Connect with us

Exclusiv

Războiul vinului preoţesc de 2 milioane euro. Teodosie a adjudecat Crama lui Marghiol la o licitaţie trucată din 11 iulie 2016 (documente)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Situaţie de comă în litigiul dintre arhiepiscopul Teodosie şi omul de afaceri Niculae Marghiol, proprietarul Cramei Nazarcea şi fost director la Ferma Arhiepiscopiei Tomisului din aceeaşi localitate, Nazarcea! În timp ce Marghiol executa silit Arhiepiscopia pentru a redobândi folosinţa unor depozite din Cramă, ocupate cu 60 de vagoane de vin „preoţesc”, Teodosie punea mâna pe întreaga Cramă, la o licitaţie organizată de o executoare trimisă în judecată pentru practici de tip abuziv. Pe 11 iulie 2016, un împuternicit al ierarhului s-a bătut în oferte cu un consilier al aceleiaşi instituţii bisericeşti, trimis să joace, ilegal, rolul de mână moartă. Colac peste pupăză, Crama nu putea fi executată, deoarece era sub sechestru judiciar, instituit de Parchetul Judecătoriei Constanţa, pe 9 februarie 2016.

Zorii unei relaţii: Teodosie îl angajează pe Marghiol director la Nazarcea

Relaţia oficială dintre Marghiol şi Teodosie a început pe 19 aprilie 2010. La acel moment, ierarhul Tomisului l-a angajat pe omul de afaceri ca director general al Sectorului administrativ al Eparhiei Tomisului şi administrator al Fermei Nazarcea (activ smuls din patrimoniul societăţii Nazarcea-Ovidiu SA, prin Hotărârea Guvernului 300/2002, şi dat în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Tomisului, în vederea susţinerii unui aşa-zis program social-filantropic). Pe terenul de 350 de hectare al Fermei Nazarcea, rămas în proprietatea publică a statului dar acordat în folosinţă gratuită preoţilor de la Constanţa, se aflau, în 2010, pomi fructiferi şi viţă de vie… pe suprafeţe reduse. Cea mai mare parte din plantaţiile istorice fuseseră defrişate sau distruse prin neîngrijire.

La scurt timp după numirea lui Marghiol ca director-general, Arhiepiscopia Tomisului a fondat Aşezământul Monahal Sf. Ap. Andrei, cu sediul la Ferma Nazarcea (CIF: 26885550, Act Autorizare: Decizia 108/01.05.2010). Cu această ocazie, Marghiol a fost numit administrator al Aşezământului, cu un salariu de 5.000 de lei pe lună, stabilit nu prin contract de muncă, aşa cum era legal, ci printr-o decizie semnată de Teodosie, Niculae Marghiol s-a apucat să investească banii săi personali la ferma lui Teodosie, în virtutea unei înţelegeri verbale că va primi o cotă-parte din producţie.

Cu buza umflată

În noiembrie 2010, la finele anului agricol, relaţia dintre Teodosie şi Marghiol era deja pe butuci. Administratorul Fermei Nazarcea dădea publicităţii un memoriu pe care îl adresase Patriarhului Daniel, în care arăta, printre altele: „Am obţinut promisiunea fermă din partea ierarhului că-mi voi recupera banii din veniturile Eparhiei, motiv pentru care am demarat în primăvara acestui an o serie de investiţii la ferma Nazarcea, din surse proprii, în scopul rentabilizării producţiei (am stropit pomii şi via pentru că erau pline de viermi când am ajuns eu acolo), iar când mi-am cerut drepturile salariale şi drepturile cuvenite din producţie, am fost luat în primire de preotul Poalelungi, sub pretextul că nu aş fi manageriat suficient de bine sectorul agricol şi ferma. Acesta m-a forţat să-mi dau demisia şi am cerut salariile neplătite de la angajare şi contravaloarea investiţiilor personale, care totalizează suma de 170.000 de lei”.

Marghiol cumpără crama

Pe 30 noiembrie 2011, Niculae Marghiol a cumpărat, de la societatea în lichidare Nazarcea-Ovidiu SA, 26 de clădiri care aparţinuseră Fermei 17 Nazarcea, prin Contractul autentificat sub nr. 4187 de notarul public Doina Gheorghe din Ovidiu. Activul reprezenta crama fostei societăţi intrate în faliment după ce plantaţiile ei au ajuns pe mâna preoţilor.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/08/CVC-Crama-Nazarcea1.pdf”]

Înainte de licitaţia organizată de lichidatorul Nazarcea-Ovidiu SA, Corina Curutz, o parte din depozitele cramei erau ocupate de vinul Arhiepiscopiei Tomisului. Este vorba de o cantitate de 634.751 litri de vin si 95.281 litri derivate din vin, care se afla în cramă la deschiderea procedurii de faliment. În anul 2008, Arhiepiscopia a câştigat, în contradictoriu cu SC Nazarcea-Ovidiu SA, o hotărârea judecătorească irevocabilă care îi confirma dreptul de proprietate asupra băuturilor alcoolice din cramă. Preoţii susţinuseră că vinul provenea din producţia anilor 2002-2005, când viile de la Nazarcea fuseseră cultivate de ei. Aflând de licitaţia prin care clădirile cramei fuseseră scoase la vânzare, Teodosie Petrescu a mutat vinul la SC Fruvimed Medgidia SA. Licitaţia cu strigare organizată de Corina Curutz a fost câştigată de Niculae Marghiol, care a cumpărat activele pe 30 noiembrie 2011, aşa cum arătam mai sus.

Teodosie îi dă vinul spre păstrare

La scurt timp după ce Marghiol a cumpărat crama, Teodosie s-a înţeles cu el să-i adăpostească vinul, în speţă 60 de vagoane, adus în răspăr de la Fruvimed Medgidia. Preţul stabilit a fost unul modic: 500 de lei pe lună, însă ulterior a fost majorat la 2.000 de lei pe lună. În timp, Teodosie a uitat pur şi simplu să mai achite chiria. Din acest motiv, pe 18 noiembrie 2015, Niculae Marghiol a deschis un proces de evacuare împotriva Arhiepiscopiei (Dosar 28689/212/2015). Cererea de evacuare a fost admisă prin Sentinţa Civilă 15486/18.12.2015 pronunţată de Judecătoria Constanţa, rămasă definitivă, după ce apelul Arhiepiscopiei a fost respins de Tribunalul Constanţa pe 25 februarie 2016.

Reţinut de Parchet în ziua în care a câştigat, pe fond, cu Teodosie

Chiar în ziua de 18 decembrie 2015, când câştigase pe fond acţiunea de evacuare a Arhiepiscopiei din Crama sa, Marghiol a fost reţinut de Parchetul Judecătoriei Constanţa. Organele l-au încadrat drept suspect într-un dosar penal deschis pe 17 decembrie 2015, la ora 17,30, de Poliţia Oraşului Ovidiu, care constatase că „o persoană de sex masculin a comercializat un număr de 20 de tuburi de azbociment, de 4,5 m lungime şi 0,5 m diametru, în schimbul cărora a obţinut suma de 5400 lei, tuburi sustrase cu ajutorul utilajelor din subteranul solului, ce aparţine Arhiepiscopiei Tomisului (fostele ferme nr. 2 şi 8 ale SC Nazarcea-Ovidiu SA) dezafectând astfel reţeaua de irigaţii aflată în conservare.”. Suspectul nu a fost arestat preventiv, deoarece le-a prezentat anchetatorilor o adeverinţă semnată chiar de arhiepiscopul Teodosie, care atesta că „Marghiol Nicolae are dreptul să pătrundă în Ferma 8 pentru a scoate tuburi de azbociment, care nu sunt de folosinţă.”, susţinând în plus că că aşa se înţelesese verbal cu Teodosie ca să-şi recupereze banii investiţi la Ferma Nazarcea în anul 2010. Însă tuburile nu aparţineau Arhiepiscopiei, ci Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/08/Adev-Teodosie-pt-Marghiol.pdf”]

 

Urmărit penal pentru vinul lui Teodosie. Crama a fost pusă sub sechestru…

Pe 22 decembrie 2015, Parchetul Judecătoriei Constanţa a extins urmărirea penală împotriva lui Marghiol pe motiv că acesta deţinea produse accizabile supuse marcării în afara antrepozitului fiscal. Cel mai probabil era vorba de vinul lăsat spre păstrare, pe bază de contract, de Arhiepiscopia Tomisului.

Pe 9 februarie 2016, Parchetul Judecătoriei Constanţa a emis o ordonanţă în Dosarul 18636/P/2015, prin care a dispus instituirea sechestrului asupra proprietăţilor lui Marghiol: o casă de locuit şi o magazie în Ciocârlia, două autoturisme şi crama de la Nazarcea. Conform dispoziţiei procurorului de caz, Giorgiana Violeta Apostol, „obiectele sechestrate urmează a se păstra până la ridicarea sechestrului (…) în custodia inc. Marghiol Niculae.”.

… dar poliţiştii de la Ovidiu au uitat să înscrie măsura la Cartea Funciară

Totodată, procurorul de caz a instituit în sarcina organelor de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei Oraşului Ovidiu obligaţia de a înscrie sechestrul la instituţiile abilitate. Casa, depozitul şi maşinile lui Marghiol au fost înscrise sub sechestru. Nu şi crama de la Nazarcea, care a fost scăpată din vedere.

Pe 11 mai 2016, Judecătoria Constanţa a autorizat un executor judecătoresc să pună în executare sentinţa civilă de evacuare, obţinută de Marghiol împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. La un moment dat, presa locală constănţeană relata că executorul Cătălina Rusu, angajată de Marghiol, pune sigiliu pe depozitele Cramei Nazarcea.

După două luni împlinite fix, pe 11 iulie 2016, un alt executor judecătoresc, Silvia Laura Bogăţie, organiza o licitaţie cu strigare pentru vânzarea Cramei lui Marghiol, la cererea creditorului Adev Oil SRL Constanţa, o firmă specializată în vânzarea de pesticide pentru agricultură, deţinută de un fost director al Direcţiei Agricole Constanţa, Mihalache Gheorghiu, şi de Aurica Bratu, soţia vameşului Liviu Bratu.

Marghiol cumpărase pesticide de la această societate în anul 2012, în valoare de 100.000 de lei. Deşi la un moment dat Marghiol a achitat suma în cauză, societatea a aplicat clauza de penalizare prevăzută în contract, ceea ce a făcut ca debitul restant să ajungă, în ziua executării silite, la o valoare de aproape şase ori mai mare: 588.805 lei.

Teodosie cumpără crama la o licitaţie trucată

Pe 11 iulie 2016, la ora 15, s-a desfăşurat licitaţia cu strigare, la biroul Silviei Bogăţie. La strigare au participat Arhiepiscopia Tomisului, prin reprezentant legal Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop, la rândul său reprezentat prin împuternicitul Cezar Axinte, preot şi consilier canonico-juridic al instituţiei, precum şi persoana fizică Ştefan Aurelian. Cel din urmă nu îi era chiar străin arhiepiscopului.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/08/Bogatie-pt-Teodosie.pdf”]

Deşi menţionat ca simplă persoană fizică, Ştefan Aurelian era chiar administratorul Aşezământului Monahal Sf. Ap. Andrei, persoană juridică înfiinţată de Arhiepiscopia Tomisului, în scopul exploatării Fermei Nazarcea. În plus, acelaşi Ştefan Aurelian fusese consilier economic la Arhiepiscopie, în mai multe mandate, începând cu anul 2006, iar pe 10 iunie 2016 depusese la Oficiul Registrului Comerţului o cerere de înfiinţare a Cooperativei Agricole Tomis, cu sediul în satul Culmea (Nazarcea), în care apărea drept asociat alături de Arhiepiscopia Tomisului şi alte persoane fizice şi juridice. Toate aceste dovezi arată că Ştefan Aurelian era un interpus al lui Teodosie, trimis acolo pentru a fi îndeplinită, formal, participarea minimă pentru validitatea procedurii. Că la mijloc era un şmen ca să se obţină un preţ necompetitiv o arată şi faptul că acesta a rămas la prima strigare, de 342.792 de lei. În acest fel, Crama, cu terenul de sub ea şi clădirile care adăposteau cele 60 de vagoane de vin preoţesc (în valoare aproximativă de 1,5 – 2 milioane de euro), a fost adjudecată de Arhiepiscopia Tomisului, la oferta ei iniţială, de 350.000 de lei, nemodificată la cele trei strigări succesive. În procesul-verbal de licitaţie, redactat, listat şi semnat la ora 15 şi 17 minute, se mai arăta că, după finalizarea procedurii, s-a prezentat şi Nicolae Marghiol.

Triunghiul Adev Oil – Bogăţie – Ferma Nazarcea

GHeorghiu-Mihalache-FB-3

Mihalache Gheorghiu, administratorul ADEV OIL SRL

Silvia Bogăţie nu era la prima licitaţie cu probleme, organizată la cererea Adev Oil. Portalul instanţelor de judecată cuprinde o sumedenie de cereri de încuviinţare a executării silite formulate de Bogăţie în favoarea Adev Oil. Însă executoarea a fost trimisă în judecată de procurorii constănţeni pentru că, la o astfel de procedură, recuperase un debit al Adev Oil faţă de societatea Daia Livcos SRL, confiscând pur şi simplu o cireadă de vaci de la o altă firmă, pe numele ei Hanul de la Vama Veche SRL. Adev Oil vânduse pesticide de 5.000 de lei, însă valoarea debitului fusese majorată cu penalităţi dubioase până la 80.000 de lei. Chiar şi aşa, pentru datoriile Daia Livcos SRL, nu puteau fi executate vacile firmei Hanul de la Vama Veche. Deşi trimisă în judecată în acest dosar penal, pentru fapte de abuz în serviciu, Silvia Bogăţie a obţinut acordul forului profesional din care face parte de a-şi continua activitatea.

Deocamdată, rămâne un mister cum a aflat de executarea silită a Cramei Nazarcea doar Teodosie şi interpusul său, Ştefan Aurelian. Însă cu certitudine, între Adev Oil şi Arhiepiscopia Tomisului exista o relaţie care a lăsat dâre în portalul instanţelor de judecată. Astfel, în anul 2010, Adev Oil a livrat pesticide pentru Aşezământul Monahal Sf. Ap. Andrei, din subordinea Arhiepiscopiei, ulterior deschizând un proces civil pentru validarea unui bilet la ordin semnat de reprezentanţii Aşezământului.

Marghiol s-a plâns justiţiei

Niculae Marghiol a depus o contestaţie la executare, împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, persoanei fizice Ştefan Aurelian, firmei Adev Oil şi biroului executorului judecătoresc Bogăţie Silvia Laura. Acţiunea sa face obiectul dosarului 18814/212/2016 deschis la Judecătoria Constanţa pe 18 iulie 2016.

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar penal din Năvodari, Nicolae Matei, în Rusia de mână cu primarul decorativ Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O delegație a orașului Năvodari s-a deplasat în Federația Rusă pentru a participa, în data de 15 mai a.c., la o ceremonie de înfrățire cu orașul rusesc Kolomna. Partea română a fost reprezentată de primarul oficial Florin Chelaru, de viceprimărița Liliana Mară și de consilierii locali Rafael Nichita și Ciprian Zidaru. În fotografiile de la evenimentul de înfrățire publicate în presa din Federația Rusă apare însă și fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei, care nu ocupă nicio funcție publică de când a ieșit din închisoare și nu are niciun drept să reprezinte Orașul Năvodari.

Nicolae Matei a mai fost inclus și în delegația care a participat, în anul 2016, la o deplasare externă în orașul turcesc Gemlik. Nici în acel caz, primarul în funcție din Năvodari, Florin Chelaru, nu a suflat o vorbă despre intenția de a se întovărăși în vizita oficială cu un fost pușcăriaș de drept comun. Ca și acum, prezența lui Matei la evenimentele oficiale a fost trădată de fotografiile publicate.

Citește și:

Chiolhan frăţesc. Chelaru şi Matei petrec în Turcia alături de consilierii PSD Năvodari şi alte persoane lipsite de calitate

Prezența lui Matei alături de delegațiile oficiale ale orașului Năvodari la astfel de ceremonii cu impact diplomatic adeverește teoria potrivit căreia acesta ar conduce din umbră localitatea, prin intermediul primarului decorativ Florin Chelaru.

Iată mai jos textul publicat în presa rusă cu ocazia vizitei delegației năvodărene:

”Kolomna și orașul român Navodari s-au înfrățit

În data de 15 mai, la Camera de Comerț și Industrie Kolomna, cu sprijinul Fundației Russkiy Mir, a fost semnat un acord de colaborare între districtul urban Kolomna și orașul Navodari din România. Delegația oaspeților a fost condusă de primarul din Navodari, Florin Kelaru. La o întâlnire cu șeful municipalității Denis Lebedev și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, educație și turism, el a menționat că era interesat de dezvoltarea unei cooperări cuprinzătoare. Înainte de ceremonia imediată de semnare a acordului, conducătorii orașului au vorbit despre potențialul municipalităților lor și au identificat puncte comune care, în viitor, ar putea deveni baza pentru o activitate strânsă.

Acest lucru se aplică industriei, turismului, inițiativelor educaționale și legăturilor naționale-culturale. “Împreună cu primarul din Navodari, Florin Kelaru, am semnat un acord de cooperare. Motivul pentru acest pas serios a fost dorința lipovenilor ruși care trăiesc în Navodari să se apropie de patria lor istorică – Rusia” – a spus șeful districtului urban într-o comunicare pe rețelele sociale. “Este valoros ca orașul nostru antic Kolomna să devină locul în care lipovenii ruși își ating rădăcinile istorice”.

Rețineți că aceasta nu este prima vizită a delegației ruso-lipovenilor din România. Kolomna a stabilit relații de prietenie cu acest oraș european de mai mulți ani, dar numai acum administrațiile celor două municipalități au decis să le consolideze la nivel oficial și să identifice domenii specifice pentru continuarea activității.

“La ceremonia solemnă de semnare a acordului privind înfrățirea dintre raionul nostru și orașul românesc, a fost atins tema importantă de stabilire a relațiilor de prietenie dintre țările noastre. Kolomna are ceva de oferit: patrimoniul nostru cultural, experiența în dezvoltarea sectorului turistic, bogate tradiții în educație și industrie sunt toate zone promițătoare pentru cooperare. Suntem întotdeauna deschisi la lucruri noi și suntem gata să lucrăm în beneficiul viitorului nostru comun “, a spus Denis Lebedev.”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Pădurea Comorova. Crimă ecologică motivată prin grija față de mediu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Crima ecologică săvârșită asupra Pădurii Comorova în săptămâna patimilor a fost motivată prin grija față de mediu. ”Efectuarea lucrările este necesară pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos atât al populației cât și al mediului înconjurător” – scria, în mod șocant, primarul Mangaliei în avizul care a fost folosit pentru defrișarea unui lot de 2,6 hectare din Pădurea Comorova.

În urmă cu trei săptămâni, relatam aici despre crima ecologică prin care o parte din Pădurea Comorova a fost rasă de pe fața pământului în săptămâna patimilor. Filmul evenimentelor a fost prezentat de Ordinea.Ro în momentul în care societatea de stat Neptun Olimp SA a ”recoltat” 1.400 de arbori viabili, în principal stejari și frasini, de pe un teren de peste 2,6 hectare situat în vecinătatea Gării Neptun. Între timp, au apărut o parte din documentele care au stat la baza acestei situații scandaloase. Vorbim în cele ce urmează de două înscrisuri oficiale comunicate de Primăria Mangalia, în baza Legii 544/2001, către USR Mangalia, care ni le-a pus la dispoziție.

Primul înscris care a stat la baza defrișării corpului de pădure este adresa transmisă de Neptun Olimp SA către Primăria Mangalia, sub numărul 1931/25.10.2018. Iată conținutul acesteia:

La o examinare sumară, se observă că ”acțiunea” plănuită de Caracostea a fost de la bun început ambalată sub aparența unor lucrări de igienizare, toaletare și tăiere a vegetației crescute spontan pe terenul din coasta Gării Neptun. Asta îl mâna în luptă, pe directorul cvasi-falimentarei Neptun Olimp SA: grija să toaleteze vegetația crescută spontan. Nicăieri în adresă nu se menționa că terenul era pădure în sensul legal al termenului și cunoscut drept pădure de toată suflarea din Mangalia, în ultimele zeci de ani. În opinia noastră, hârtia mâzgălită de Caracostea reprezintă un fals intelectual străveziu, întrucât se omite să se menționeze existența arborilor în masă compactă, înalți de peste 5 metri și groși de peste 24 de centimetri. Contrar realității cunoscute de toată lumea, inclusiv de către navetiștii din Primăria Mangalia, Caracostea a insinuat mincinos că ar fi vorba de un eventual lăstăriș crescut spontan.

Chiar și sub acest ambalaj mincinos, bănuim că cererea a creat panică la nivelul administrației publice din Mangalia. Ca dovadă, adresa a fost plimbată, ca un cartof fierbinte, pe la o anume Simona Ciocănel, pe la un departament DGUSUP (?), pentru a fi la final redirecționată la compartimentul de mediu din Poliția Locală, D-nei Panțu A.

În cele din urmă, răspunsul a fost furnizat societății Neptun Olimp SA de către Direcția Poliția Locală din Primăria Mangalia, sub numărul R 74087/07.11.2018. Deși emis în numele Poliției Locale, răspunsul a fost redactată special pentru a fi semnat de viceprimarul Dragoș Angelescu, despre care se menționează în mod explicit, în cuprinsul actului, că semnează în numele primarului Cristian Radu, ca persoană cu atribuții delegate. Din motive necunoscute, până la urmă vicele Angelescu nu a mai iscălit nimic. În locul său a iscălit chiar primarul Cristian Radu, fără a se mai rectifica draftul  de răspuns. Mai departe, deși a semnat Radu, peste semnătura sa a fost aplicată ștampila viceprimarului. De ce s-au bâlbâit cei doi bărbați politici care conduc, între o navetă și alta, Mangalia, doar ei ar putea să știe.

În sfârșit, răspunsul a fost contrasemnat de directorul executiv al Poliției Locale, Mihai Angelescu, fratele viceprimarului, și de Andreea Panțu în numele Compartimentului de protecție a mediului din Poliția Locală. Andreea Panțu figurează cu declarație de avere pe site-ul oficial al Primăriei Mangalia, depusă pe 30 octombrie 2018, adică exact cu o săptămână înainte. Aceasta ocupa potrivit declarației, o simplă funcție de polițist local.

Cu aceste semnături, s-a închis toată afacerea. Primăria s-a spălat pe mâini cât a putut. În răspunsul oferit la cererea lui Caracostea, autoritatea locală autoriza doar igienizarea terenului, pe care dintr-o nevoie evidentă de protecție în fața unei eventuale acuzații de abuz în serviciu a descris-o punctual într-o paranteză, ca fiind: ”curățarea resturilor vegetale, moloz, toaletarea vegetației, și alte materiale care pot degrada mediul”. Mai jos, în răspunsul semnat de primarul Cristian Radu, era exprimată o grijă aparte pentru natură: ”Efectuarea lucrărilor este necesară pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos atât al populației cât și al mediului înconjurător”.

Teoretic, sub această împachetare, ușor agramată, complicitatea administrației Radu la masacrul plănuit de Caracostea se reducea la o simplă neglijență în serviciu a Poliției Locale, singura care mai rămânea cu un rol activ în poveste, anume acela de a supraveghea ca terenul să fie igienizat, iar nu defrișat cu totul.

După avizul emis pe 7 noiembrie 2018, în forma mai sus prezentată, pe 22 noiembrie 2018 președintele consiliului de administrație de la Neptun Olimp SA a convocat adunarea generală extraordinară a acționarilor societății, pentru data de 7 ianuarie 2019. La primul punct al ordinii de zi figura aprobarea proiectului de investiții ”Camping Neptun”. Ulterior, societatea de stat a obținut avize de la stat, mai exact de la Romsilva și Garda Forestieră, așa cum declară Caracostea, pentru a exploata masa lemnoasă de pe cele 2,6 hectare de teren. Videoreportajul publicat mai jos a fost realizat în săptămâna patimilor, înainte de Paști. Cel mai probabil, momentul măcelului a fost ales special, autorii acestuia mizând pe faptul că populația va fi prea ocupată cu organizarea sărbătorii pentru a sesiza distrugerea mediului. Potrivit pădurarului care a marcat arborii pentru punerea în valoare și a supravegheat operațiunile, de pe lotul societății Neptun-Olimp au fost tăiați 1.400 de arbori viabili, printre care stejari, dintr-o specie cu greu aclimatizată în Dobrogea, în urma unui experiment științific început, o dată cu plantarea Pădurii Comorova, la 1890. Dezastrul nu este singular. Potrivit aceleiași surse, alte două loturi, deținute de persoane fizice, au fost defrișate cu avize de la Primăria Mangalia și Garda Forestieră. O parte din arbori au fost deja scoși din rădăcini, pentru a se șterge urmele măcelului. Fotografiile din Google, ca și memoria localnicilor nu pot fi dezrădăcinate așa ușor.

Potrivit unor hărți cadastrale întocmite în anul 2008 și aflate în posesia Ordinea.RO, terenul defrișat în săptămâna patimilor a aparținut în trecut societăților Expert Sistem SRL și STS Partners SRL. Societatea din urmă a fost implicată într-un scandal de corupție în perioada 2003-2004, pe vremea când au avut loc privatizări în masă în stațiunea Neptun-Olimp, comandate de fostul ministrul PSD-ist al Turismului, Dan Matei Agathon. Presa națională a acuzat că STS Partners SRL a câștigat o licitație pentru vânzarea unor active din zona Bazarului Prichindel, în condițiile în care firma era înregistrată chiar pe numele fiicei șefului comisiei care se ocupa de organizarea licitațiilor.

În sfârșit, motivația directorului Neptun Olimp SA, Cătălin Caracostea, cu privire la intenția societății de stat de a construi un camping turistic este îndoielnică. Neptun-Olimp SA este o societate cu rezultate economice dezastruoase. Directorul atât de competent la tăieri de pădure a girat în 2018 cheltuieli de cinci ori mai mari față de cifra de afaceri. De asemenea, în ultimii trei ani, societatea a mers din pierdere în pierdere. Dacă Neptun Olimp SA nu ar fi avut o bază patrimonială, de la stat, atât de solidă, era deja în insolvență cu aceste rezultate economice, vai steaua lor.

Sub conducerea sa competentă, societatea de stat a avut pierderi de 1,2 milioane de lei în 2017 și 1,3 milioane de lei în 2018. De asemenea, Neptun-Olimp SA a început să vândă terenuri, dar și participațiile pe care le avea la alte societăți turistice, la rândul lor administrate exclusiv în pierdere. Pe fondul acestui dezastru cutremurător, eventualitatea unei investiții în construirea unui camping ni se pare total improbabilă. În opinia noastră, prin defrișarea criminală s-a urmărit de fapt majorarea valorii terenului la peste 4 milioane de euro. În acest context, ideea campingului pare un scenariu de prost gust pentru a se acoperi un tun de proporții. Dacă ar fi vrut cu adevărat să facă un camping, șmecherii de la stat ar fi lăsat niște copaci în zonă, să facă umbră corturilor viitoare. Va urma!  

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a inventat Primăria Năvodari o stradă fictivă, ca să fure un teren de la stat

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Procesul în care statul român revendică terenurile furate de Primăria Năvodari pe malul lacului Siutghiol scoate la suprafață detalii incendiare. Ultimele documente ajunse la dosarul de judecată relevă că fostul primar Nicolae Matei a inventat o stradă fictivă, pentru a putea intabula terenurile de lângă aceasta. Strada nu există decât în nomenclatorul fabricat de Matei și într-o adeverință semnată de acesta. Cu toate acestea, Oficiul de Cadastru a admis ”documentele” și a înscris dreptul de proprietate în favoarea Primăriei, deși în evidențele instituției terenul figura ”sub luciul de apă” și aparținea prin lege statului român. Manevra a fost făcută în vremea când Oficiul de Cadastru era condus de năvodăreanul Stere Sponte, un tip pe care Matei l-a făcut cetățean de onoare pentru a-l putea unge cu un teren la limita cu stațiunea Mamaia.

Furăciuni de terenuri prin vot

La Năvodari, prea multe lucruri sunt despre hoție. Terenurile din zona litorală au fost furate de o gașcă de interlopi de cea mai joasă speță aciuată în fruntea Primăriei. N-a mai rămas palmă de pământ neocupată. Sute de blocuri, unul lângă altul, trădează pofta de înavuțire a unora veniți cu pantalonii rupți în fund de prin Oltenia sau de aiurea. Sub atacul acestor termite, dunele cu mierea ursului de altădată au dispărut, lăsând locul liber pentru o gălăgie de blocuri, unele cochete, altele oribile, dar cu toate înghesuite pe un pământ tot mai îngust și betonat cu totul. Ca să-și facă loc în această înghesuială, derbedeii votați ca primari și consilieri au dat iama și-n terenurile statului, în fâșia de plajă de la mare, și-n malul lacului Siutghiol. Tunurile de la Siutghiol s-au dat în 2012, în anul în care Nicolae Matei a propus, iar o gloată de inepți adunați în Consiliul Local al Orașului a fost de acord cu împroprietărirea prin vot pe patrimoniul Taberei de Copii. Terenul Taberei, în suprafață de peste 680.000 de metri pătrați, era al statului, iar clădirile aparțineau platformelor sindicale. N-a mai contat. Consilierii lui Matei au ridicat din degete, ca să devină stăpâni. Văzând că au liber la furat de la un stat adormit și nepăsător, acești golani îmbrăcați în haine de aleși au dat iama și în terenurile de la Siutghiol, care au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al orașului, iar apoi au fost intabulate ilegal, cu complicitatea deplină a Oficiului de Cadastru, condus atunci chiar de unul din consilierii din Năvodari, Stere Sponte.

Statul român revendică terenurile furate de gașca lui Matei. OCPI amână depunerea dosarului de primă înregistrare

În anul 2018, după numeroase peripeții juridice, statul român s-a cutezat sa revendice terenurile furate de Primăria Năvodari, în speță 65.000 de metri pătrați, reprezentând zona de protecție a lacului, precum și alte suprafețe ce urmează a fi stabilite prin expertiză, care au fost câștigate din lac prin lucrări de consolidare și extindere a malului, executate de proprietarii privați ai terenurilor din vecinătate. Așa a început unul din cele mai interesante procese ale momentului la Constanța. Deși statul român – prin Ministerul Finanțelor Publice și Administrația Națională Apele Române, a cerut de la bun început ca Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța să pună la dispoziția instanței de judecată dosarul de primă înmatriculare a terenurilor de la Siutghiol, instituția în cauză s-a făcut că plouă. Și așa, au trecut luni bune.

Comisia de abuzuri a Senatului face lumină

Într-un final, situația a fost analizată și de comisia de abuzuri a Senatului României, cea care s-a implicat de la bun început în acest scandal. Ședința comisiei a avut loc pe 8 mai 2019, la aceasta participând și reprezentanți ai conducerii Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. O zi mai târziu la solicitarea expresă a conducerii ANCPI, oficiul local de cadastru a trimis în sfârșit toată documentația către instanța de judecată. În documente se arată negru pe alb că o parte din terenurile furate în 2012 figurau cu doar câțiva înainte în documentațiile cadastrale ca terenuri aflate sub luciul de apă. Cum lacul este al statului, terenurile din lac desecate, asanate sau consolidate sunt tot ale statului, prin lege și Constituție. Schimbarea înfățișării acestora nu poate conduce la schimbarea regimului de proprietate.

Terenul de sub luciul de apă

În cele ce urmează ne vom referi la un teren de 3723 de metri pătrați, aflat între lacul Siutghiol și complexul de vile Verona. Potrivit actelor furnizate instanței de judecată de către Oficiul de Cadastru, acest teren cu numărul cadastral 109598 a fost indisponibilizat în registrul de transcripțiuni al Biroului de Carte Funciară Constanța în baza hotărârii 138/20.07.2010. Terenul figura la adresa Năvodari, lacul Siutghiol, sub luciul de apă. Ați citit bine: sub luciul de apă.  

Aici trebuie să spunem că terenul care figura acoperit de apă și se afla atestat în cuveta lacului și în proprietatea statului a făcut obiectul amenajării hidrotehnice. Vorbim de o intervenție a firmei Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri constănțean, Grigore Comănescu, care a realizat o lucrare de consolidare cu acordul de principiu al Apelor Române, după ce apa din lac se infiltrase la fundația vilelor turistice din complexul Verona. Prin lucrarea hidrotehnică, din lac a răsărit un teren aparent nou. De fapt, era același teren al statului, care înainte de intervenție era acoperit de apă, iar după a dobândit înfățișarea unei plaje de nisip.

Matei a inventat o stradă, ca să fure un teren de la stat

În 2012, primarul din Năvodari, Nicolae Matei, a încheiat un contract cu firma Creo Mixt SRL, specializată în cadastrări, care ajutase la intabularea frauduloasă a multor terenuri fur-găsite în zona turistică de la Năvodari. Aceasta a realizat măsurători pentru un imobil despre care nu se știa mai nimic. În primul rând, nu se știa unde se află. Ca dovadă în Memoriul Tehnic întocmit de Creo-Mixt se menționa că terenul este amplasat în intravilan, în vecinătatea bulevardului Mamaia Nord și Scoica Land. Era pe aproape, dar totuși la sute de metri distanță. De asemenea, nu se știa absolut nimic de suprafață. Din măsurători a rezultat că ar fi vorba de 3723 mp. Ulterior, în baza acestor determinări, lucrătorul cadastral de la Creo-Mixt a întocmit și a depus documentația de intabulare a terenului, la OCPI Constanța, pentru Orașul Năvodari. În borderoul întocmit în scopul evidențierii înscrisurilor doveditoare depuse, se arăta că actul de proprietate al terenului ar fi HCL 93/21.04.2011, un nomenclator stradal emis pe 07.03.2012 și o adeverință semnată de Nicolae Matei tot pe 07.03.2012. Practic, Nicolae Matei a creat o stradă, i-a dat nume, strada Promenada Lac Siutghiol, și în aceeași zi a adeverit cu de la sine putere că terenurile de pe marginea străzii, care n-a existat niciodată în realitate, ar aparține Primăriei din Năvodari. Hotărârea de Consiliu invocată, pe care am studiat-o și noi, este un inventar al bunurilor din domeniul privat al localității, în care, atenție, nu figura niciun teren de 3723 mp.

Primăria Năvodari avea imprimantă bună

Rețineți că titlul de proprietate în acest caz sunt cele 3 hârtii emise de Primăria Năvodari. La câte hârtii putea lista în fiecare zi Primăria Năvodari, chiar nu e de mirare că mai toată zona litorală Mamaia Nord a fost furată prin astfel de metode rudimentare. De mirare este altceva. Și anume că firma de cadastrare a mers cu cele 3 hârtii la OCPI, iar această instituție le-a acceptat și a înscris terenul în Cartea Funciară, cu același număr cadastral 109598, care, în 2010, figura alocat terenului de stat aflat sub luciul permanent de apă.

Pe răspunderea muribundului

Potrivit surselor noastre, patronul de la Creo-Mixt, Octavian Crețea, era bolnav de cancer într-un stadiu terminal. În acele condiții, firma sa a acceptat să facă acte de intabulare pentru cele mai ordinare furăciuni din zona Mamaia Nord-Năvodari. Între timp, acesta a decedat, ducând pe lumea cealaltă răspunderea pentru aceste acte nenorocite. Însă o răspundere aparte aveau și funcționarii Oficiului de Cadastru implicați în operațiunea frauduloasă de intabulare. Înscrisurile care atestau că terenul se afla în 2010 sub luciul de apă se aflau la dosarul intern. Însă Nicolae Matei a trimis poze, din care reieșea că terenul nu se mai află sub apă, dispărând astfel impedimentul la intabulare, pentru care fusese indisponibilizat cu doi ani înainte. Juriștii de la OCPI nu s-au prins că, dacă terenul fusese sub luciul de apă, aparține de drept statului român. Cu alte cuvinte, nu s-au prins că au în față o furăciune rudimentară, pusă la cale cu trei hârtii produse de cei care veniseră la furat. De asemenea, nu au băgat de seamă că nicio lege, nicio hotărâre de guvern și niciun ordin ANCPI nu autorizau înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în baza nomenclatoarelor stradale, a adeverințelor sau a hotărârilor de consiliu local. Astea nu sunt titluri de proprietate nici în Somalia.

Download (PDF, 4MB)

Un tun și mai mare: o taxă de două milioane de euro

Furând terenul de la stat în complicitate cu firma muribundului și cu OCPI-ul condus de consilierul local Stere Sponte, pe care doar ce-l unsese cetățean de onoare, onorându-l cu un teren pe moca la granița cu stațiunea Mamaia, Matei s-a pregătit de un tun și mai mare. Astfel, la câteva luni distanță, acesta a pretins că terenul pe care doar ce-l furase de la stat în 2012, ar fi fost ocupat din 2010 de societatea Somaco Construct SRL, în vederea depozitării de materiale de construcții. Prin urmare, la instigarea sa, mai mulți funcționari din Primăria Năvodari au mâzgălit acte falsificate intelectual, prin care au taxat societatea cu două milioane de euro.

Fost jurist la OCPI, ajuns procuror. Dosarele lui Matei se închid pe motivații mizerabile

La aproape 7 ani distanță, Primăria Năvodari se chinuie să execute silit complexul turistic de 4 stele al firmei Somaco Construct SRL de pe malul lacului, în vreme ce firma se chinuie să desființeze actele vădit samavolnice rezultate din săvârșirea de infracțiuni. Ani buni, dosarul penal întocmit pe baza plângerii Somaco a zăcut la Parchetul Judecătoriei Constanța. În2016, un procuror de la acest parchet a clasat cauza, deși constatase că terenul nu a fost ocupat pentru depozitarea de materiale de construcții niciodată. A constatat, dar tot a clasat, în baza unui subterfugiu mizerabil. Înainte de a ajunge procuror, acesta fusese jurist chiar la Oficiul de Cadastru. Fratele său a devenit important dar mai ales putred de bogat după ce a cărat, ani de zile, geanta unor politicieni locali. În 2018, dosarul a fost preluat de Parchetul Curții de Apel, care a constatat săvârșirea infracțiunii de fals intelectual de către funcționarii corupți din Primăria Năvodari, însă faptele acestora erau deja atinse de prescripție. Parchetul Curții a sesizat instanța penală să desființeze decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, rezultată din săvârșirea infracțiunii. Procesul se judecă și la momentul de față, cu peripeții pe care le vom relata într-un articol viitor.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: