Connect with us

Exclusiv

Războiul vinului preoţesc de 2 milioane euro. Teodosie a adjudecat Crama lui Marghiol la o licitaţie trucată din 11 iulie 2016 (documente)

Publicat

la

Situaţie de comă în litigiul dintre arhiepiscopul Teodosie şi omul de afaceri Niculae Marghiol, proprietarul Cramei Nazarcea şi fost director la Ferma Arhiepiscopiei Tomisului din aceeaşi localitate, Nazarcea! În timp ce Marghiol executa silit Arhiepiscopia pentru a redobândi folosinţa unor depozite din Cramă, ocupate cu 60 de vagoane de vin „preoţesc”, Teodosie punea mâna pe întreaga Cramă, la o licitaţie organizată de o executoare trimisă în judecată pentru practici de tip abuziv. Pe 11 iulie 2016, un împuternicit al ierarhului s-a bătut în oferte cu un consilier al aceleiaşi instituţii bisericeşti, trimis să joace, ilegal, rolul de mână moartă. Colac peste pupăză, Crama nu putea fi executată, deoarece era sub sechestru judiciar, instituit de Parchetul Judecătoriei Constanţa, pe 9 februarie 2016.

Zorii unei relaţii: Teodosie îl angajează pe Marghiol director la Nazarcea

Relaţia oficială dintre Marghiol şi Teodosie a început pe 19 aprilie 2010. La acel moment, ierarhul Tomisului l-a angajat pe omul de afaceri ca director general al Sectorului administrativ al Eparhiei Tomisului şi administrator al Fermei Nazarcea (activ smuls din patrimoniul societăţii Nazarcea-Ovidiu SA, prin Hotărârea Guvernului 300/2002, şi dat în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Tomisului, în vederea susţinerii unui aşa-zis program social-filantropic). Pe terenul de 350 de hectare al Fermei Nazarcea, rămas în proprietatea publică a statului dar acordat în folosinţă gratuită preoţilor de la Constanţa, se aflau, în 2010, pomi fructiferi şi viţă de vie… pe suprafeţe reduse. Cea mai mare parte din plantaţiile istorice fuseseră defrişate sau distruse prin neîngrijire.

La scurt timp după numirea lui Marghiol ca director-general, Arhiepiscopia Tomisului a fondat Aşezământul Monahal Sf. Ap. Andrei, cu sediul la Ferma Nazarcea (CIF: 26885550, Act Autorizare: Decizia 108/01.05.2010). Cu această ocazie, Marghiol a fost numit administrator al Aşezământului, cu un salariu de 5.000 de lei pe lună, stabilit nu prin contract de muncă, aşa cum era legal, ci printr-o decizie semnată de Teodosie, Niculae Marghiol s-a apucat să investească banii săi personali la ferma lui Teodosie, în virtutea unei înţelegeri verbale că va primi o cotă-parte din producţie.

Cu buza umflată

În noiembrie 2010, la finele anului agricol, relaţia dintre Teodosie şi Marghiol era deja pe butuci. Administratorul Fermei Nazarcea dădea publicităţii un memoriu pe care îl adresase Patriarhului Daniel, în care arăta, printre altele: „Am obţinut promisiunea fermă din partea ierarhului că-mi voi recupera banii din veniturile Eparhiei, motiv pentru care am demarat în primăvara acestui an o serie de investiţii la ferma Nazarcea, din surse proprii, în scopul rentabilizării producţiei (am stropit pomii şi via pentru că erau pline de viermi când am ajuns eu acolo), iar când mi-am cerut drepturile salariale şi drepturile cuvenite din producţie, am fost luat în primire de preotul Poalelungi, sub pretextul că nu aş fi manageriat suficient de bine sectorul agricol şi ferma. Acesta m-a forţat să-mi dau demisia şi am cerut salariile neplătite de la angajare şi contravaloarea investiţiilor personale, care totalizează suma de 170.000 de lei”.

Marghiol cumpără crama

Pe 30 noiembrie 2011, Niculae Marghiol a cumpărat, de la societatea în lichidare Nazarcea-Ovidiu SA, 26 de clădiri care aparţinuseră Fermei 17 Nazarcea, prin Contractul autentificat sub nr. 4187 de notarul public Doina Gheorghe din Ovidiu. Activul reprezenta crama fostei societăţi intrate în faliment după ce plantaţiile ei au ajuns pe mâna preoţilor.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/08/CVC-Crama-Nazarcea1.pdf”]

Înainte de licitaţia organizată de lichidatorul Nazarcea-Ovidiu SA, Corina Curutz, o parte din depozitele cramei erau ocupate de vinul Arhiepiscopiei Tomisului. Este vorba de o cantitate de 634.751 litri de vin si 95.281 litri derivate din vin, care se afla în cramă la deschiderea procedurii de faliment. În anul 2008, Arhiepiscopia a câştigat, în contradictoriu cu SC Nazarcea-Ovidiu SA, o hotărârea judecătorească irevocabilă care îi confirma dreptul de proprietate asupra băuturilor alcoolice din cramă. Preoţii susţinuseră că vinul provenea din producţia anilor 2002-2005, când viile de la Nazarcea fuseseră cultivate de ei. Aflând de licitaţia prin care clădirile cramei fuseseră scoase la vânzare, Teodosie Petrescu a mutat vinul la SC Fruvimed Medgidia SA. Licitaţia cu strigare organizată de Corina Curutz a fost câştigată de Niculae Marghiol, care a cumpărat activele pe 30 noiembrie 2011, aşa cum arătam mai sus.

Teodosie îi dă vinul spre păstrare

La scurt timp după ce Marghiol a cumpărat crama, Teodosie s-a înţeles cu el să-i adăpostească vinul, în speţă 60 de vagoane, adus în răspăr de la Fruvimed Medgidia. Preţul stabilit a fost unul modic: 500 de lei pe lună, însă ulterior a fost majorat la 2.000 de lei pe lună. În timp, Teodosie a uitat pur şi simplu să mai achite chiria. Din acest motiv, pe 18 noiembrie 2015, Niculae Marghiol a deschis un proces de evacuare împotriva Arhiepiscopiei (Dosar 28689/212/2015). Cererea de evacuare a fost admisă prin Sentinţa Civilă 15486/18.12.2015 pronunţată de Judecătoria Constanţa, rămasă definitivă, după ce apelul Arhiepiscopiei a fost respins de Tribunalul Constanţa pe 25 februarie 2016.

Reţinut de Parchet în ziua în care a câştigat, pe fond, cu Teodosie

Chiar în ziua de 18 decembrie 2015, când câştigase pe fond acţiunea de evacuare a Arhiepiscopiei din Crama sa, Marghiol a fost reţinut de Parchetul Judecătoriei Constanţa. Organele l-au încadrat drept suspect într-un dosar penal deschis pe 17 decembrie 2015, la ora 17,30, de Poliţia Oraşului Ovidiu, care constatase că „o persoană de sex masculin a comercializat un număr de 20 de tuburi de azbociment, de 4,5 m lungime şi 0,5 m diametru, în schimbul cărora a obţinut suma de 5400 lei, tuburi sustrase cu ajutorul utilajelor din subteranul solului, ce aparţine Arhiepiscopiei Tomisului (fostele ferme nr. 2 şi 8 ale SC Nazarcea-Ovidiu SA) dezafectând astfel reţeaua de irigaţii aflată în conservare.”. Suspectul nu a fost arestat preventiv, deoarece le-a prezentat anchetatorilor o adeverinţă semnată chiar de arhiepiscopul Teodosie, care atesta că „Marghiol Nicolae are dreptul să pătrundă în Ferma 8 pentru a scoate tuburi de azbociment, care nu sunt de folosinţă.”, susţinând în plus că că aşa se înţelesese verbal cu Teodosie ca să-şi recupereze banii investiţi la Ferma Nazarcea în anul 2010. Însă tuburile nu aparţineau Arhiepiscopiei, ci Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/08/Adev-Teodosie-pt-Marghiol.pdf”]

 

Urmărit penal pentru vinul lui Teodosie. Crama a fost pusă sub sechestru…

Pe 22 decembrie 2015, Parchetul Judecătoriei Constanţa a extins urmărirea penală împotriva lui Marghiol pe motiv că acesta deţinea produse accizabile supuse marcării în afara antrepozitului fiscal. Cel mai probabil era vorba de vinul lăsat spre păstrare, pe bază de contract, de Arhiepiscopia Tomisului.

Pe 9 februarie 2016, Parchetul Judecătoriei Constanţa a emis o ordonanţă în Dosarul 18636/P/2015, prin care a dispus instituirea sechestrului asupra proprietăţilor lui Marghiol: o casă de locuit şi o magazie în Ciocârlia, două autoturisme şi crama de la Nazarcea. Conform dispoziţiei procurorului de caz, Giorgiana Violeta Apostol, „obiectele sechestrate urmează a se păstra până la ridicarea sechestrului (…) în custodia inc. Marghiol Niculae.”.

… dar poliţiştii de la Ovidiu au uitat să înscrie măsura la Cartea Funciară

Totodată, procurorul de caz a instituit în sarcina organelor de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei Oraşului Ovidiu obligaţia de a înscrie sechestrul la instituţiile abilitate. Casa, depozitul şi maşinile lui Marghiol au fost înscrise sub sechestru. Nu şi crama de la Nazarcea, care a fost scăpată din vedere.

Pe 11 mai 2016, Judecătoria Constanţa a autorizat un executor judecătoresc să pună în executare sentinţa civilă de evacuare, obţinută de Marghiol împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. La un moment dat, presa locală constănţeană relata că executorul Cătălina Rusu, angajată de Marghiol, pune sigiliu pe depozitele Cramei Nazarcea.

După două luni împlinite fix, pe 11 iulie 2016, un alt executor judecătoresc, Silvia Laura Bogăţie, organiza o licitaţie cu strigare pentru vânzarea Cramei lui Marghiol, la cererea creditorului Adev Oil SRL Constanţa, o firmă specializată în vânzarea de pesticide pentru agricultură, deţinută de un fost director al Direcţiei Agricole Constanţa, Mihalache Gheorghiu, şi de Aurica Bratu, soţia vameşului Liviu Bratu.

Marghiol cumpărase pesticide de la această societate în anul 2012, în valoare de 100.000 de lei. Deşi la un moment dat Marghiol a achitat suma în cauză, societatea a aplicat clauza de penalizare prevăzută în contract, ceea ce a făcut ca debitul restant să ajungă, în ziua executării silite, la o valoare de aproape şase ori mai mare: 588.805 lei.

Teodosie cumpără crama la o licitaţie trucată

Pe 11 iulie 2016, la ora 15, s-a desfăşurat licitaţia cu strigare, la biroul Silviei Bogăţie. La strigare au participat Arhiepiscopia Tomisului, prin reprezentant legal Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop, la rândul său reprezentat prin împuternicitul Cezar Axinte, preot şi consilier canonico-juridic al instituţiei, precum şi persoana fizică Ştefan Aurelian. Cel din urmă nu îi era chiar străin arhiepiscopului.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/08/Bogatie-pt-Teodosie.pdf”]

Deşi menţionat ca simplă persoană fizică, Ştefan Aurelian era chiar administratorul Aşezământului Monahal Sf. Ap. Andrei, persoană juridică înfiinţată de Arhiepiscopia Tomisului, în scopul exploatării Fermei Nazarcea. În plus, acelaşi Ştefan Aurelian fusese consilier economic la Arhiepiscopie, în mai multe mandate, începând cu anul 2006, iar pe 10 iunie 2016 depusese la Oficiul Registrului Comerţului o cerere de înfiinţare a Cooperativei Agricole Tomis, cu sediul în satul Culmea (Nazarcea), în care apărea drept asociat alături de Arhiepiscopia Tomisului şi alte persoane fizice şi juridice. Toate aceste dovezi arată că Ştefan Aurelian era un interpus al lui Teodosie, trimis acolo pentru a fi îndeplinită, formal, participarea minimă pentru validitatea procedurii. Că la mijloc era un şmen ca să se obţină un preţ necompetitiv o arată şi faptul că acesta a rămas la prima strigare, de 342.792 de lei. În acest fel, Crama, cu terenul de sub ea şi clădirile care adăposteau cele 60 de vagoane de vin preoţesc (în valoare aproximativă de 1,5 – 2 milioane de euro), a fost adjudecată de Arhiepiscopia Tomisului, la oferta ei iniţială, de 350.000 de lei, nemodificată la cele trei strigări succesive. În procesul-verbal de licitaţie, redactat, listat şi semnat la ora 15 şi 17 minute, se mai arăta că, după finalizarea procedurii, s-a prezentat şi Nicolae Marghiol.

Triunghiul Adev Oil – Bogăţie – Ferma Nazarcea

GHeorghiu-Mihalache-FB-3

Mihalache Gheorghiu, administratorul ADEV OIL SRL

Silvia Bogăţie nu era la prima licitaţie cu probleme, organizată la cererea Adev Oil. Portalul instanţelor de judecată cuprinde o sumedenie de cereri de încuviinţare a executării silite formulate de Bogăţie în favoarea Adev Oil. Însă executoarea a fost trimisă în judecată de procurorii constănţeni pentru că, la o astfel de procedură, recuperase un debit al Adev Oil faţă de societatea Daia Livcos SRL, confiscând pur şi simplu o cireadă de vaci de la o altă firmă, pe numele ei Hanul de la Vama Veche SRL. Adev Oil vânduse pesticide de 5.000 de lei, însă valoarea debitului fusese majorată cu penalităţi dubioase până la 80.000 de lei. Chiar şi aşa, pentru datoriile Daia Livcos SRL, nu puteau fi executate vacile firmei Hanul de la Vama Veche. Deşi trimisă în judecată în acest dosar penal, pentru fapte de abuz în serviciu, Silvia Bogăţie a obţinut acordul forului profesional din care face parte de a-şi continua activitatea.

Deocamdată, rămâne un mister cum a aflat de executarea silită a Cramei Nazarcea doar Teodosie şi interpusul său, Ştefan Aurelian. Însă cu certitudine, între Adev Oil şi Arhiepiscopia Tomisului exista o relaţie care a lăsat dâre în portalul instanţelor de judecată. Astfel, în anul 2010, Adev Oil a livrat pesticide pentru Aşezământul Monahal Sf. Ap. Andrei, din subordinea Arhiepiscopiei, ulterior deschizând un proces civil pentru validarea unui bilet la ordin semnat de reprezentanţii Aşezământului.

Marghiol s-a plâns justiţiei

Niculae Marghiol a depus o contestaţie la executare, împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, persoanei fizice Ştefan Aurelian, firmei Adev Oil şi biroului executorului judecătoresc Bogăţie Silvia Laura. Acţiunea sa face obiectul dosarului 18814/212/2016 deschis la Judecătoria Constanţa pe 18 iulie 2016.

Comments

comments

Exclusiv

Retrocedarea carierei Sibioara. Cercetările penale continuă pentru abuz în serviciu

Publicat

la data de

Scris de

Procurorii constănțeni vor cerceta fapte de abuz în serviciu comise în perioada 2016-2019 în legătură cu retrocedarea carierei Sibioara. O decizie în acest sens a fost luată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în dosarul care a condus deja la desființarea titlului de proprietate obținut de clienții avocatului Ionel Hașotti asupra terenului de 20 de hectare, situat fix în mijlocul valoroasei cariere de piatră.

Retrocedarea

Iată câteva date, pe scurt, despre retrocedare:

Terenul a fost revendicat în anul 2005 de Elena Mitrofan și Margareta Muscalu, în baza legii fondului funciar. În 2006, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului a respins cererea de retrocedare. Cele două persoane au atacat hotărârea de respingere la instanța civilă, într-un proces de fond funciar, în care au fost reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti. În 2008, au câștigat procesul printr-o decizie definitivă a Tribunalului Constanța. Magistrații au reținut că cele două bătrâne ar fi surori, deși în realitate erau verișoare, și că tatăl lor (care nu era decât al uneia dintre ele) ar fi plătit taxe pentru teren până în anul 1950. De asemenea, Tribunalul a considerat că terenul revendicat ar fi agricol și liber de sarcini, după cum stabilise în mod fals un expert. Mult a contat și susținerea verbală a avocatului Ionel Hașotti, anume că ”nu există o dovadă că există o carieră de piatră” pe amplasamentul litigios.

Timp de opt ani, autoritățile nu au putut proceda la restituirea amplasamentului stabilit de instanță, deoarece suprafața în discuție nu era în realitate nici agricolă, nici liberă de sarcini. Terenul se suprapunea în mare parte peste licența minieră a firmei Somaco Construct SRL, iar suprafețele incluse în astfel de exploatări sunt exceptate prin lege de la retrocedare (articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000).  În plus, amplasamentul stabilit spre retrocedare încălca alte titluri de proprietate, perfect valabile, emise anterior. Neprimind terenul, clientele avocatului Ionel Hașotti au solicitat, în anul 2013, daune de 500.000 de euro pentru lipsa de folosință a terenului. În cele din urmă, instanțele de judecată au obligat Prefectura și Primăria Lumina să achite daune materiale de peste 600.000 de lei. În contextul acestui proces de daune, în anul 2016, Elena Mitrofan și descendenții Margaretei Muscalu (decedată între timp) au primit un titlu de proprietate.

Titlul de proprietate, anulat în penal

La începutul acestui an, după cum am relatat AICI, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a descoperit că titlul de proprietate a fost emis în baza unor înscrisuri falsificate material și intelectual, în urmă cu 17 ani. Falsurile sunt anterioare procesului de fond funciar și au avut un rol capital în inducerea în eroare a instanțelor de judecată.

Actele falsificate material și titlul de proprietate, la rândul său falsificat în conținut, au fost desființate de secția penală a Judecătoriei Constanța, la cererea Parchetului, la începutul acestui an. Pe 13 mai 2022, clienții avocatului Ionel Hașotti au fost radiați din cartea funciară. Cariera de la Sibioara a revenit în situația anterioară săvârșirii infracțiunilor.

Iar dosarul penal nu se oprește aici. Mai multe fapte din registrul abuzului în serviciu, consumate la nivelul comisiilor și instituțiilor implicate în procedura de retrocedare, de punere în posesie sau de emitere a titlului de proprietate din anul 2016 vor fi anchetate de organul judiciar. Aceste aspecte, care pot conduce la antrenarea răspunderii penale, au fost declinate Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța prin aceeași ordonanță a PCA care a condus deja la desființarea falsurilor mai vechi și a titlului de proprietate.

Constatările uluitoare ale Ministerului Administrației și Internelor

Ancheta pleacă deja de la o serie de aspecte constatate obiectiv de corpul de control al Ministerului Administrației și Internelor. Vorbim de un control efectuat în anul 2019 la Instituția Prefectului Județului Constanța/ Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra pământului. Corpul de control a făcut respectivele verificări la sesizarea Comisiei de Abuzuri a Senatului României. Comisia parlamentară ceruse acest control, după ce deschisese o anchetă proprie pentru a elucida scandalul imens generat de fostul prefect Ioan Albu, care a declarat un apel tardiv într-un proces care se referea la anularea, pe cale civilă, a titlului de proprietate emis pentru terenul din inima carierei de la Sibioara.

Cariera Sibioara

Ilegalități și aranjamente

Raportul MAI a constatat deficiențe grave în activitatea Comisiei Locale Lumina, a Comisiei Județene și a Instituției Prefectului Județului Constanța. Procedura administrativă derulată în perioada 2005-2006 ”s-a realizat în mod defectuos și fără respectarea dispozițiilor legale aplicabile în materia legilor privind restituirea proprietății.”. Raportul constată că la nivelul Comisiei Locale Lumina, conduse atunci de fostul primar Ioan Roman, nu a existat o evidență clară a documentelor, iar colectivul de lucru nu a fost implicat nici măcar la nivelul pregătirii materialelor de ședință sub aspectul verificării autenticității actelor. Evident că, în acest context, ”nu s-a avut în vedere că terenul solicitat face parte din categoria celor cu destinație specială ce nu putea fi introdus în circuitul civil prin reconstituirea dreptului de proprietate”.

Aceeași harababură a domnit și la Comisia Județeană, condusă de fostul prefect Dănuț Culețu. Actele au fost verificate sumar de o funcționară de la Fonduri Europene care nu făcea parte din colectivul de lucru, iar HCJ 420/2006, prin care a fost respinsă notificarea de restituire a terenului (nu pe motivele reale, ci pe unele contestabile), a fost dată cu încălcarea procedurii legale. Mai departe, în procesul de fond funciar deschis în anul 2006, Comisia Județeană a trimis apărări pur formale semnate doar de fostul prefect Dănuț Culețu (care nu era jurist, ci prefect). Deși apărările au fost înregistrate la Prefectură, la data controlului MAI nu s-a putut stabili dacă acestea au fost întocmite de juriștii instituției sau aduse din afară și plantate acolo.

Raportul MAI mai constată că în anul 2011, Comisia Județeană a adoptat HCJ 266, prin care a fost respinsă propunerea de predare către ”moștenitori” a amplasamentului stabilit prin raportul de expertiză anexă la sentința civilă din 2008. Doi ani mai târziu, așa cum se reține în Raport, Comisia Județeană, condusă de fostul prefect Eugen Bola, a adoptat HCJ 49, prin care a revocat hotărârea anterioară în mod ilegal ”întrucât legislația din domeniul fondului funciar nu prevede posibilitatea comisiei județene de a dispune revocarea propriei hotărâri, această procedură fiind de competența instanței de judecată…”.

Titlul de proprietate, născut cu forcepsul

În anul 2016, Comisia Județeană, condusă de fostul prefect Adrian Nicolaescu, a adoptat hotărârea (HCJ 34/2016) de a pune în aplicare sentința civilă de retrocedare, din anul 2008, potrivit amplasamentului stabilit prin raportul de expertiză din acel dosar.

Potrivit Raportului MAI, HCL 34/2016 a fost emisă cu încălcarea regulamentului stabilit prin HG 890/2005, în sensul că aceasta nu a avut la bază o propunere motivată a Comisiei Locale Lumina. În schimb, la baza hotărârii se află două referate indicate în preambul. Primul a fost semnat de doi consilieri juridici, însă unul dintre aceștia nu făcea parte din colectivul de lucru constituit prin Ordinul Prefectului. Al doilea referat nu a mai fost găsit la dosarul aferent HCJ 34/2016. Fie documentul nu a fost întocmit, fie s-a evaporat pe parcurs, într-o eventuală operațiune – spunem noi – de ștergere a urmelor.

Ca urmare a adoptării HCJ 34/2016, ”moștenitorii” au fost puși în posesia unui amplasament de 20 de hectare diferit față de cel stabilit prin raportul anexă la hotărârea de retrocedare din 2008. Ajustările au fost făcute de un specialist în măsurători topografice care nu era de fapt membru al Comisiei Locale Lumina constituite prin Ordinul Prefectului. De asemenea, în procesul-verbal de punere în posesie au fost incluși urmașii Margaretei Muscalu, deși aceștia nu figurau în hotărârea judecătorească. În raportul MAI se arată că acest document a fost întocmit fără respectarea dispozitivului hotărârii judecătorești și cu încălcarea HCJ 34/2016 care stabilise că punerea în posesie se face potrivit raportului de expertiză anexă la hotărârea judecătorească. Mai departe, titlul de proprietate 8877/2016 a fost scris de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța în baza documentației cu probleme.

Aici este relevant de menționat și un alt aspect care nu a făcut obiectul constatării MAI, dar care reiese din dosarul penal, anume că o parte din terenul retrocedat în inima carierei de piatră a fost înscris în cartea funciară în categoria curți-construcții. Însă și acest aspect încalcă sentința civilă din 2008, care s-a referit la un teren agricol, în baza Legii 18/1991, iar nu la imobile de tip curți-construcții.

Nicolaescu cere anularea propriului act

Tot în raportul MAI se evidențiază împrejurările în care Instituția Prefectului a atacat titlul de proprietate la două luni după ce l-a emis. Amintim aici că fostul prefect Adrian Nicolaescu a deschis o acțiune civilă în anulare împotriva propriului act, după ce a primit dovezi de la Primăria Lumina care atestau dubla retrocedare a terenurilor deținute de autorii ”moștenitorilor”. Practic, autorul inițial, Nicolae Tudorancea, a decedat în anul 1942, iar terenurile sale au fost preluate de cei 7 urmași ai săi. În acest context, moștenirea a fost retrocedată de două ori: o dată după urmașii lui Nicolae Tudorancea, luați ca autori, conform cotelor cuvenite acestora, și încă o dată, pe de-a întregul, după autorul Nicolae Tudorancea, prin speța descrisă în articolul de față. Pe parcursul procesului, Arhivele Naționale au comunicat documente oficiale de epocă prin care se atesta că, înaintea decesului, Nicolae Tudorancea figura, nu cu 20 de hectare de teren, ci doar cu 10. De asemenea, actele de arhivă atestau că statul a naționalizat doar 8 hectare de teren lăsate în părăsire de pe urma lui Nicolae Tudorancea (vezi AICI). 

Apelul tardiv al lui Ioan Albu

În fața acestor dovezi, prefectul trebuia să depună plângere penală. Însă acesta a preferat o acțiune civilă. Numai că, așa cum se remarcă în raportul MAI, instituția nu și-a bătut capul prea tare cu acest litigiu. Reprezentarea s-a făcut pur formal, în baza unor note de ședință trimise instanței. De altfel, despre absența juriștilor de la proces s-a relatat la vremea respectivă pe larg în presa locală și inclusiv în publicația de față. Cert este că acțiunea Prefectului a fost respinsă pe fond, pe baza unor argumente ușor de răsturnat. Între timp, Nicolaescu a fost înlocuit de la conducerea Prefecturii cu Ioan Albu. Iar acesta din urmă a transmis cererea de apel în mod tardiv. Practic, procesul care putea conduce, încă de atunci, la anularea titlului de proprietate pe cale civilă a fost trântit prin această manevră meschină.

Corpul de control al MAI a descoperit că hotărârea judecătorească de fond a fost înregistrată la Prefectură cu o întârziere de câteva zile. Registratorul care a greșit a motivat că situația s-ar fi datorat volumului prea mare de muncă. De asemenea, în raportul MAI se menționează existența unei ședințe la care a participat un consilier juridic de la Somaco Construct SRL, care a indicat Comisiei Județene termenul exact de apel. Juristul Prefecturii care s-a ocupat de caz a redactat și predat cererea de apel în termenul cuvenit. Însă Prefectura a trimis documentul abia după trei zile la instanță, considerând că ar fi în termen, în baza înregistrării greșite. În acest fel, apelul a fost respins ca tardiv declarat.  

Întregul Raport MAI poate fi citit AICI.

Cercetările continuă pentru abuz în serviciu

În ciuda acestor manevre nedemne și rușinoase, titlul de proprietate nu a rezistat decât până la începutul acestui an, 2022, când a fost desființat în procedură penală. După cum am arătat, manevrele din acest dosar vor fi cercetate în continuare, ceea ce este absolut firesc. Așteptăm ca procurorii să-și facă treaba, iar cei trei prefecți care au încălcat legea să fie cercetați, întrucât nimeni nu este mai presus de lege. Impunitatea celor implicați ar fi o palmă prea grea peste obrazul oricui mai crede în statul de drept și în domnia legii. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Clienții avocatului Hașotti au pierdut cariera Sibioara. Justiția a constatat că retrocedarea s-a făcut cu acte FALSIFICATE

Publicat

la data de

Scris de

Judecătoria Constanța a desființat titlul de proprietate obținut în anul 2016 de niște clienți ai influentului avocat Ionel Hașotti, pentru un teren situat fix în mijlocul perimetrului de exploatare minieră de la Sibioara. Instanța a dat curs unei cereri formulate de Parchetul Curții de Apel Constanța, după finalizarea cercetărilor în dosarul penal 283/P/2021. Pe baza probelor științifice, criminalistice, s-a constatat că actele de opțiune succesorală care au stat la baza emiterii titlului de proprietate au fost falsificate material în urmă cu 17 ani. De asemenea, s-a constata că titlul, care este un rezultat al acestor falsuri, a fost el însuși falsificat în conținut. Hotărârea judecătorească a fost deja pusă în executare, pe 13 mai a.c., atunci când Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța i-a radiat pe clienții lui Hașotti din cartea funciară, restabilind situația anterioară săvârșirii faptelor penale. Alte cărți funciare în care au fost intabulate, la prima mână, bucăți din valoroasa carieră în proprietatea directă a clienților lui Hașotti au fost sistate definitiv. Primăria Lumina și Prefectura Constanța sunt în termen să solicite revizuirea unei alte hotărâri judecătorești, prin care clienții lui Hașotti au primit daune de la cele două instituții publice în valoare de peste 600.000 de lei.  Banii au fost acordați pentru lipsa de folosință a carierei, în perioada scursă de la pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) până la emiterea titlului de proprietate (2016). Cum totul se bazează pe niște falsuri ordinare, demonstrate științific, așa cum vom detalia mai jos, daunele trebuie întoarse înapoi. De asemenea, un primar și mai mulți funcționari publici ar trebui să fie exonerați de popririle pe salarii, care le-au fost impuse pentru a acoperi daunele în discuție.

Moștenirea lui Nicolae Tudorancea

Despre retrocedarea carierei Sibioara au curs valuri de cerneală. Însă abia acum totul a devenit extrem de clar. În negura timpului, mai exact la sfârșitul secolului al XIX-lea, un colonist al Dobrogei, pe numele său Nicolae Tudorancea, a fost împroprietărit de stat cu un teren de 20 de hectare din apropierea satului Circâci, devenit mai târziu Sibioara. Acesta a avut 7 copii și a decedat în 1942. După lege, ba chiar și după niște înscrisuri utilizate chiar de urmașii săi, aceștia din urmă au dezbătut succesiunea, acceptând moștenirea, după decesul bătrânului survenit în 42. Practic, ce a rămas de pe urma lui Nicolae Tudorancea a fost preluat de moștenitorii săi, în cotele legale cuvenite. Iar mai târziu, după Revoluție, urmașii urmașilor lui Tudorancea au revendicat cotele cuvenite după părinții lor, ca autori ai dreptului de proprietate. Și au primit terenuri, dar nu pe vechiul amplasament, care din anii 60 ai secolului trecut a fost inclus în exploatarea minieră, fiind exceptat prin lege de la retrocedare.

Cariera Sibioara, văzută din dronă. Chenarul cu roșu reprezintă ”pășunea” revendicată de urmașii lui Nicolae Tudorancea.

Primul fals

Din anul 2005 au început falsurile. În acest sens, la Comisia Locală Lumina a fost depusă o cerere de retrocedare pentru întregul teren de 20 de hectare. În acest document, ca titulare ale cererii sunt menționate numitele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu, deopotrivă nepoate ale lui Nicolae Tudorancea. Bătrânele nu erau surori, ci rude de gradul IV, însă acest aspect nu a fost declarat corespunzător, nici în procedura administrativă, nici în procesele de fond funciar ce aveau să urmeze.

Cererea de retrocedare nu a fost scrisă olograf de niciuna din cele două persoane, după cum au constatat criminaliștii, pe baza comparării de scripte. Așadar, a fost scrisă de o a treia persoană, care a și semnat doar pentru Elena Mitrofan. Pentru Margareta Muscalu nu apare o semnătură pe act. 

În fapt, Muscalu avea altă opțiune succesorală, deoarece – după cum s-a descoperit în dosarul penal – ea formulase, împreună cu sora sa, Georgeta Ciuceanu, o cerere separată, pentru a primi restul de moștenire de la autorul ei direct, Aurel Tudorancea (unul din cei 7 moștenitori ai lui Nicolae Tudorancea). Ori cele două cereri s-ar fi bătut cap în cap, ducând la dublă retrocedare.

Al doilea fals

În 2006, urmează un nou fals. Vorbim aici de o contestație scrisă cu mâna ei de Elena Mitrofan, după ce solicitarea de restituire a ”moștenirii” fusese respinsă inițial de Comisia Locală Lumina, pe lipsa dovezilor în privința dreptului de proprietate ulterioare anului 1945.  

Contestația adresată Comisiei Județene era contrasemnată și de Margareta Muscalu. Numai că, după cum au constatat criminaliștii, semnătura lui Muscalu a fost pur și simplu falsificată material.

Falsurile s-au dovedit extrem de utile. Ca dovadă, după ce demersurile de retrocedare în procedura administrativă au fost respinse definitiv, a fost deschis un proces de fond funciar la instanța de judecată. Revendicarea a fost susținută pentru cele două bătrâne de influentul avocat Ionel Hașotti, fost șef al baroului local și fost vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România.

După cum reiese din dosarul penal, instanțele au fost induse în eroare, reținând că Muscalu și Mitrofan ar fi fost surori. Cererile falsificate au fost considerate acte valide de acceptare a moștenirii.

Verișoarele s-au dat surori

Instanța de fond a apreciat că bătrânele ar face dovada cu privire la dreptul de proprietate al ”bunicului patern”. Într-adevăr, pentru ambele bătrâne, Nicolae Tudorancea era bunic patern. Însă cele două nu erau surori, ci verișoare, adică fiice ale fiilor lui Nicolae Tudorancea, pe numele lor Aurel și Tudor. Tot instanța de fond a mai reținut că după decesul lui Nicolae Tudorancea, taxele pentru teren ar fi fost achitate de moștenitorul Aurel Tudorancea.

Instanța de recurs a fost și mai categorică, afirmând că acceptarea moștenirii, nedovedită prin certificat de moștenitor sau prin hotărâre judecătorească, s-ar fi făcut ”prin actele de stare civila depuse la dosarul cauzei din care rezultă că reclamantele sunt descendentele numitului Tudorancea Aurel fiul lui Tudorancea Neculae (Nicolae).”. De asemenea, instanța a reținut – fiind indusă în eroare – că există acte ulterioare anului 1945, în speță chitanțele plătite de către ”tatăl reclamantelor”, Aurel Tudorancea.

Ori, în realitate, Aurel Tudorancea nu era tatăl Elenei Mitrofan. Cele două cliente ale lui Hașotti nu erau surori, ci rude de gradul IV. Din punct de vedere legal, Margareta Muscalu o excludea pe verișoara ei de la succesiune, în virtutea principiului proximității. În sfârșit, chitanțele lui Aurel nu puteau produce efecte în două proceduri distincte, prin care același bun a fost retrocedat parțial, în cota cuvenită, după autorul Aurel, și încă o dată, pe de-a întregul, după autorul Nicolae. Ori toate aceste neajunsuri au fost înfrânte prin falsificarea semnăturii Margaretei Muscalu și prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată, că cele două ar fi surori.

Extras din Încheierea judecătorului prin care au fost desființate falsurile din retrocedarea carierei Sibioara

Bani din piatră seacă

Falsurile folosite la retrocedarea carierei Sibioara au produs efecte… financiare. Clienții lui Hașotti au fost puși în posesie, ca nicăieri în lume, fix în mijlocul unui perimetru minier aflat în plină exploatare. Și nu vorbim de un  perimetru oarecare, ci chiar cel mai valoros din toată Dobrogea, cu roci dure, din lanțul hercinic, apte să reziste la cele mai complexe lucrări, de diguri marine și autostrăzi. După cum am arătat, statul român a fost deja ușurat de peste 600.000 de lei, bani achitați clienților lui Hașotti ca daune pentru lipsa de folosință a carierei în perioada scursă dintre pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) și emiterea titlului de proprietate (2016).

La un moment dat, terenul carierei a fost scos la vânzare de clienții lui Hașotti, prin anunțuri pe internet. Însă prezumăm că litigiile amplu mediatizate i-au împiedicat să găsească un cumpărător.

Un primar și mai mulți funcționari publici s-au pomenit cu popriri pe salarii, până la recuperarea daunelor în discuție. Iar un fost prefect a fost târât în proceduri penale, vreme de mai mulți ani, pentru că nu le-a dat satisfacție, la timpul său, clienților lui Hașotti. Ca să nu mai spunem de compania minieră Somaco Construct, care a fost silită să-și sisteze operațiunile pentru care era licențiată de statul român și plătea redevențe către bugetul de stat.

Cu ani buni înainte de retrocedare, părțile sociale de la Somaco Construct fuseseră cumpărate cu 4 milioane de euro de omul de afaceri Grigore Comănescu. Ori, după ce a plătit această sumă, antreprenorul s-a pomenit că a dat banii pe nimic, terenul fiind suflat, pe baza unor falsuri, de clientele avocatului Hașotti. În loc de folosința bunului plătit din greu, antreprenorul s-a ales cu un zbucium de ani de zile, măcinat în zeci de proceduri civile și penale.

Din toate aceste puncte de vedere, implicarea procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și obiectivitatea judecătorului de drept penal de la Judecătoria Constanța reprezintă un fel de a face lumină și de repara o situație injustă și sfidătoare.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a blocat primarul din Hârșova două posturi de consilier local, ca să rezolve niște afaceri patrimoniale

Publicat

la data de

Scris de

În ultima perioadă, Consiliul Local Hârșova a funcționat cu doi consilieri locali mai puțini decât prevede legea. Situația s-a creat după ce primarul localității, Viorel Ionescu, a blocat, prin tertipuri nedemne și rușinoase, procedura de înlocuire a doi consilieri (din opoziție) care și-au depus demisiile. Partidul rival a fost păgubit de drepturile câștigate prin votul popular. Însă primarul a obținut o majoritate calificată și voturi pentru diferite tranzacții patrimoniale. Iar asta explică întreaga sa conduită.

Cei doi demisionari se numesc Adrian Pelivan și Ionel Dia. Ambii sunt de la PSD.  

Adrian Pelivan și-a dat demisia din Consiliul Local Hârșova pe 3 ianuarie 2022. La câteva zile distanță, mai exact pe 7 ianuarie 2022, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a înregistrat un proiect de hotărâre pentru vacantarea locului părăsit, prin demisie, de către colegul său.  Aflând de acest lucru sau poate că întâmplător, în aceeași zi primarul a convocat ședința ordinară a Consiliului Local, pentru data de 13 ianuarie 2022, fără a înscrie în proiectul ordinii de zi nimic referitor la vacantare. Potrivit Codului Administrativ, situația din Consiliul Local trebuia rezolvată în prima ședință desfășurată după apariția evenimentului (a demisiei). Însă legea instituie și proceduri, care oricum nu erau îndeplinite. Din 3 ianuarie ar fi fost timp berechet, însă Primăria s-a trezit abia pe 11 ianuarie să-i ceară lui Pelivan dovezi suplimentare cu privire la demisie. Demisionarul s-a conformat acestei pretenții rizibile pe 12 ianuarie 2022, adeverind că n-a mințit când și-a înaintat demisia.

Prea scurt, prea lung

Timpul a fost prea scurt. Prin urmare, procedurile au fost demarate abia după ședință, pe 14 ianuarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator. Acest document trebuia trimis la vot, în plenul Consiliului Local.

Următoarea ședință ordinară a avut loc pe 24 februarie 2022. De data aceasta, timpul a fost prea lung. Atât de lung, încât primarul a uitat de referatul constatator, care nu a fost înscris în proiectul ordinii de zi. Partidul păgubit de această conduită a propus suplimentarea ordinii de zi cu proiectul lui Bulancea, din 7 ianuarie 2022. Însă propunerea a fost trântită, după ce consilierii din echipa primarului s-au abținut să voteze, ceea ce echivalează cu un vot împotrivă.

Tertipuri

Ziua de 24 februarie este importantă în economia articolului de față și pentru faptul că tot atunci și-a depus demisia din Consiliul Local și Ionel Dia. Acesta a optat pentru un post de consilier județean. În cazul lui Dia, procedurile s-au urnit pe 25 februarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator.

La câteva zile distanță, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a depus două proiecte de hotărâre, pentru vacantarea locurilor părăsite de colegii săi. Mai mult decât atât, grupul PSD – ProRomânia a convocat o ședință extraordinară de Consiliu Local, pentru 7 martie 2022, cu cele două proiecte înscrise pe ordinea de zi. În acest caz, secretarul general al orașului a anexat și referatele constatatoare. Întreaga procedură era îndeplinită.  Însă consilierii din partidul primarului au lipsit în bloc de la ședință, contribuind și prin acest tertip la păgubirea partidului rival în privința exercitării drepturilor câștigate în alegeri.

Următoarele ședințe ordinare ale Consiliului Local Hârșova au avut loc pe 29 martie, 20 aprilie și 3 mai. La propunerea primarului, consilierii s-au ocupat de evaluări, dezmembrări, vânzări de terenuri și alte cele. Dar nu și de vacantarea celor două locuri câștigate de partidul rival. De fiecare dată, consilierii PSD au solicitat suplimentarea ordinii de zi cu această problemă. Și tot de fiecare dată consilierii din echipa primarului au trântit propunerile, prin abținere de la vot.

Joaca de-a abținerea, așa cum reiese din procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Local Hârșova

Epistolar

Încă din 16 februarie 2022, secretarul general al orașului Hârșova a transmis un referat însoțit de documente către Instituția Prefectului, cerând emiterea unui ordin de încetare a mandatului lui Adrian Pelivan. Aici trebuie să spunem că legea rezervă un astfel de rol prefectului, în caz de tergiversare a procedurii la nivel de Consiliu Local, mai mult de 30 de zile. Intenția vădită a legiuitorului a fost aceea ca demisionarii să poată fi înlocuiți cu celeritate. Ce-a făcut prefectul? A trimis îndărăt întreaga documentație, în original, motivând următoarele:

”aveți obligația de a ne dovedi, prin documente depuse în acest sens, înscrierea referatului constatator semnat de primar și de secretarul general al unității administrativ-teritoriale, pe proiectul ordinii de zi, cu consecința neadoptării hotărârii prin care se ia act de demisia alesului local și se vacantează locul de consilier local”.

Pe 23 martie 2022, secretarul general i-a comunicat  primarului în mod oficial, cu antet și număr de înregistrare, propunerea de înscriere pe ordinea de zi a proiectelor inițiate de Bulancea însoțite de referatele constatatoare, pentru ședința din 29 martie 2022. Primarul și-a exprimat acordul tocmai pe 18 aprilie 2022 și doar ca să se acopere formal. Era deja tardiv și fără obiect, pentru că ședința se consumase în luna anterioară.

Mai mult decât atât, pe 13 aprilie secretarul general trimisese prefectului o nouă cerere de emitere a ordinelor de încetare a mandatelor celor doi consilieri demisionari. În acest document, se motiva că întreaga procedură a fost parcursă la ședința extraordinară din 7 martie 2022, fiind întrunite condițiile legale pentru emiterea ordinelor de prefect.

Pe 27 aprilie 2022, Viorel Ionescu a transmis un punct de vedere personal către Prefect, cerând să nu fie emise ordinele de încetare a mandatelor lui Dia și Pelivan. Adresa e plină de bazaconii rușinoase. În esență, primarul Viorel sugera, de fapt, să fie lăsat să se joace de-a procedura până la calendele grecești, fără ca prefectul să îndrepte situația.  

Termenul de 30 de zile care nu s-a epuizat în 4 luni. Extras din adresa primarului.

În aceeași zi, juriștii Prefecturii au cerut secretarului general dovada că referatele constatatoare au fost înscrise într-un proiect al ordinii de zi. Dovada se afla deja la dosar, dar secretarul general a mai trimis-o încă o dată. Iar de atunci, Prefectura analizează pe îndelete.

Miza imobiliară

Interesant este faptul că tergiversările descrise mai sus n-au urmărit doar păgubirea unui partid de drepturile câștigate în alegeri. La mijloc a fost și o chestiune pragmatică, imobiliară.

Hotărârile locale care se referă la patrimoniul localităților nu pot fi adoptate legal decât cu votul a două treimi dintre consilieri, ceea ce constituie o majoritate calificată. În cazul orașului Hârșova, care are un Consiliu format din 17 aleși locali, majoritatea calificată înseamnă 12 voturi. Partidul primarului deține 8 consilieri. Însă, în timp, Ionescu a mai racolat doi consilieri, ajungând astfel la o majoritate simplă, cu 10 voturi.

În trecut, primarul a încercat să scoată la mezat un imobil de pe strada Ana Ipătescu. Este vorba de o casă prăpădită, dar terenul de sub ea este valoros, cu vedere la peisajul fabulos al Dunării. Evident că locul se pretează pentru o investiție turistică. Însă consilierii opoziției s-au opus atunci proiectului, suspectând existența unui aranjament preexistent.

Câteva proiecte de două treimi supuse dezbaterii în ședința CLH din 20 aprilie 2022. Sursa: site-ul Primăriei Hârșova.

După ce Consiliul s-a redus la 15 voturi, majoritatea simplă de 10 consilieri s-a transformat peste noapte în majoritate calificată. 10 consilieri nu înseamnă două treimi din 17,  dar înseamnă două treimi din 15. În această formulă, primarul a reușit să treacă proiectul referitor la imobilul de pe Ana Ipătescu. Și la fel a procedat și cu alte proiecte cu miză patrimonială.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: