Connect with us

Exclusiv

Un artefact unicat în lume lâncezește într-un muzeu de la Constanța. Nu știi care este?

Maria Ionescu

Publicat

la

Probabil există sute de mii, poate chiar milioane de români sau turiști străini care s-au plimbat prin fața Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa fără a-i trece pragul. Știu, nu foarte multă lume își dorește să petreacă ore în șir într-un muzeu despre care nu știe aproape nimic. Dar știți câți români sunt în Italia, pe la toate muzeele, monumentele și bisericile de acolo? Foarte mulți, și asta în special din cauza faptului că în străinătate este o tradiție să vizitezi locuri străvechi sau să te plimbi prin muzee, catedrale și turnuri cu o încărcătură medievală. Câți oare dintre constănțeni știu că la Constanța există o piesă unicat ÎN LUME, pe care muzeografii au expus-o în Muzeul de Istorie Națională și Arheologie? Puțini, sunt absolut convinsă. În mod paradoxal, deși acest muzeu ar trebui să încaseze foarte mulți bani prin prisma artefactelor pe care le expune, lucrurile nu stau deloc așa. Din biletele de intrare și din suvenirurile vândute, muzeul reușește să câștige în fiecare an în jur de 500.000 de lei. O mulțime de bani, veți spune. Dar nu-i deloc așa. Este o sumă infimă față de cât ar putea câștiga dacă ar avea o altfel de modalitate de a-și atrage vizitatori. Oricum, acești bani se duc pe lumină, pe apă și pe alte cheltuieli inerente unei astfel de clădiri. Este adevărat că nici prețul de intrare în muzeu  nu este prea mare, adică este de numai 13 lei  lei pentru adulți și 5 lei pentru elevi și studenți. Foarte ciudat este faptul că acest muzeu nu este deschis publicului în zilele de luni și marți. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, în intervalul orar 09-17, iar casa de bilete se închide la ora 16.00. Adică muzeul are un program de vizitare destinat pensionarilor și … cam atât. Acest lucru este valabil pe perioada de extrasezon. Vara, însă, programul este mult mai normal, adică muzeul este deschis zilnic, între orele 09.00 și 20.00. Totuși, casa de bilete se închide la ora 19.00. Așadar, ne întrebăm ce turiști vor dori să viziteze acest muzeu în intervalul orar în care el este deschis. Probabil cei mai mulți dintre ei vor fi pe plajă la acea oră sau stau la masă. Ce turiști străini să viziteze acest loc? Ar fi mulți, dar politica muzeului îi dezavantajează complet. Cei care se plimbă cu navele de croazieră au timp doar seara să intre la muzeu. Atunci turiștii trebuie să aștepte ca celor din  conducerea muzeului sau, mai mult celor din conducerea CJC, să le vină mintea la cap? Cu siguranță, soluția pentru ca lucrurile să se schimbe este aceea de a se asigura suficient personal  pentru această instituție astfel încât să nu existe două zile în care să fie închisă, iar intervalul orar să fie prelungit. Pentru că muzeul nu este numai pentru turiști, ci și pentru constănțeni. Deci lucrurile s-ar putea schimba doar dacă conducerea Muzeului și cea a Consiliului Județean Constanța, instituție în subordinea căreia se află muzeul, s-ar implica mai mult și ar schimba modalitatea de abordare a turiștilor.

Șarpele Glykon a fost descoperit pe 1 aprilie!

Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța este cea de-a doua instituție de profil, ca mărime,  din țară și este unul dintre cele mai bogate muzee din România. În anul 1878, primul prefect din Dobrogea, Remus Opreanu, propunea Academiei Române ca materialele arheologice adunate să formeze un  muzeu. Și s-a făcut muzeu. Însă de-abia în luna decembrie a anului 1977 era inaugurată întreaga clădire. La ora actuală, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie deține un patrimoniu impresionat, format din peste 430.000 de obiecte care datează din paleolitic până în epoca modernă. La 1 aprilie 1962 (Zi a păcălelilor, dar nu știm cine a vrut să glumească cu noi. Din păcate a reușit!) a fost descoperit șarpele Glykon. Se făceau săpături. Statuia a fost descoperită cu ocazia lucrărilor pentru un bloc, împreună cu alte 23 de statui, statuete și reliefuri de marmură. Toate acestea sunt cunoscute sub numele de „Tezaurul de sculpturi de la Tomis”. Exponatele înfăţişează divinităţi şi au fost îngropate cu grijă spre păstrare. Nimeni nu știe care a fost cauza ascunderii acestor piese în pământ, dar specialiștii  cred că ale au fost îngropate în urma atacurilor gotice sau în lupta dintre creştini şi adoratorii cultelor păgâne.
Şarpele Glykon, înfăţişează un şarpe încolăcit, cu cap de ovină, urechi şi plete de om, iar coada e terminată printr-un smoc de păr, cum este coada leilor.
Statuia este cioplită dintr-un singur bloc de marmură, împreună cu postamentul circular pe care a fost realizată, artistul acordând multă atenţie atât în redarea cât mai clară a tuturor amănuntelor – părul, lipit de cap şi despărţit în şuviţe, solzii descrescând treptat spre cap şi spre coadă, proporţional cu grosimea trupului, inelele de la interior – cât şi în respectarea unor canoane artistice bine determinate. Statuia se înscrie perfect într-un con.
Piesa mai oferă un amănunt interesant: capul este susţinut la ceafă printr-o mică bară lucrată în spirală, lungă de 8,5 cm. Dimensiunile piesei sunt: înălţimea 66 cm; lungimea desfăşurată, de la bot la vârful cozii, 4,760 m; diametrul postamentului, cu marginea profilată, este de 50 cm. Acesta este o piesă unică în lume și reprezintă o zeitate din  mitologia romană. Așa că dacă doriți să o vedeți, să știți că ați privit cu ochii voștri un exponat unic în lume, trebuie să vizitați acest muzeu. Este ieftin și conține o mulțime de piese care vă vor încânta imaginația și, de ce nu, vă vor stârni interesul pentru trecut.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal peste 11 milioane de lei cu activitățile sportive

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Conturi a stabilit în urma unui audit ordinar că Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal 11.730.774 de lei pentru a finanța, fără licitație de proiecte, o asociație sportivă fondată de două persoane fizice și de Consiliul Local al orașului. Este vorba de Asociația Axiopolis Sport Cernavodă, în care CL Cernavodă are un vot minoritar, controlul fiind exercitat de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți. Banii prevăzuți în capitolul 67.02.05.01 al bugetului local pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019 au fost virați către această asociație, pe baza unor cereri de finanțare, dar mai ales pe baza semnăturii ordonatorului de credite. În mod uzual, ordonator de credite este chiar primarul localității, însă acesta își poate delega atribuția către un viceprimar sau către un city-manager. Această modalitate de a muta banii din contul Primăriei în contul unei asociații sportive la simpla cerere a acesteia din urmă, fără desfășurarea procedurilor competitive, contravine flagrant legii. Auditorii Curții de Conturi au constatat că Primăria Cernavodă a încălcat 7 articole din Legea 350/2005, 7 articole din Ordinul 130/2006 până la abrogarea acestuia survenită în anul 2018, 8 articole din Ordinul 664/2018, două articole din OG 26/2000, 3 articole din Legea 273/2006 și 4 articole din OG 119/1999. Raportul Curții de Conturi se referă doar la activitatea Primăriei, astfel încât nu reliefează modalitatea efectivă în care asociația sportivă a cheltuit aceste sume extrem de generoase de la bugetul local.

Pentru fapte similare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în februarie 2019. În cazul său, procurorii DNA l-au acuzat de încălcarea Legii 350/2005 cu privire la finanțarea unor cluburi sportive cu peste 13 milioane de lei.  Dosarul cuprindea și alte fapte penale, cum ar fi atribuirea unor sume de bani fără respectarea procedurii legale către două fundații culturale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă ale unei angajate care s-a opus acestor activități și altele asemenea.

În urma controlului efectuat la Primăria Cernavodă, Curtea de Conturi a mai constatat încălcarea legii cu privire la atribuirea unui contract de gestionare a câinilor fără stăpân către o controversată firmă din localitatea Ovidiu. O altă constatare se referă la achiziția unui cort pentru evenimente (petreceri) fără evidențierea acestuia în lista mijloacelor fixe și fără a exista o prevedere a achiziției în lista de investiții aprobată pentru anul 2019. Facem precizarea că fostul primar al localității, Gheorghe Hânsă, a fost trimis în judecată pentru că a asfaltat o stradă care nu era inclusă în lista de investiții. În sfârșit, raportul Curții de Conturi mai constată că primarul, viceprimarul și alte persoane alese au efectuat vizite sau misiuni oficiale, fără a prezenta rapoarte de activitate. Curtea obligă Primăria să evalueze prejudiciile în această privință, în vederea recuperării. Precizăm că nedepunerea rapoartelor de activitate pentru misiuni oficiale, vizite de lucru și altele asemenea se sancționează cu reținerea sumelor cheltuite de la persoanele care și-au încălcat obligația de raportare. Obligația legală a fost adoptată tocmai pentru a se elimina practicile incorecte, prin care aleșii ajung să se plimbe pe banii contribuabililor, sub motivația falsă că ar fi participat în misiuni oficiale. Mai jos puteți citi integral decizia Curții de Conturi emisă în urma auditului de la Cernavodă.

Download (PDF, 3.47MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Năvodari. Soacra unui consilier PSD toarnă frânturi din combinații imobiliare extrem de bizare

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu doi ani, scriam aici, pe Ordinea.Ro, despre un păienjeniș de afaceri de la Năvodari, prin care niște localnici cu stea în frunte au dobândit drept de superficie asupra unor terenuri din domeniul privat al localității, cu 8 lei și ceva pe metru pătrat pe an. Mai departe, aceștia au construit blocuri și vile de milioane de euro, pe care le-au valorificat comercial. Schema a mers ca unsă.

Terenuri pentru tineri, în superficie la bătrâiori

Am arătat, de exemplu, cum un fost consilier local din gașca Matei-Chelaru a pus mâna pe niște terenuri atribuite la bază în folosință gratuită către un tânăr beneficiar al Legii 15/2003. Tânărul care a primit terenul de la Primărie a construit un ciot de clădire. Mai apoi, a vândut construcția nefinalizată către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă a cerut Consiliului Local să-i constituie un drept de superficie asupra terenului, fără licitație publică, în baza unui regulament inițiat de primarul Florin Chelaru. Consilierii locali au fost de acord și astfel terenul pentru tineri a ajuns la fostul consilier bătrâior, cu 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. După această pleașcă, Tudora a modificat proiectul, a obținut în timp record o nouă autorizație de construire, a finalizat lucrările, iar mai apoi a vândut apartamentele pe piața imobiliară.

Detaliile unei vizite în Turcia. În stânga, sus și jos, afaceristul Adrian Tudora, alături de personaje perene ale puterii locale de la Năvodari, precum Nicolae Matei, Florin Chelaru, Ilie Coman sau Vasile Moruzi.

Clanul Damian și despăgubirile de la Primăria lui Chelaru

Cine n-ar vrea să fie investitor imobiliar în aceste condiții? Schema este destul de largă, iar acest fapt reiese din hotărârile de Consiliu Local, prin care s-au aprobat sute de astfel de superficii la Năvodari. Am scris pe larg de business-urile imobiliare derulate pe astfel de superficii de afaceristul Adrian Damian, de firma sa Aqua Force SRL și de partenera sa Elena Dinu. Aceasta din urmă este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. Am amintit de terenuri ale orașului deținute în superficie de o septuagenară, pe numele ei Basma Floaria, care mai departe a încheiat un contract de asociere cu firma lui Damian. De asemenea, am scris despre afacerea prin care soția lui Adrian Damian a primit despăgubiri de la Primăria Năvodari, pentru o afacere imobiliară eșuată. Pe baza acestor date, am enunțat bănuiala legitimă că găștile PSD-iste de la Năvodari sunt implicate până peste cap în tot felul de combinații imobiliare, unele din ele dezvoltate pe terenuri din domeniul privat al localității (foste concesiuni transformate în superficii, terenuri atribuite tinerilor, deturnate de la scopul inițial, sau pur și simplu terenuri atribuite în superficie prin licitații publice de care au avut cunoștință doar câțiva inițiați). Bănuielile de atunci se adâncesc și mai mult în prezent, mai ales de când s-a schimbat ceva în fronturile de luptă și detalii interesante încep să apară în spațiul public, turnate de niște participanți care au ajuns să se certe pe bani.

Citește și:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Război total între despăgubitul primarului și soacra consilierului Coman

Ei bine, de câteva luni, între Damian și soacra consilierului local Ilie Coman se duce un război cumplit, pe bani. Și pe acest fond încep să iasă la suprafață tot felul de informații despre învârtelile imobiliare de la Năvodari, din gașca puterii. Conflictul evocat mai sus a fost intens mediatizat de publicația Incisiv Național, care a ținut partea Elenei Dinu. În articolele publicate pe această temă, publicația a arătat că Damian a pornit proceduri de executare silită împotriva Elenei Dinu, pe baza unui contract de împrumut. Însă, pe de altă parte, Incisiv susține că femeia ar fi avut de recuperat diverse sume de bani de la Damian, pentru a se regla înțelegeri anterioare, unele verbale, pe încredere, referitoare la alte tranzacții.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD Ilie Coman

Detaliile unei afaceri de 300.000 de euro

În zeci de paragrafe din aceste articole sunt relatate diferite tranzacții. De pildă, se relatează la un moment dat că, în 2015, Elena Dinu s-a asociat cu Adrian Damian să cumpere un teren de 1.106 mp, în Mamaia Sat, pe strada M9, în valoare de 81.000 de euro, de la o persoană particulară. Se afirmă că Dinu ar fi achitat din contul ei întreaga sumă, urmând să se regleze ulterior, în alte afaceri, cu privire la recuperarea investiției de bază. Ulterior, pe acest teren ar fi fost construite 7 imobile, care au fost vândute cu 300.000 de euro. Toți banii au fost reinvestiți în achiziția unui alt teren la Mamaia Sat, tot pe strada M9, cu o suprafață mult mai generoasă, de 4.274 de metri pătrați.

Cumpărătorii. Petru Toader Moruzi

Acest teren a fost dezmembrat și vândut pe loturi, contra sumei totale de 625.840 de euro. Două loturi mai mari au fost vândute firmelor Ian Invest Trans SRL și Interior Store Development SRL. Alte două loturi mai mici au ajuns la Petru Toader Moruzi și Ana-Maria Tutoveanu, prin mandatar Margareta Mitran. Moruzi a cumpărat un lot de 876 mp cu 122.640 de euro, pe 28 martie 2017. Nu știm dacă acesta este rudă a consilierului local Vasile Moruzi, unul din stâlpii de bază ai regimurilor Matei și Chelaru. Însă coincidența este tulburătoare.

Clanul Mitran

De cealaltă parte, Margareta Mitran a cumpărat pentru Ana-Maria Tutoveanu, din Brașov, un lot de 600 de metri pătrați, cu 78.000 de euro. În afară de a fi mandatar în această tranzacție imobiliară, Mitran este director executiv în Primăria Năvodari. Ea este al patrulea om, după primar, viceprimar și secretarul UAT, în organigrama instituției, fiind în funcție din vremuri imemoriale. Primarii se mai schimbă, dar Mitran rămâne. Rămâne chiar dacă, de anul trecut, consemnează în declarația de avere venituri încasate din pensie. Soțul ei este următorul în organigrama Primăriei, ca șef al Urbanismului. În mod deosebit ne-a atras atenția că soții Mitran, acești stâlpi ai Primăriei, dețin două terenuri în concesiune la Năvodari, de câte 500 de metri pătrați. Concesiunile se obțin de la Primărie, adică de la locul lor de muncă. Ei mai dețin un hectar de teren, tot la Năvodari, obținut în procedura fondului funciar, în anul 2011. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate o face Comisia Locală de fond funciar din Primărie. În sfârșit, Margareta Mitran a avut o implicare în povestea taxei fiscale de două milioane de euro, inventate de gașca de la Primăria Năvodari contra societății Somaco Construct SRL, cu scopul de a jefui patrimoniul turistic deținut de aceasta pe malul lacului Siutghiol.

O firmă din locul natal al primarului Chelaru, deținută de o mamaie de 78 de ani

Firma Ian Invest Trans SRL, la rândul ei implicată în aceste tranzacții amintite de Incisiv Național, este deținută de o bătrână de 78 de ani, pe numele ei Ecaterina Leonte. Societatea are sediul social în comuna Blăgești, satul Buda, din județul Bacău. Deși ar putea fi o simplă coincidență, satul Buda se învecinează cu Buhuși, orașul natal al primarului Florin Chelaru. În 2017, Ian Invest Trans SRL a solicitat aviz de mediu pentru a ridica un bloc de patru etaje pe terenul cumpărat de la cuplul afaceristic Damian-Dinu. În memoriul depus atunci se arăta că terenul afectat acestui proiect se află în zona Hanul Piraților, pe partea cu marea, la o distanță exactă de 540 de metri de țărm.  

Detaliu de pe site-ul Comunei Blăgești. Localitatea se află în vecinătatea orașului Buhuși, locul în care s-a născut primarul Florin Chelaru.

 

Pe malul lacului Siutghiol

Ne întoarcem la afacerile derulate de soacra consilierului PSD Ilie Coman cu fostul ei partener Adrian Damian. Incisiv Național relatează un alt aranjament imobiliar, atrăgând atenția asupra unor aspecte posibil penale. Publicația vorbește chiar de înșelăciune și mită, dar acuzațiile nu sunt dovedite decât declarativ, motiv pentru care nu insistăm deloc asupra lor. Însă câteva aspecte bizare ale combinației merită punctate.

Incisiv Național susține că Elena Dinu a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Viaconsavis SRL și cu persoana fizică Mihail Dumitrescu. Dinu ar fi contribuit la această asociere cu un teren de 1.081 de metri pătrați, proprietatea sa, situat în zona Mamaia Sat, la 300 de metri de Lacul Siutghiol, în vecinătatea ansamblurilor ”Ovidius Holliday” și ”Zenit Residence”.  Societatea cooptată urma să execute lucrarea, în speță un imobil P+3-4 E retras. Însă Mihail Dumitrescu nu ar fi contribuit cu nimic în această asociere, susține Incisiv Național. Aspectul este bizar, întrucât publicația nu lămurește de ce Dinu și firma Viaconsavis SRL ar fi acceptat să împartă beneficiile unor contribuții concrete cu o persoană care nu a contribuit cu nimic.

Se mai afirmă că Elena Dinu trebuia să primească în urma asocierii etajul 1 al imobilului, format din 6 apartamente de câte două camere, precum și o garsonieră situată la etajul 4 retras. Pe piață, un apartament de acest tip valorează 65.000 de euro, iar o garsonieră, 40.000 de euro.

Donații și împărțeli fără contribuție

La un moment dat, așa cum se susține în serialul Incisiv Național, Elena Dinu ar fi cedat o garsonieră și două apartamente, prin acte notariale încheiate cu Adrian Damian și cu Mihai Bogdan Roșu, în speță un contract de donație, respectiv un contract de participațiune la finanțarea lucrării.

Soacra consilierului PSD-ist susține că acest Roșu nu ar fi contribuit financiar. Cu alte cuvinte, consemnările din actul notarial nu ar fi reale. Ea susține, citată de Incisiv, că Mihai Bogdan Roșu este patronul firmei Hamm District SRL Constanța, care a primit lucrări de taluzare de la Primăria Năvodari de un miliard de lei noi, deși societatea avea ca obiect principal de activitate creșterea porcinelor. (Contractul evocat aici se referă la realizarea unor ziduri de sprijin și consolidare a taluzului învecinat cu bulevardul Mamaia Nord, pe diferite porțiuni; lucrarea a fost atribuită în anul 2016, însă nu are valoarea de un miliard de lei noi, ci de 958.340 de lei plus TVA).

Detalii dintr-un articol publicat de cotidianul Ziua de Constanța cu privire la atribuirea lucrărilor de taluzare de la Năvodari către societatea Hamm District SRL, care avea atunci obiectul principal de activitate creșterea porcinelor. Elena Dinu spune că patronul acestei firme este un apropiat al primarului Florin Chelaru.

”Mama mea sunt eu”

În sfârșit, consemnăm un ultim aspect interesant care s-a revărsat în spațiul public de pe urma războiului pe bani dintre soacra consilierului local Ilie Coman și afaceristul care a primit despăgubiri, prin soția sa, de la Primăria Năvodari. În cadrul serialului Incisiv se arată că Elena Dinu ar fi achitat executorului judecătoresc suma pentru care era executată silit de către Adrian Damian. Aspectul este dovedit prin două ordine de plată publicate în facsimil. Însă, ce să vezi, în aceste documente Elena Dinu este o simplă mandatară pentru Floaria Basma, septuagenara care a obținut terenuri în superficie de la Primăria Năvodari, pe regulamentul lui Chelaru. Situația seamănă cu aceea a unui PSD-ist de frunte, Marian Oprișan, care a lămurit afacerile mamei sale: ”mama mea sunt eu”.

Detaliile unei plăți. Basma Floaria prin Dinu Elena. Sursa foto: Incisiv Național

În articolele Incisiv se mai arată că s-au formulat denunțuri penale la DIICOT și DNA. De altfel, informațiile pe care le-am preluat în măsura în care ni s-au părut veridice sunt ordonate în articolele Incisiv Național după tipicul unei plângeri penale. Va urma!

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un inculpat pentru șpagă reabilitează grădinițele din Medgidia. Lucrările, blocate într-o majorare de preț

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Medgidia reabilitează unitățile de învățământ din localitate cu firma unui afacerist constănțean trimis în judecată pentru dare de mită. Este vorba de ABC Val SRL, care a beneficiat de-a lungul timpului de contracte extrem de avantajoase din partea unor baroni PSD-iști precum Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu sau Claudiu Tusac (fostul primar al Mangaliei). Patronul firmei, controversatul Vasile Costea, a fost trimis în judecată în primele zile ale anului 2018 pentru dare de mită, alături de președintele de atunci al Curții de Apel Constanța, Nicolae Stanciu. În rechizitoriul întocmit, DNA a susținut că Vasile Costea i-ar fi mobilat lui Stanciu o vilă de la Năvodari, obținând în schimbul acestei mite intervenția magistratului pentru anularea unor contestații depuse de contra-ofertanții ABC Val în cadrul unei licitații de la Cumpăna. Ca urmare a intervenției, toate contestațiile au fost respinse, firma lui Costea obținând astfel un contract cu primăria condusă de PSD-ista Mariana Gâju pentru construirea unui campus școlar (Mai multe detalii AICI).

La câteva luni de la trimiterea lui Costea în judecată pentru dare de mită, firma acestuia a primit două contracte în serie de la Primăria Medgidia, condusă de Valentin Vrabie. Un al treilea contract vizând intervenții similare avea să fie încheiat în primăvara acestui an. În total, vorbim de 11.387.186,74 de lei plus TVA, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 milioane de euro plus TVA. Autoritatea contractantă nu a organizat licitații publice, ci proceduri simplificate la care a participat doar firma ABC Val SRL, de una singură. Practic, vorbim de o formă mascată, dar la un mod rudimentar, de încredințare directă a lucrărilor. Toate cele trei contracte sunt finanțate din fonduri guvernamentale nerambursabile, prin celebrul Program Național de Dezvoltare Locală inventat de Liviu Dragnea.

Primul contract a fost anunțat în SICAP de Primăria Medgidia pe 4 octombrie 2018 (VEZI AICI). Acesta se referă la reabilitarea, modernizarea și dotarea colegiului național Kemal Ataturk și a grădiniței Ion Creangă din localitate. Contractul a fost atribuit societății ABC Val SRL la valoarea de 6.840.291,59 de lei plus TVA. De acești bani, firma inculpatului trebuie să întocmească proiectele tehnice, devizele estimative, documentațiile tehnice pentru obținerea autorizațiilor de construire. De asemenea, trebuie să obțină avizele necesare, să ofere asistență tehnică din partea proiectantului și totodată să execute lucrările. Ultimele două cerințe sunt un nonsens și o gogomănie de proporții, pentru că societatea primește o sumă defalcată pentru a se asista pe ea însăși să execute bine proiectul întocmit de ea însăși. Această imbecilitate în achiziții se repetă și la celelalte două contracte.

Al doilea contract a fost urcat în SICAP la distanță de o zi, pe 5 octombrie 2018 (VEZI AICI). Acesta cuprinde intervenții absolut identice pentru grădinițele Piticot, Lucian Grigorescu și Nr. 11.  ABC Val a împușcat 2.416.895,15 lei plus TVA.

În sfârșit, al treilea contract (VEZI AICI) a fost anunțat în SICAP pe 11 aprilie 2019 și se referă la aceleași intervenții pentru Grădinița 3, Grădinița 8 și Grădinița din Valea Dacilor. Contractul a fost atribuit la valoarea de 2.130.000 de lei plus TVA. Ca o noutate, în fișa de achiziție au fost incluse sume consistente pentru ”lucrări neprevăzute”. Primele două contracte nu conțin acest detaliu, iar din această cauză se întâmplă lucruri bizare.

O spune chiar fostul city-manager al Municipiului Medgidia, Bogdan Moșescu, un colaborator intim al primarului Valentin Vrabie, de care acesta s-a lepădat de curând. Vrabie îl cântă pe Moșescu pe Facebook, deși destul de subțire în raport cu amplele competențe pe care le are în mizerii de acest tip. Cu alții, inclusiv cu semnatarul articolului de față, primarul de la Medgidia a fost mult mai dezinhibat, folosind expresii de pârnăiaș ordinar. Dar timpul nu e pierdut nici pentru Moșescu, mai ales că acesta a trimis o scrisoare deschisă, în care pune degetul pe rană. Pe rana proiectelor de modernizare a unităților de învățământ cu firma afaceristului inculpat pentru dare de mită.

Bogdan Moșescu și Valentin Vrabie, în vremurile de colaborare

Moșescu susține că cele trei finanțări PNDL au fost obținute pe baza stăruințelor sale, ca șef al echipei care s-a ocupat de atragerea resurselor nerambursabile. Acest lucru s-a întâmplat în luna mai 2018. Primăria s-a învrednicit să încheie primele două contracte după luni grele, la începutul lui octombrie 2018, în circumstanțele clientelare descrise în prima parte a articolului de față. Al treilea contract s-a încheiat, hăt, la aproape un an distanță de la accesarea finanțării, în aprilie 2019, tot în condiții clientelare, fără licitație, pe bază de abonament cu ABC Val. Toate cele trei proiecte, spune Moșescu, bat pasul pe loc. Singurul care a demarat până acum este proiectul de reabilitare a grădinițelor Piticot, Lucian Grigorescu și Nr. 11. Lucrările s-au pornit în vara acestui an, însă la scurt timp s-au oprit subit. Totul a încremenit și așa a rămas și la momentul de față, din motive pe care Moșescu le explică și le susține cu înscrisuri. Le vom trece în revistă, câteva rânduri mai jos. Până atunci, trebuie să spunem că lucrările începute și imediat înghețate afectează confortul și standardele educaționale ale preșcolarilor din Medgidia. Orașul are, cu totul, 6 grădinițe. Când cele 3 menționate mai sus au intrat în renovare, copiii, cadrele didactice și angajații auxiliari au fost repartizați în celelalte 3 grădinițe rămase în funcțiune. Practic, 6 grădinițe funcționează în 3 clădiri, într-un provizorat bulversant. Situația poate fi tolerată cu gândul la dotările moderne care urmează să se înfăptuiască. Însă, când vorbim de o încremenire în proiect – după o sintagmă a unui mare intelectual român – situația devine intolerabilă.

Am ajuns cu aceasta chiar la explicația lui Moșescu. El spune că blocajul a fost generat de faptul că, în urma realizării proiectului tehnic, au fost introduse lucrări suplimentare. Cu alte cuvinte, ale noastre, proiectantul a spus că executantul lucrărilor trebuie să facă niște lucruri în plus, cu alți bani în plus. Cum proiectantul și constructorul sunt aceeași persoană, apare suspiciunea rezonabilă, cum spun procurorii, că ABC Val a încercat să-și rotunjească încasările. Ar fi vorba de o majorare cu aproape 40% a valorii contractului, conform informațiilor noastre. Zice Moșescu, într-un stil destul de diplomatic: ”În aceste condiții, Primăria este obligată să organizeze noi licitații, pentru că așa cere Agenția Națională a Achizițiilor Publice (ANAP). Sesizarea ANAP a fost transmisă în data de 12 iulie 2019. De la acea dată eventualele noi licitații nici măcar nu au fost încărcate în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice cu documentațiile tehnice pentru lucrările suplimentare”.

 

Moșescu a atașat un extras din adresa ANAP din 12 iulie 2019. Relatarea mai exactă este aceea că ANAP recomandă Primăriei Medgidia să anuleze demersul de modificare a contractului și să organizeze o licitație pentru atribuirea lucrărilor suplimentare. Or, de aici deducem că Primăria Medgidia a făcut deja un demers de a majora din pix valoarea contractului. O majorare de aproape 40% este în afara legii.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că, trecând în revistă înghesuirea copiilor arondați acestor grădinițe în celelalte 3 grădinițe funcționale, Moșescu mai spune o frază cu tâlc: ”la nivelul administrației locale se gândește doar în interes propriu, în timp ce locuitorii sunt amăgiți cu tot felul de declarații politicianiste fără a le oferi argumente logice”. Treaba cu populismul din declarații este simplă și se vede în conduita primarului Vrabie. Însă treaba cu interesul personal are ceva enigmatic în ea. O fi sau n-o fi interes personal aici, asta nu putem să ne dăm cu părerea. În consecință, ne oprim la datele certe ale problemei: că tipul inculpat că ar fi șpăguit un magistrat a primit de la Vrabie trei contracte de 2,4 milioane de euro, candidând de unul singur în proceduri simplificate; că lucrările s-au blocat pe tema unei majorări a valorii contractului; și că preșcolarii din Medgidia suferă de pe urma acestor netrebnicii.

Nu i-am solicitat un punct de vedere primarului Vrabie, pentru că până acum domnia sa a răspuns doar cu înjurături imposibil de publicat. Dacă, totuși, Valentin Vrabie înțelege să formuleze un punct de vedere într-un limbaj nelicențios, ne angajăm să-l publicăm aici. Scrisoarea deschisă a lui Bogdan Moșescu a fost publicată de Constanța.Ro și o puteți citi AICI.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: