lui Iorguș în raport cu însuși Mihai Petru Crăciun, care a acționat în campanie ca un aliat loial, încasând critici în cascadă că ar fi iepurele lui Iorguș. Pe Crăciun îl legau multe lucruri din trecut de Zanfir Iorguș. Chiar noi, la Ordinea.Ro, am publicat documente din care reise că fostul primar a acordat unei firme a lui Mihai Petru Crăciun mai mullte contracte de concesiune fără licitație publică și cu redevențe reduse cu 95%, în mandatele sale de primar al Mangaliei. De asemenea, am arătat că tatăl lui Crăciun a fost asociat într-o societate comercială cu Zanfir Iorguș, cu soția acestuia și cu alte persoane. Așadar, vorbim de relații vechi, de afaceri și de familie. Pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile locale, în momentul în care Iorguș a început să scadă în sondaje și a gândit retragerea din cursă în favoarea independentului Mohammad Murad, Crăciun i-a fost alături. Același Crăciun a participat la regia ieftină, prin care atât el, cât și Iorguș s-au pus la remorca lui Murad. Toate aceste aspecte nu au mai contat. Iată că, la scurt timp, cei doi au ajuns la cuțite, Crăciun acuzându-l pe fostul său aliat. Mai jos puteți citi integral postarea pe care a făcut-o Crăciun pe contul său de Facebook:

Dragi prieteni, cu regret vă anunț că am demisionat din funcția de președinte al PMP organizația Mangalia! Evident, o sa mă întrebați: de ce? Pentru faptul că nu accept si nu voi accepta niciodată sa fac jocurile murdare ale unui partid sau a unui lider de partid,indiferent care este miza sau indiferent ce mi se oferă! Din nou Claudiu Palaz si-a dat în petec !! El si cu Zanfir Iorgus (caruia nu-i mai ajung partidele…le vrea pe toate,daca se poate) au pus la cale cum sa faca sa ma elimine din organizația PMP Mangalia(asta dupa ce am reconstruit-o), organizatie ce în luna februarie a acestui an cand am preluat-o numara exact un singur membru de partid! Acum aceasta numara 373 de membrii de partid,care evident ca vor pleca si acestia din partid! Cum va spuneam, cei doi au pus la cale înlocuirea mea cu Petrisor Cruceanu (omul de casa a lui Zanfir Iorgus). Miza fiind una clara, rostită in cuvinte de Claudiu Palaz si Petrișor Cruceanu, cu subiect și predicat: transferul de voturi din portofoliul lui Zanfir Iorgus în favoarea PMP-ului, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, in Mangalia. Intrebarea este: PSD-ul Constanța oare stie ce vrea sa faca Zanfir Iorgus si Claudiu Palaz? Mai mult, faptul că noi, PMP Mangalia, am îndeplinit sarcinile de partid ce ne-au fost trasate de Claudiu Palaz în campania de la alegerile locale,respectiv am adus partidului 994 de voturi pentru consiliul judetean dintr-un total de 1000 de voturi impuse,arată că suntem responsabili si stim sa muncim in echipa! Aceasta echipa creata la Mangalia, după ce a fost folosită în campania de la locale… se dorește a fi aruncată pe niste promisiuni din partea lui Zanfir Iorgus către Claudiu Palaz! Cat de slabi în gândire sunteti domnilor? Aveti impresia ca faceti ce vreti cu votul oamenilor? Pentru ca nu te lepezi de metehnele vechi domnule Claudiu Palaz, nu poti sa scoti un scor cu 2 cifre în județul Constanta, asa cum ar putea oricine sa scoata, daca ar conduce organizatia Constanta,chiar si eu as avea un scor mai mare ! Pentru ca meteahna dumitale se numeste: TRADARE! De asta iti este frica,de asta nu vei scapa! Cat despre Zanfir Iorgus, nu pot spune decat: de bine ce te pricepi la jocuri politice domnule, ai pierdut ultimele trei ture de alegeri locale! În opinia mea, habar nu ai de cum trebuie sa functioneze o echipă! O spun eu, pentru ca altii nu au curaj, desi au fost trădați de dumneata! Oricum, aceste alegeri locale au fost ultimele pentru domniile dumneavoastra! Stiti voi de ce si or sa vada si oamenii! Nu faceti cinste oamenilor care va sustin, pentru ca voi nu stiti altceva decât să va trădați oamenii sau partidele din care faceti parte pentru interesele voastre! Proiectele mele politice vor continua nu va faceti probleme dragi prieteni !

Nicu Moroianu, altă… victimă politică a lui Iorguș

Un alt politician care a căzut în plasa promisiunilor politice ale fostului primar al Mangaliei, Zanfir Iorguș, este Nicu Moroianu, fost consilier ALDE Mangalia, pentru care s-a creat o alianță locală de susținere pentru fotoliul de primar. Deși prezentat oficial drept candidat al Alianței PSD – ALDE – PNȚCD, în ultimul moment Nicu Moroianu a făcut pasul în spate, cedându-i candidatura lui Zanfir Iorguș (VEZI detalii AICI). După alegerile locale, Moroianu nu a fost validat nici măcar consilier local, fiind lucrat de colegii săi de partid într-o ședință de tipul ”noaptea cuțitelor lungi”. El a fost propus pentru excluderea din partid, dar nu pentru o vină anume, ci pentru a lăsa locul de consilier câștigat de drept unui alt apropiat al lui Zanfir Iorguș, avocatul Paul Foleanu. Acesta din urmă era pe locul 6 pe lista de candidați, însă Alianța a obținut doar 5 mandate de consilier local. Mai multe detalii puteți citi aici:

 

Mangalia. Doar 8 consilieri locali au fost validați. Nicu Moroianu, executat de PSD-iști

Contactat telefonic, liderul PMP Constanța, Claudiu Palaz, a declarat următoarele:

“Înțeleg supărarea domnului Crăciun, dar PMP nu poate să rămână la un partid cu 3 membri și ușile închise. Partidul trebuie mărit și eu am obligația să fac acest lucru. În rest, nu doresc să comentez în niciun fel acuzațiile”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Mangalia. Doar 8 consilieri locali au fost validați. Nicu Moroianu, executat de PSD-iști

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Situație specială la Mangalia, unde Judecătoria locală a validat doar 8 consilieri locali din numărul legal de 19. Dosarul de judecată trebuia să aibă ca termen de pronunțare data de 19 octombrie, însă magistrații au amânat soluția până astăzi, 21 octombrie. Conform minutei publicate pe portalul instanței, au fost validați în funcție: Leila Ali, Zanfir Iorguș, Neculai Tănasă, Laurențiu Iulian Dumitrașcu, Mihail Bănceanu, Ozghiun Menabit, Teodor Marinescu și Dănuț Moldovan. Instanța a dispus invalidarea următorilor aleși: Cristian Radu, Sorin Mihai, Ionel Rugea, Ioan Ungurean, Ion Condruț, Edvica Popa, Iulian Nicu, Ioan Ilie, Eliza Nicoleta Drăgoi, Nicolae Moroianu și Adrian Zamoșteanu. Aceștia au fost declarați aleși potrivit rezultatelor alegerilor locale din 27 septembrie 2020, însă 10 dintre ei au formulat cereri de renunțare la mandat, iar un altul, respectiv Nicolae Moroianu, nu a avut dosarul de validare depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Potrivit procedurii legale, dacă hotărârea nu este atacată cu apel în termen de trei zile, aceasta devine definitivă. În acest caz, secretarul general al Municipiului Mangalia este abilitat să depună o nouă cerere de validare la Judecătorie, pentru supleanți. Cel mai probabil, Consiliul Local Mangalia se va constitui în luna noiembrie.  

Ultima țeapă PSD-istă: Nicu Moroianu nu va fi nici consilier local

Deși a fost pentru o bună perioadă de timp propunerea oficială de candidat pentru postul de primar al Mangaliei din partea alianței PSD – ALDE – PNȚCD, Nicolae Moroianu nu va fi nici măcar consilier local. Potrivit surselor noastre, Moroianu a fost executat în cadrul unei ședințe a PSD Mangalia, în care s-a propus excluderea sa din partid, dar nu pentru vreo culpă anume, ci pentru ca postul de consilier local să fie ocupat de Paul Foleanu, unul din apropiații lui Zanfir Iorguș.  Pe fondul acestor dispute interne, dosarul de validare al lui Moroianu nu a mai fost depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Atenție: mandatul lui Moroianu a fost invalidat pentru nedepunerea dosarului, iar nu pentru excluderea din partid.

Fostul primar Iorguș a fost deja validat în funcția de consilier local și va încerca să fie liderul opoziției. Acesta nu a schițat niciun gest în favoarea omului căruia i-a luat locul de candidat la funcția de primar. De asemenea, Iorguș nu a suflat o vorbă în spațiul public despre nedreptatea care i s-a făcut lui Moroianu, fiind preocupat, în mod meschin, doar de soarta sa politică.

Rocada Moroianu – Iorguș

Alegerile locale de la Mangalia au fost, probabil, cele mai interesante din județul Constanța. Înainte de Pandemie, aici s-au pus bazele unei alianțe politice între PSD, ALDE, PNȚCD și independentul Zanfir Iorguș. La un moment dat, liderul PSD Constanța, Felix Stroe, s-a deplasat la Mangalia împreună cu fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, pentru a anunța un candidat comun al Alianței pentru funcția de primar al Mangaliei. A fost, desigur, vorba de Nicolae Moroianu, unul din cei mai cunoscuți specialiști în turism din sudul litoralului, pe atunci consilier local ales din partea ALDE. În aceeași conferință, Stroe l-a anunțat pe Horia Țuțuianu drept candidat al PSD pentru șefia Consiliului Județean.

La atâtea luni distanță, a devenit clar pentru oricine că totul a fost o minciună. Ca dovadă, Țuțuianu a fost schimbat în ultima clipă cu însuși Felix Stroe. Iar la Mangalia, tot cu acordul lui Stroe, Nicu Moroianu a făcut anunțul că se retrage în favoarea lui Zanfir Iorguș, care s-ar fi bucurat de o intenție de vot mai largă. Chiar așa stăteau lucrurile în sondaje. Însă Moroianu avea unde să mai crească, în vreme ce Iorguș nu mai avea unde să crească, ci să scadă, pe fondul problemelor grave din trecut: averea nejustificată, faptele de baron local din timpul mandatelor sale, PUZ-ul criminal al Pădurii Comorova. La momentul rocadei, Iorguș a anunțat că, dacă va câștiga alegerile, Moroianu va fi viceprimarul localității.

Viceprimarul lui Murad

De la un timp însă, Iorguș a început s-o ia la vale în sondaje. Și după cum am arătat mai sus, acest trend era previzibil. Soluția de avarie s-a prefigurat în doi timpi și tei mișcări, pe final de campanie. Astfel, într-o primă fază, Iorguș s-a dus la o emisiune electorală însoțit de Paul Foleanu, împrejurare în care cei doi l-au vorbit de bine pe milionarul independent Mohammad Murad. În pasul doi, au fost organizate niște dezbateri regizate, la care au participat Mohammad Murad, Zanfir Iorguș și Mihai Petru Crăciun, candidatul PMP la funcția de primar al Mangaliei. În dezbaterea regizată, fostul primar a bătut palma să renunțe la candidatură și să-l susțină pe Murad.  Iar din acest punct al campaniei electorale, Iorguș a fost urcat pe un pliant alături de candidatul independent: Murad primar, iar el viceprimar. De Nicu Moroianu, prezentat până atunci ca viceprimar, nu a mai spus nimeni niciun cuvânt.

Sucelile lui Iorguș și drumul spre dezastru

Și nu era ultima răsturnare de situație din campania electorală de la Mangalia. Astfel, cu o zi înainte de finalul campaniei, alianța pentru Murad s-a lărgit cu participarea Partidului Ecologist Român. Vorbim aici de un partid condus la Constanța de un tip care deține danele portuare de la Midia prin care se derulează comerțul cu animale vii dintre România și statele din Orientul Mijlociu. De același Orient Mijlociu este legat, prin naștere, și Mohammad Murad. Voturile ecologiștilor de la Mangalia erau ale liderului local, Ozghiun Menabit, care se manifestase extrem de critic până atunci împotriva lui Murad. Însă partidul era al acestui tip de la Constanța, care – după toate aparențele – a impus intrarea PER în această alianță pentru Murad. În acest punct, Menabit a fost anunțat viceprimar al localității, iar Iorguș a fost de acord să facă un pas în spate. Ba mai mult, candidatul PSD-ALDE-PNȚCD a participat în live-uri pe Facebook, alături de Murad și de Menabit, ca să fie clar că și-a cedat întâietatea în fața ecologistului. În limbaj tehnic, Iorguș l-a validat pe Menabit, situație care nu putea să conducă decât la o creștere a cotei PER și la o scădere a Alianței PSD – ALDE – PNȚCD.

Finalul a fost apoteotic. Murad a pierdut alegerile locale în fața liberalului Cristian Radu la o diferență mare. Alianța PSD – ALDE – PNȚCD a obținut doar cinci mandate de consilier local, din 19.

În mod normal, greșelile atât de vizibile din campania electorală trebuiau analizate, iar cei care le-au făcut trebuiau să își asume răspunderea. Însă la Mangalia s-a aplicat altă rețetă: Iorguș se duce consilier local, deși sucelile lui au contat cel mai mult în scorul dezastruos al Alianței. Singurul care a plătit, deși fără de vină, a fost Nicu Moroianu, cel căruia Iorguș i-a luat candidatura după urzeala pe care a făcut-o cu fostul său coleg de muncă, Felix Stroe. În timp ce Moroianu a fost scos pe tușă, Alianța l-a trimis în Consiliul Local și pe avocatul Laurențiu Dumitrașcu, unul din stâlpii administrației toxice a fostului primar de coșmar Claudiu Tusac.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Siutghiol, un lac prăduit timp de zece ani în baza unei legi neconstituționale. CCR a deschis Cutia Pandorei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O lege strâmbă din anul 2010, prin care lacul Siutghiol a fost scos din administrarea Apelor Române și dat spre administrare unităților administrativ-teritoriale riverane, Constanța, Năvodari și Ovidiu, a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei. Decizia a fost luată astăzi 6 octombrie 2020 cu unanimitate de voturi de Curtea Constituțională a României. Ca efect imediat după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, unitățile administrativ-teritoriale Constanța, Năvodari și Ovidiu pierd dreptul de administrare a lacului Siutghiol în favoarea Apelor Române. Decizia deschide o veritabilă cutie a Pandorei, întrucât cele trei primării vor trebui să predea îndărăt întreaga suprafață primită în administrare în urmă cu zece ani, prin legea declarată acum neconstituțională. Numai că, în timpul scurs, administratorii au ciuntit proprietatea statului. Hălci importante din cuveta și din zona de protecție a lacului au fost retrocedate sau vândute unor terți. De altfel, excepția de neconstituționalitate a Legii 42/2010 – căci despre ea este vorba – a fost ridicată de Apele Române și însușită de Ministerul de Finanțe în cadrul unui proces de revendicare imobiliară inițiat de cele două instituții de stat împotriva Orașului Năvodari. Pentru admiterea excepției de neconstituționalitate a pledat în fața Curții și societatea constănțeană, intervenientă în cauză, Somaco Construct SRL, a cunoscutului om de afaceri Grigore Comănescu. Societatea a fost supusă unui abuz incredibil din partea Primăriei Năvodari în anul 2012. După 8 ani, lupta dusă de Grigore Comănescu împotriva abuzului conduce la repararea unei situații de încălcare vădită a Constituției.

Legea 42/2010 este un reper al corupției care a afectat structurile statului român până la cele mai înalte niveluri ale sale. Ceea ce este cu adevărat important este faptul că lacul a fost smuls din administrarea Apelor Române și dat UAT-urilor riverane cu un scop precis imobiliar. Nici la momentul adoptării legii și nici pe parcursul celor 10 ani de administrare, primăriile în cauză nu au avut specialiști angajați pe domeniul gospodăririi apelor. De asemenea, nu au avut logistica minimală pentru a face acte efective de administrare a lacului. În schimb, pe malul lacului, pe limbi de pământ câștigate prin astuparea luciului de apă cu moloz și pământ sau pe zona legală de protecție dimprejurul lacului au apărut diverse clădiri. După cum este de notorietate, aceste terenuri care prin Constituție făceau obiectul exclusiv al proprietății publice de stat au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al localităților, fiind ulterior retrocedate sau vândute unor terți. Totul s-a făcut din pix. Iar administratorii lacului, care trebuiau să urle că se fură proprietatea de stat, au tăcut mâlc, fiind implicați în această devastare. Și așa înțelegem care a fost rostul legii aberante și neconstituționale din anul 2010.

Cazul cel mai tulburător s-a petrecut la Năvodari, în mandatul fostului primar Nicolae Matei. Vorbim aici de un tip care a inventariat în domeniul privat al localității până și tabăra de copii, gonind de acolo societatea care deținea clădirile în proprietate și terenul în folosință. Mai apoi, întregul patrimoniu naționalizat ca în anii stalinismului a ajuns la cumnatul fără forme legale al lui Matei, care practica în zonă capitalismul de cumetrie. Evident, victima abuzului (SIND România) a reclamat situația, a făcut plângeri penale și a deschis numeroase procese civile, cerând anularea actelor întocmite de Primărie, din dispoziția fostului primar. Dacă s-a băgat într-un război cu victima la tăbăra de copii, la lacul Siutghiol a fost un fleac pentru Matei să inventarieze în neștire terenurile de stat în domeniul privat al localității. Riscul unui război în această privință era redus spre zero, pentru că cine putea să constate furtul? Desigur, putea administratorul lacului. Numai că hoțul și administratorul erau una și aceeași persoană. Așa se face că administrația Matei a inventariat și a vândut bunurile statului fără scandal, fără ca nimeni să reclame nimic. Și devastarea ar fi mers în tăcere. Numai că, într-o bună zi, Nicolae Matei și-a pierdut cu totul uzul rațiunii, făptuind unul din cele mai crunte abuzuri administrative din acest colț de țară. Și așa a apărut și în acest caz o victimă, care a reclamat, a făcut plângeri penale și a inițiat procese civile până la cel mai înalt nivel.

Ne-am referit mai sus la firma Somaco Construct SRL, a omului de afaceri Grigore Comănescu. Societatea menționată a construit la Năvodari, pe partea cu lacul, un complex de vile turistice de patru stele, pe un teren cumpărat de la o persoană privată cu 1,3 milioane de euro, în anul 2007. Pe teren se aflau deja 4 fundații turnate. La scurt timp de la achiziție, o parte din malul lacului s-a surpat, iar apa a început să se infiltreze în fundații. În acest context, Grigore Comănescu a obținut acordul de principiu al Apelor Române pentru consolidarea malului, conform unui proiect pe care instituția îl comandase cu ani înainte la o firmă de specialitate. Practic, omului de afaceri i s-a spus că statul nu dispune de resurse, fiind îndrumat să execute lucrarea pe cheltuiala sa. Ceea ce acesta a și făcut, depunând documentație pentru lucrări de protecție a mediului la baza autorizației de construire.  Lucrarea hidrotehnică realizată se întindea pe o suprafață de 4646 mp, cu pat de piatră și nisip de râu, totul perfect nivelat, perfect natural. În 2010, prin efectul legii neconstituționale,  lacul a trecut în administrarea Primăriei Năvodari, care mai departe a inventariat toate terenurile de pe malul lacului și inclusiv platforma de consolidare realizată de Somaco Construct SRL. În 2012, Primăria a pretins că terenul pe care abia ce-l furase de la stat ar fi utilizat ca depozit de materiale de construcții de către Somaco Construct, ceea ce era o minciună uriașă. În consecință, societatea a primit o decizie de impunere fiscală, care nu avea nici măcar număr de înregistrare, prin care era scoasă datoare cu două milioane de euro pentru folosirea locurilor publice ale Orașului Năvodari în vederea depozitării de materiale de construcții. Banii erau calculați din urmă, începând cu anul în care Orașul Năvodari a devenit administratorul lacului, prin efectul Legii 42.

Având o influență colosală, fostul primar a reușit să câștige primele procese inițiate de Somaco Construct.  Dar nici Grigore Comănescu nu s-a lăsat, trimițând memorii la toate instituțiile statului român, la Comisia Europeană și participând la emisiuni de televiziune la cele mai importante posturi din România. La un moment dat, Comisia de Abuzuri a Senatului a cerut Curții de Conturi și Direcției Antifraudă să verifice situația de la Năvodari. Instituțiile și-au făcut treaba, iar așa s-a ajuns la redeschiderea dosarelor penale. În 2018, decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, care produsese între timp accesorii de încă două milioane de euro, a fost desființată definitiv de instanța penală. Din cauza timpului scurs, fostul primar și funcționarii implicați în acest abuz nu au mai putut fi trași la răspundere.

Tot în 2018, Apele Române și Ministerul de Finanțe au deschis o acțiune în revendicare imobiliară împotriva Orașului Năvodari, cerând recuperarea terenurilor furate de la stat. Vorbim exact de procesul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a Legii 42 în ansamblul ei. Propunerea de sesizare a Curții Constituționale a fost admisă de instanță, iar astăzi cazul a fost soluționat prin constatarea unanimă a neconstituționalității legii.

Atenție, vorbim de câteva zeci de hectare de teren furate din lac și de alte zeci furate din zona de protecție a lacului. Amintim aici că publicația noastră a publicat în anii trecuți fotografii și filmări din dronă care atestau că zona numită ”coada lacului” a fost asanată complet prin bascularea unor cantități mari de moluz, pământ și nisip. Deși am atras atenția asupra fenomenului, acesta nu a fost stopat. În lumina deciziei Curții Constituționale, Primăria Năvodari trebuie să predea îndărăt porțiunea de lac și zonele de protecție exact așa cum erau înainte de toate aceste furăciuni. Iar dacă nu va putea să facă acest lucru – și evident că nu va putea – procurorii anticorupție vor avea multă treabă.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: