Probabil există sute de mii, poate chiar milioane de români sau turiști străini care s-au plimbat prin fața Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa fără a-i trece pragul. Știu, nu foarte multă lume își dorește să petreacă ore în șir într-un muzeu despre care nu știe aproape nimic. Dar știți câți români sunt în Italia, pe la toate muzeele, monumentele și bisericile de acolo? Foarte mulți, și asta în special din cauza faptului că în străinătate este o tradiție să vizitezi locuri străvechi sau să te plimbi prin muzee, catedrale și turnuri cu o încărcătură medievală. Câți oare dintre constănțeni știu că la Constanța există o piesă unicat ÎN LUME, pe care muzeografii au expus-o în Muzeul de Istorie Națională și Arheologie? Puțini, sunt absolut convinsă. În mod paradoxal, deși acest muzeu ar trebui să încaseze foarte mulți bani prin prisma artefactelor pe care le expune, lucrurile nu stau deloc așa. Din biletele de intrare și din suvenirurile vândute, muzeul reușește să câștige în fiecare an în jur de 500.000 de lei. O mulțime de bani, veți spune. Dar nu-i deloc așa. Este o sumă infimă față de cât ar putea câștiga dacă ar avea o altfel de modalitate de a-și atrage vizitatori. Oricum, acești bani se duc pe lumină, pe apă și pe alte cheltuieli inerente unei astfel de clădiri. Este adevărat că nici prețul de intrare în muzeu nu este prea mare, adică este de numai 13 lei lei pentru adulți și 5 lei pentru elevi și studenți. Foarte ciudat este faptul că acest muzeu nu este deschis publicului în zilele de luni și marți. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, în intervalul orar 09-17, iar casa de bilete se închide la ora 16.00. Adică muzeul are un program de vizitare destinat pensionarilor și … cam atât. Acest lucru este valabil pe perioada de extrasezon. Vara, însă, programul este mult mai normal, adică muzeul este deschis zilnic, între orele 09.00 și 20.00. Totuși, casa de bilete se închide la ora 19.00. Așadar, ne întrebăm ce turiști vor dori să viziteze acest muzeu în intervalul orar în care el este deschis. Probabil cei mai mulți dintre ei vor fi pe plajă la acea oră sau stau la masă. Ce turiști străini să viziteze acest loc? Ar fi mulți, dar politica muzeului îi dezavantajează complet. Cei care se plimbă cu navele de croazieră au timp doar seara să intre la muzeu. Atunci turiștii trebuie să aștepte ca celor din conducerea muzeului sau, mai mult celor din conducerea CJC, să le vină mintea la cap? Cu siguranță, soluția pentru ca lucrurile să se schimbe este aceea de a se asigura suficient personal pentru această instituție astfel încât să nu existe două zile în care să fie închisă, iar intervalul orar să fie prelungit. Pentru că muzeul nu este numai pentru turiști, ci și pentru constănțeni. Deci lucrurile s-ar putea schimba doar dacă conducerea Muzeului și cea a Consiliului Județean Constanța, instituție în subordinea căreia se află muzeul, s-ar implica mai mult și ar schimba modalitatea de abordare a turiștilor.
Șarpele Glykon a fost descoperit pe 1 aprilie!
Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța este cea de-a doua instituție de profil, ca mărime, din țară și este unul dintre cele mai bogate muzee din România. În anul 1878, primul prefect din Dobrogea, Remus Opreanu, propunea Academiei Române ca materialele arheologice adunate să formeze un muzeu. Și s-a făcut muzeu. Însă de-abia în luna decembrie a anului 1977 era inaugurată întreaga clădire. La ora actuală, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie deține un patrimoniu impresionat, format din peste 430.000 de obiecte care datează din paleolitic până în epoca modernă. La 1 aprilie 1962 (Zi a păcălelilor, dar nu știm cine a vrut să glumească cu noi. Din păcate a reușit!) a fost descoperit șarpele Glykon. Se făceau săpături. Statuia a fost descoperită cu ocazia lucrărilor pentru un bloc, împreună cu alte 23 de statui, statuete și reliefuri de marmură. Toate acestea sunt cunoscute sub numele de „Tezaurul de sculpturi de la Tomis”. Exponatele înfăţişează divinităţi şi au fost îngropate cu grijă spre păstrare. Nimeni nu știe care a fost cauza ascunderii acestor piese în pământ, dar specialiștii cred că ale au fost îngropate în urma atacurilor gotice sau în lupta dintre creştini şi adoratorii cultelor păgâne.
Şarpele Glykon, înfăţişează un şarpe încolăcit, cu cap de ovină, urechi şi plete de om, iar coada e terminată printr-un smoc de păr, cum este coada leilor.
Statuia este cioplită dintr-un singur bloc de marmură, împreună cu postamentul circular pe care a fost realizată, artistul acordând multă atenţie atât în redarea cât mai clară a tuturor amănuntelor – părul, lipit de cap şi despărţit în şuviţe, solzii descrescând treptat spre cap şi spre coadă, proporţional cu grosimea trupului, inelele de la interior – cât şi în respectarea unor canoane artistice bine determinate. Statuia se înscrie perfect într-un con.
Piesa mai oferă un amănunt interesant: capul este susţinut la ceafă printr-o mică bară lucrată în spirală, lungă de 8,5 cm. Dimensiunile piesei sunt: înălţimea 66 cm; lungimea desfăşurată, de la bot la vârful cozii, 4,760 m; diametrul postamentului, cu marginea profilată, este de 50 cm. Acesta este o piesă unică în lume și reprezintă o zeitate din mitologia romană. Așa că dacă doriți să o vedeți, să știți că ați privit cu ochii voștri un exponat unic în lume, trebuie să vizitați acest muzeu. Este ieftin și conține o mulțime de piese care vă vor încânta imaginația și, de ce nu, vă vor stârni interesul pentru trecut.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
