Connect with us

Exclusiv

Teodosie, agricultorul. Povestea reală a devalizării fermei Nazarcea (documente)

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Arhiepiscopia Tomisului se va apuca de cultivat cereale pe terenurile devalizate de vii şi livezi de la Nazarcea. Aici s-a ajuns după 14 ani de la controversata decizie a lui Adrian Năstase de a susţine aşa-zisele programe social-filantropice ale bisericii de la Constanţa, prin instituirea unui drept de folosinţă asupra proprietăţii publice, în favoarea clericilor. Viile s-au scat pe araci, pomii fructiferi au fost tăiaţi de la mijlocul trunchiului, ca să nu se aplece drujbarii, iar clădirile s-au părăginit şi s-au demolat, una după alta. Deşi subiectul a fost intens discutat în presă, mai multe inexactităţi şi supoziţii contrazise flagrant de documente au ajuns să creioneze, eronat, percepţia publică asupra realităţilor de la Nazarcea. Tocmai de aceea, ne propunem să facem lumină, în baza documentelor disponibile.

Aventura agricolă a clericilor ortodocşi din Constanţa a început în anul 2002, la scurt timp după suirea lui ÎPS Teodosie în scaunul de arhiepiscop al Tomisului. În acel an, pretextând bunaintenţie de a oferi bisericii un sprijin pentru proiectele sale social-filantropice, guvernul condus, oarecum despotic, de Adrian Năstase a adoptat Hotărârea nr. 300/28 martie 2002 (ulterior modificată prin HG 1029 din 26 septembrie 2002), prin care a constituit un drept de folosinţă Arhiepiscopiei Tomisului asupra Grupului Social Culme, a patru ferme, cu utilaje de producţie şi mijloace de transport aferente, precum şi asupra unei suprafeţe de teren de 350 de hectare.

Indiferent de ce aţi citit până acum, trebuie să ştiţi că Arhiepiscopia Tomisului nu a fost niciodată proprietară la Nazarcea. Singurul drept real obţinut de instituţia bisericească a fost dreptul de folosinţă a clădirilor, mijloacelor de producţie şi terenului agricol.

Prin hotărârea sa, Guvernul României a dispus, în primul rând (prin articolul 1), transmiterea cu plată a Grupului Social Culme din proprietatea Nazarcea-Ovidiu SA în proprietatea publică a statului român, în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi folosinţa Arhiepiscopiei Tomisului. Clădirile care intrau în proprietatea publică a statului, cu banii statului, dar cu scopul vădit de a fi folosite, exclusiv şi pe moca, de Arhiepiscopia din Constanţa, aveau suprafaţa de 10.230,86 mp. Erau acolo pavilioane, dormitoare, magazii, şoproane, cantine, băi, rezervoare, alei de acces – pe care nu s-a mai obosit nimeni să le numere şi să le inventarieze ca la carte. Mai era şi un gard de împrejmuire, aşa încât luminatul Guvern ar fi putut să scrie că transferul vizează orice construcţie din spatele gardului, precum şi gardul în sine. Apoi, în septembrie 2002, acelaşi guvern, prin Hotărârea nr. 1029, a inclus în inventarul bunurilor transferate patru sedii de fermă, o secţie de vinificaţie, un sector zootehnic şi unul mecanic, 39 de tractoare, 10 mijloace de transport auto şi alte acareturi… fără a rotunji în vreun fel „plata” datorată de stat către Nazarcea Ovidiu SA, proprietarul de drept văduvit de clădirile şi mijloacele sale de producţie.

În al doilea rând (prin articolul 2 din HG 300/2002), Guvernul a decis transmiterea fără plată a unui teren de 350 de hectare din domeniul privat al statului în domeniul public al statului, şi din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor, în folosinţa Arhiepiscopiei Tomisului. Terenurile care intrau în proprietatea publică a statului şi folosinţa directă a Arhiepiscopiei Tomisului erau ocupate de vii şi livezi, de cea mai bună calitate, care făceau parte din patrimoniul societăţii Nazarcea-Ovidiu SA, fiind înscrise în capitalul ei social, ca active în sine, distincte de terenul pe care erau plantate. Terenul aparţinuse statului (ca şi acum) şi fusese administrat de Agenţia Domeniilor Statului (înlocuită din 2002, prin hotărârea Guvernului, cu Ministerul Culturii şi Cultelor). Dar nici proprietarul (statul), nici administratorul (ADS), nu aveau vreun drept asupra plantaţiilor pomicole şi viticole, care erau active distincte ce aparţineau societăţii Nazarcea. Despre aceste active, Năstase şi ai lui n-au suflat nicio vorbă în hotărârea pe deplin golănească, deşi era evident că tocmai pe acestea urmăreau să le transmită, cu titlu gratuit, în folosinţa clericilor. Experienţă în astfel de golănii avea Guvernul, după ce folosise acelaşi mecanism ca să predea bălţile şi fondul piscicol din ele către nişte golani de casă, printr-o operaţiune care se referea formal, ca şi în cazul de faţă, doar la schimbarea administratorului terenului neproductiv de pe fundul apei. Nu în ultimul rând, terenul de 350 de hectare conferise, anterior, societăţii Nazarcea SA calitatea de deţinătoare de suprafeţe agricole, certificată ca atare de anexa 1, poziţia 249, din Legea 268/2001. Hotărârea Guvernului nu ţinea cont nici de această lege. Deşi numit oficial administrator al terenului agricol, Ministerul Culturii nu avea atributul legal de a administra astfel de suprafeţe, pentru acest scop fiind creat ADS-ul în subordinea Ministerului Agriculturii. Nefiind de „meserie”, Ministerul Culturii nu a câştigat niciun şfanţ din administrarea terenului, pe care l-a predat preoţilor în contrapartidă cu obligaţia de a conserva „substanţa terenului” (în condiţiile în care hotărârea Guvernului nu stabilea felul folosinţei: cu titlu gratuit sau oneros).

De-a lungul timpului, în spaţiul public s-a creat confuzia că Arhiepiscopia Tomisului ar fi dobândit bunurile de la Nazarcea în proprietate. Mai mulţi autori au observat că HG 300/2002 este precedată de HG 299/2002, prin care s-a aprobat alocarea sumei de trei miliarde de lei vechi Arhiepiscopiei Tomisului pentru achiziţia unui imobil. Pe firul speculaţiei, au presupus că banii alocaţi de Guvern se refereau la achiziţia clădirilor de la Grupul Social Culme. Ei bine, nu se refereau! Ca dovadă, singurul drept obţinut de Arhiepiscopia din Constanţa a fost unul de folosinţă, cumpărătorul stabilit fiind statul român. Pe de altă parte, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de intervenient într-unul din litigiile dintre Nazarcea SA şi Arhiepiscopia Tomisului ( Dosar 285/118/2005), a arătat că nu a plătit niciodată vreun ban pentru Grupul Social Culme şi nici nu s-a obţinut vreodată acordul Adunării Generale a Acţionarilor de la Nazarcea SA pentru trecerea clădirilor şi a plantaţiilor în domeniul public al statului.

Teodosie-54

Terenul agricol de la Nazarcea SA a ajuns pe mâna preoţilor, cu titlu de folosinţă, prin două acte administrative succesive. Prin protocolul 82301/16.12.2002, Agenţia Domeniilor Statului a predat noului administrator, Ministerul Culturii şi Cultelor, terenul de 350 de hectare. Mai departe, prin protocolul 9427/18.12.2002, Ministerul a predat terenul către Arhiepiscopia Tomisului, stabilind o singură obligaţie în sarcina acesteia, anume să execute lucrările de întreţinere şi conservare necesare, din veniturile obţinute din folosinţa suprafeţei. În mod explicit, nu se spunea niciun cuvânt despre viile şi livezile de pe teren, însă toate subînţelesurile duceau într-acolo. În sfârşit, un ultim protocol a fost semnat pe 27 august 2004, în contextul în care societatea Nazarcea SA intrase în insolvenţă pe 25 iunie 2004.

Pe 25 octombrie 2004, lichidatorul judiciar al societăţii Nazarcea SA numit de judecătorul sindic, CC Insolv IPURL, prin practicianul în insolvenţă Corina Curutz, a întocmit un raport de evaluare a viilor, livezilor şi a stocului fizic de vin (634.751 litri de vin si 95.281 litri derivate din vin), în vederea scoaterii acestora la licitaţie. Aflând de intenţiile lichidatorului, Arhiepiscopia Tomisului a depus o contestaţie la Tribunalul Constanţa, pe 12 mai 2005, în Dosarul 285/118/2005, mai sus pomenit. Clericii exhibau dreptul lor de folosinţă asupra viilor şi livezilor, dar şi dreptul de proprietate asupra stocului impresionant de vin şi derivate din vin. “Recolta de struguri a fost obţinută de către contestatoare, prin forţe proprii, din exploatarea viei situată pe terenul primit în folosinţă, conform HG nr. 300/2002. În concordanţă cu drepturile şi obligaţiile asumate prin Protocolul încheiat la 18.12.2002, contestatoarea a derulat, în anii agricoli 2002 – 2003, 2003 – 2004 precum şi în cursul anului 2005, operaţiunile necesare unei campanii agricole specifice culturii de viţă de vie. Drept urmare, în temeiul art. 483 şi art. 485 – 486 Cod civil, Arhiepiscopia Tomisului are calitatea de proprietar al cantităţii de 634.751 litri de vin şi al cantităţii de 95.281 litri derivate din vin.” – aprecia instanţa de judecată, în baza susţinerilor Arhiepiscopiei.

În cadrul procesului menţionat, lichidatorul judiciar a invocat excepţia de nelegalitate a Hotărârii de Guvern 300/2002. Pentru judecarea acesteia, a fost constituit un dosar distinct la Curtea de Apel Constanţa sub numărul 463/CA/2005. Prin Sentinţa Civilă 195/CA/10 martie 2006, Curtea de Apel Constanţa a respins excepţia de nelegalitate a hotărârii de Guvern. Lichidatorul judiciar a declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a fost pus pe rol cu o repeziciune neuzuală, fiind respins irevocabil pe 10 mai 2006. Contestaţia în anulare promovată de lichidatorul judiciar la ICCJ a fost respinsă şi ea pe 26 aprilie 2007.

După ce ICCJ a constatat că Hotărârea de Guvern 300/2002 este legală, contestaţia Arhiepiscopiei Tomisului faţă de raportul de evaluare şi faţă de procedura de vânzare a activelor şi vinului la licitaţie a fost admisă. Pe 31 ianuarie 2008, la capătul litigiului, Curtea de Apel Constanţa a pronunţat Decizia Civilă 45/COM (vezi aici hotărârea judecătorească), prin care îi erau recunoscute Arhiepiscopiei dreptul de folosinţă asupra viilor şi livezilor, precum şi dreptul de proprietate asupra stocurilor de vin. Judecătorii constănţeni au considerat că investiţiile proprii ale SC Nazarcea SA în realizarea plantaţiilor de vie şi pomi fructiferi sunt irelevante atâta timp cât terenul aparţine statului. Mai mult, au respins şi apărarea că plantanţiile sunt proprietatea societăţii, înscrisă în capitalul ei social, „ştiut fiind că posesia se poate pierde chiar şi fără voinţa posesorului…”. De asemenea, instanţa a considerat irelevante evidenţele contabile ale societăţii, potrivit cărora vinul se afla pe stoc la data deschiderii procedurii de insolvenţă. Şi aşa, din stocul societăţii, vinul evaluat de noi, ochiometric, la peste 1,5 milioane de euro, a intrat în stocul preoţilor.

În 2011, când de Nazarcea se alesese praful (pomii fructiferi fiind tăiaţi cu drujba, de la jumătatea trunchiului, să nu se aplece drujbarii, iar viile se uscaseră în mare parte, nefiind lucrate), Arhiepiscopia Tomisului transmitea o dare de seamă Secretariatului de Stat pentru Culte (adresa 785/28.02.2011). Aşa cum intuim, Secretariatul ceruse detalii despre terenurile primite în folosinţă de la stat, de Arhiepiscopia din Constanţa, respectiv 1.000 mp în intravilanul staţiunii Jupiter şi 350 de hectare la Nazarcea, aferente activului Grup Social Culme. Ţâfnoşi, clericii constănţeni precizeau că terenul de la Jupiter nu este atribuit de stat în folosinţă gratuită, ci este cumpărat (fără să lămurească dacă banii pentru achiziţie fuseseră alocaţi de guvernul lui Năstase prin HG 299/2002). Mai departe, aceştia precizau, în mod surprinzător, că terenurile de la Nazarcea nu au nicio legătură cu denumirea „teren activ aferent activului Grup Social Culme”.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/07/Teodosie-adresa-despre-Nazarcea-2011.pdf”]

„Erorile din justiţie, voite sau nu, au făcut ca până în anul 2008, să nu putem să ne exercităm drepturile prevăzute de HG 300/2002. În acest timp activele cuprinse în anexa HG 1029/2002, adică imobilul Grup Social Culme, au fost vândute de lichidator, iar plantaţiile agricole s-au degradat aproape în totalitate”, spuneau peoţii de la Constanţa, uitând cu desăvârşire că îşi câştigaseră vinul susţinând că exploataseră intensiv viile în perioada 2002-2005.

Minciunica de mai sus e o simplă glumiţă, pe lângă demersul pe care Arhiepiscopia spunea că l-a întreprins pentru bunul mers al plantaţiilor. Potrivit propriilor susţineri, preoţii au depus la Direcţia Agricolă Constanţa, pe 11 august 2010, un plan de reconversie a culturilor de la Nazarcea. Sfinţiile lor se gândeau chiar să ceară şi nişte fonduri europene, când Direcţia Agricolă le-a tăiat macaroana pretenţiilor, pe motivul întemeiat că nu sunt proprietari. Ca să îndrepte acest neajuns şi această nedreptate, clericii de la Constanţa au depus o cerere la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor sub numărul 2481/2010, cerând să li se retrocedeze terenul defrişat de vii şi livezi de la Nazarcea… deşi retrocedările se referă la proprietăţile confiscate în mod abuziv de regimul comunist, nu la aranjamentele făcute pe vremea lui Năstase.

Deşi recunoşteau în adresa lor din anul 2011 că plantaţiile s-au degradat aproape în totalitate, Arhiepiscopia n-a avut nicio problemă să ceară şi să obţină subvenţii agricole de la APIA, de 142.988,37 de lei în 2010 şi de 148.610,21 de lei în 2011, pentru terenurile pârlogite de la Nazarcea. Statul român, prin aceeaşi instituţie, a mai pompat în „producţia agricolă” de la Nazarcea 239.732,26 de lei în 2012, 262.267,07 lei în 2013, 281.733,52 de lei în 2014 şi un avans de 84.631,23 de lei în 2015, aşa cum reiese din adresa APIA nr. 52/SIIP/15.02.2015.

Tot în anul 2011, Corpul de Control al Ministrului Agriculturii Valeriu Tabără constata că hotărârile lui Năstase din anul 2002 au creat elementele favorizării intrării în faliment a societăţii Nazarcea SA, împiedicarea privatizării acesteia şi neîncasarea redevenţei cuvenite statului român pentru cele 350 de hectare, pe o perioadă de nouă ani. În nota 225.222/18.07.2011 a Corpului de Control al Ministrului Agriculturii se mai constata şi faptul că Ministerul Culturii şi Cultelor nu are atribuţii de a administra terenurile cu destinaţie agricolă, motiv pentru care „s-a dispus demararea procedurilor legale în vederea supunerii spre aprobare Guvernului României a emiterii unui act normativ prin care terenul agricol prevăzut în HG 300/2002 să fie preluat de către Agenţia Domeniilor Statului, administrator specializat al statului în administrarea terenurilor cu destinaţie agricolă, în temeiul Legii nr. 268/2001”.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/07/Valeriu-Tabara-Nazarcea.pdf”]

Intenţia declarată a lui Valeriu Tabără nu s-a mai materializat, după ce acesta a fost schimbat din funcţie. Pe 11 martie 2013, prin adresa 187.537, ADS-ul a comunicat presei că măsurile dispuse de Valeriu Tabără se vor concretiza, având în vedere că proiectul de hotărâre de Guvern privind trecerea terenului de la Nazarcea în administrarea ADS a fost deja întocmit şi înaintat ministrului agriculturii. Cel mai probabil hârtiile s-au rătăcit în ditamai ministerul, că de atunci nu s-a mai adoptat nicio hotărâre de Guvern care să readucă situaţia în litera şi spiritul Legii 268/2001. Deşi aceasta este în vigoare, hotărârea dată de Năstase prin încălcare ei flagrantă continuă să îşi producă efectele.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/07/261_raspuns_Antena_3.pdf”]

Recent, Arhiepiscopia Tomisului s-a asociat într-o cooperativă agricolă, alături de Integra Wood SBS SRL, Aurelian Ştefan, Emil Cosmin Brăescu şi Alexandru Petrean. Cooperativa Agricolă Tomis – aşa cum se numeşte aceasta – a fost înfiinţată pe 10 iunie 2016 şi are sediul social în satul Culmea (Nazarcea). Noua persoană juridică are ca obiect principal de activitate „cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase“. Cel mai probabil, aceasta urmează să cultive cereale pe terenurile defrişate de vii şi livezi. Din vechea societate Nazarcea a mai rămas doar vinul câştigat de Arhiepiscopie în procesul la care ne-am referit mai sus, care încă se mai comercializează fără forme legale, aşa cum s-a probat deja în nişte înregistrări cu camera ascunsă, virale pe internet. (Va urma!)

                                                                                                                                                   Adrian Cârlescu

Comments

comments

Exclusiv

Iorguș calcă pe cadavre. Liderul PMP Mangalia, înlocuit cu un om al fostului primar

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Acuzații grave la Mangalia. Liderul local al PMP, Mihai Petru Crăciun, și-a dat demisia din partid, acuzând că fostul său aliat, Zanfir Iorguș ”căruia nu-i mai ajung partidele, le vrea pe toate dacă se poate”, ar fi aranjat ca filiala din Mangalia a Partidului Mișcarea Populară să ajungă pe mâna omului său, Petrișor Cruceanu. La mijloc ar fi vorba de o triplă trădare. În primul rând, vorbim de trădarea lui Iorguș față de PSD, partid în numele căruia fostul primar a fost de curând validat în funcția de consilier local la Mangalia. Însă atât de PSD-ist este Iorguș, încât – așa cum reiese din susținerile lui Mihai Petru Crăciun – ar fi negociat un transfer de voturi în favoarea PMP, la alegerile parlamentare din 6 decembrie. După cum este de largă notorietate, fostul primar se bucură de simpatia unor nostalgici care l-au urmat la toate partidele pe la care s-a perindat. Așadar, acest bazin electoral personal al lui Iorguș ar putea fi îndrumat să voteze PMP la alegerile generale – după cum sugerează Crăciun, transferul fiind facilitat de numirea lui Petrișor Cruceanu în fruntea PMP, fiind cunoscut că acesta din urmă face parte din anturajul foarte intim al fostului primar.

În al doilea rând, ar fi vorba de trădarea lui Claudiu Palaz față de echipa PMP de la Mangalia, care – deși nu a reușit să acceadă în Consiliul Local, a obținut totuși 994 de voturi pentru lista de candidați la Consiliul Județean. Cu doar 6 voturi mai puține decât targetul asumat!

În sfârșit, ar mai fi vorba de o trădare a lui Iorguș în raport cu însuși Mihai Petru Crăciun, care a acționat în campanie ca un aliat loial, încasând critici în cascadă că ar fi iepurele lui Iorguș. Pe Crăciun îl legau multe lucruri din trecut de Zanfir Iorguș. Chiar noi, la Ordinea.Ro, am publicat documente din care reise că fostul primar a acordat unei firme a lui Mihai Petru Crăciun mai mullte contracte de concesiune fără licitație publică și cu redevențe reduse cu 95%, în mandatele sale de primar al Mangaliei. De asemenea, am arătat că tatăl lui Crăciun a fost asociat într-o societate comercială cu Zanfir Iorguș, cu soția acestuia și cu alte persoane. Așadar, vorbim de relații vechi, de afaceri și de familie. Pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile locale, în momentul în care Iorguș a început să scadă în sondaje și a gândit retragerea din cursă în favoarea independentului Mohammad Murad, Crăciun i-a fost alături. Același Crăciun a participat la regia ieftină, prin care atât el, cât și Iorguș s-au pus la remorca lui Murad. Toate aceste aspecte nu au mai contat. Iată că, la scurt timp, cei doi au ajuns la cuțite, Crăciun acuzându-l pe fostul său aliat. Mai jos puteți citi integral postarea pe care a făcut-o Crăciun pe contul său de Facebook:

Dragi prieteni, cu regret vă anunț că am demisionat din funcția de președinte al PMP organizația Mangalia! Evident, o sa mă întrebați: de ce? Pentru faptul că nu accept si nu voi accepta niciodată sa fac jocurile murdare ale unui partid sau a unui lider de partid,indiferent care este miza sau indiferent ce mi se oferă! Din nou Claudiu Palaz si-a dat în petec !! El si cu Zanfir Iorgus (caruia nu-i mai ajung partidele…le vrea pe toate,daca se poate) au pus la cale cum sa faca sa ma elimine din organizația PMP Mangalia(asta dupa ce am reconstruit-o), organizatie ce în luna februarie a acestui an cand am preluat-o numara exact un singur membru de partid! Acum aceasta numara 373 de membrii de partid,care evident ca vor pleca si acestia din partid! Cum va spuneam, cei doi au pus la cale înlocuirea mea cu Petrisor Cruceanu (omul de casa a lui Zanfir Iorgus). Miza fiind una clara, rostită in cuvinte de Claudiu Palaz si Petrișor Cruceanu, cu subiect și predicat: transferul de voturi din portofoliul lui Zanfir Iorgus în favoarea PMP-ului, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, in Mangalia. Intrebarea este: PSD-ul Constanța oare stie ce vrea sa faca Zanfir Iorgus si Claudiu Palaz? Mai mult, faptul că noi, PMP Mangalia, am îndeplinit sarcinile de partid ce ne-au fost trasate de Claudiu Palaz în campania de la alegerile locale,respectiv am adus partidului 994 de voturi pentru consiliul judetean dintr-un total de 1000 de voturi impuse,arată că suntem responsabili si stim sa muncim in echipa! Aceasta echipa creata la Mangalia, după ce a fost folosită în campania de la locale… se dorește a fi aruncată pe niste promisiuni din partea lui Zanfir Iorgus către Claudiu Palaz! Cat de slabi în gândire sunteti domnilor? Aveti impresia ca faceti ce vreti cu votul oamenilor? Pentru ca nu te lepezi de metehnele vechi domnule Claudiu Palaz, nu poti sa scoti un scor cu 2 cifre în județul Constanta, asa cum ar putea oricine sa scoata, daca ar conduce organizatia Constanta,chiar si eu as avea un scor mai mare ! Pentru ca meteahna dumitale se numeste: TRADARE! De asta iti este frica,de asta nu vei scapa! Cat despre Zanfir Iorgus, nu pot spune decat: de bine ce te pricepi la jocuri politice domnule, ai pierdut ultimele trei ture de alegeri locale! În opinia mea, habar nu ai de cum trebuie sa functioneze o echipă! O spun eu, pentru ca altii nu au curaj, desi au fost trădați de dumneata! Oricum, aceste alegeri locale au fost ultimele pentru domniile dumneavoastra! Stiti voi de ce si or sa vada si oamenii! Nu faceti cinste oamenilor care va sustin, pentru ca voi nu stiti altceva decât să va trădați oamenii sau partidele din care faceti parte pentru interesele voastre! Proiectele mele politice vor continua nu va faceti probleme dragi prieteni !

Nicu Moroianu, altă… victimă politică a lui Iorguș

Un alt politician care a căzut în plasa promisiunilor politice ale fostului primar al Mangaliei, Zanfir Iorguș, este Nicu Moroianu, fost consilier ALDE Mangalia, pentru care s-a creat o alianță locală de susținere pentru fotoliul de primar. Deși prezentat oficial drept candidat al Alianței PSD – ALDE – PNȚCD, în ultimul moment Nicu Moroianu a făcut pasul în spate, cedându-i candidatura lui Zanfir Iorguș (VEZI detalii AICI). După alegerile locale, Moroianu nu a fost validat nici măcar consilier local, fiind lucrat de colegii săi de partid într-o ședință de tipul ”noaptea cuțitelor lungi”. El a fost propus pentru excluderea din partid, dar nu pentru o vină anume, ci pentru a lăsa locul de consilier câștigat de drept unui alt apropiat al lui Zanfir Iorguș, avocatul Paul Foleanu. Acesta din urmă era pe locul 6 pe lista de candidați, însă Alianța a obținut doar 5 mandate de consilier local. Mai multe detalii puteți citi aici:

 

Mangalia. Doar 8 consilieri locali au fost validați. Nicu Moroianu, executat de PSD-iști

Contactat telefonic, liderul PMP Constanța, Claudiu Palaz, a declarat următoarele:

“Înțeleg supărarea domnului Crăciun, dar PMP nu poate să rămână la un partid cu 3 membri și ușile închise. Partidul trebuie mărit și eu am obligația să fac acest lucru. În rest, nu doresc să comentez în niciun fel acuzațiile”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Mangalia. Doar 8 consilieri locali au fost validați. Nicu Moroianu, executat de PSD-iști

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Situație specială la Mangalia, unde Judecătoria locală a validat doar 8 consilieri locali din numărul legal de 19. Dosarul de judecată trebuia să aibă ca termen de pronunțare data de 19 octombrie, însă magistrații au amânat soluția până astăzi, 21 octombrie. Conform minutei publicate pe portalul instanței, au fost validați în funcție: Leila Ali, Zanfir Iorguș, Neculai Tănasă, Laurențiu Iulian Dumitrașcu, Mihail Bănceanu, Ozghiun Menabit, Teodor Marinescu și Dănuț Moldovan. Instanța a dispus invalidarea următorilor aleși: Cristian Radu, Sorin Mihai, Ionel Rugea, Ioan Ungurean, Ion Condruț, Edvica Popa, Iulian Nicu, Ioan Ilie, Eliza Nicoleta Drăgoi, Nicolae Moroianu și Adrian Zamoșteanu. Aceștia au fost declarați aleși potrivit rezultatelor alegerilor locale din 27 septembrie 2020, însă 10 dintre ei au formulat cereri de renunțare la mandat, iar un altul, respectiv Nicolae Moroianu, nu a avut dosarul de validare depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Potrivit procedurii legale, dacă hotărârea nu este atacată cu apel în termen de trei zile, aceasta devine definitivă. În acest caz, secretarul general al Municipiului Mangalia este abilitat să depună o nouă cerere de validare la Judecătorie, pentru supleanți. Cel mai probabil, Consiliul Local Mangalia se va constitui în luna noiembrie.  

Ultima țeapă PSD-istă: Nicu Moroianu nu va fi nici consilier local

Deși a fost pentru o bună perioadă de timp propunerea oficială de candidat pentru postul de primar al Mangaliei din partea alianței PSD – ALDE – PNȚCD, Nicolae Moroianu nu va fi nici măcar consilier local. Potrivit surselor noastre, Moroianu a fost executat în cadrul unei ședințe a PSD Mangalia, în care s-a propus excluderea sa din partid, dar nu pentru vreo culpă anume, ci pentru ca postul de consilier local să fie ocupat de Paul Foleanu, unul din apropiații lui Zanfir Iorguș.  Pe fondul acestor dispute interne, dosarul de validare al lui Moroianu nu a mai fost depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Atenție: mandatul lui Moroianu a fost invalidat pentru nedepunerea dosarului, iar nu pentru excluderea din partid.

Fostul primar Iorguș a fost deja validat în funcția de consilier local și va încerca să fie liderul opoziției. Acesta nu a schițat niciun gest în favoarea omului căruia i-a luat locul de candidat la funcția de primar. De asemenea, Iorguș nu a suflat o vorbă în spațiul public despre nedreptatea care i s-a făcut lui Moroianu, fiind preocupat, în mod meschin, doar de soarta sa politică.

Rocada Moroianu – Iorguș

Alegerile locale de la Mangalia au fost, probabil, cele mai interesante din județul Constanța. Înainte de Pandemie, aici s-au pus bazele unei alianțe politice între PSD, ALDE, PNȚCD și independentul Zanfir Iorguș. La un moment dat, liderul PSD Constanța, Felix Stroe, s-a deplasat la Mangalia împreună cu fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, pentru a anunța un candidat comun al Alianței pentru funcția de primar al Mangaliei. A fost, desigur, vorba de Nicolae Moroianu, unul din cei mai cunoscuți specialiști în turism din sudul litoralului, pe atunci consilier local ales din partea ALDE. În aceeași conferință, Stroe l-a anunțat pe Horia Țuțuianu drept candidat al PSD pentru șefia Consiliului Județean.

La atâtea luni distanță, a devenit clar pentru oricine că totul a fost o minciună. Ca dovadă, Țuțuianu a fost schimbat în ultima clipă cu însuși Felix Stroe. Iar la Mangalia, tot cu acordul lui Stroe, Nicu Moroianu a făcut anunțul că se retrage în favoarea lui Zanfir Iorguș, care s-ar fi bucurat de o intenție de vot mai largă. Chiar așa stăteau lucrurile în sondaje. Însă Moroianu avea unde să mai crească, în vreme ce Iorguș nu mai avea unde să crească, ci să scadă, pe fondul problemelor grave din trecut: averea nejustificată, faptele de baron local din timpul mandatelor sale, PUZ-ul criminal al Pădurii Comorova. La momentul rocadei, Iorguș a anunțat că, dacă va câștiga alegerile, Moroianu va fi viceprimarul localității.

Viceprimarul lui Murad

De la un timp însă, Iorguș a început s-o ia la vale în sondaje. Și după cum am arătat mai sus, acest trend era previzibil. Soluția de avarie s-a prefigurat în doi timpi și tei mișcări, pe final de campanie. Astfel, într-o primă fază, Iorguș s-a dus la o emisiune electorală însoțit de Paul Foleanu, împrejurare în care cei doi l-au vorbit de bine pe milionarul independent Mohammad Murad. În pasul doi, au fost organizate niște dezbateri regizate, la care au participat Mohammad Murad, Zanfir Iorguș și Mihai Petru Crăciun, candidatul PMP la funcția de primar al Mangaliei. În dezbaterea regizată, fostul primar a bătut palma să renunțe la candidatură și să-l susțină pe Murad.  Iar din acest punct al campaniei electorale, Iorguș a fost urcat pe un pliant alături de candidatul independent: Murad primar, iar el viceprimar. De Nicu Moroianu, prezentat până atunci ca viceprimar, nu a mai spus nimeni niciun cuvânt.

Sucelile lui Iorguș și drumul spre dezastru

Și nu era ultima răsturnare de situație din campania electorală de la Mangalia. Astfel, cu o zi înainte de finalul campaniei, alianța pentru Murad s-a lărgit cu participarea Partidului Ecologist Român. Vorbim aici de un partid condus la Constanța de un tip care deține danele portuare de la Midia prin care se derulează comerțul cu animale vii dintre România și statele din Orientul Mijlociu. De același Orient Mijlociu este legat, prin naștere, și Mohammad Murad. Voturile ecologiștilor de la Mangalia erau ale liderului local, Ozghiun Menabit, care se manifestase extrem de critic până atunci împotriva lui Murad. Însă partidul era al acestui tip de la Constanța, care – după toate aparențele – a impus intrarea PER în această alianță pentru Murad. În acest punct, Menabit a fost anunțat viceprimar al localității, iar Iorguș a fost de acord să facă un pas în spate. Ba mai mult, candidatul PSD-ALDE-PNȚCD a participat în live-uri pe Facebook, alături de Murad și de Menabit, ca să fie clar că și-a cedat întâietatea în fața ecologistului. În limbaj tehnic, Iorguș l-a validat pe Menabit, situație care nu putea să conducă decât la o creștere a cotei PER și la o scădere a Alianței PSD – ALDE – PNȚCD.

Finalul a fost apoteotic. Murad a pierdut alegerile locale în fața liberalului Cristian Radu la o diferență mare. Alianța PSD – ALDE – PNȚCD a obținut doar cinci mandate de consilier local, din 19.

În mod normal, greșelile atât de vizibile din campania electorală trebuiau analizate, iar cei care le-au făcut trebuiau să își asume răspunderea. Însă la Mangalia s-a aplicat altă rețetă: Iorguș se duce consilier local, deși sucelile lui au contat cel mai mult în scorul dezastruos al Alianței. Singurul care a plătit, deși fără de vină, a fost Nicu Moroianu, cel căruia Iorguș i-a luat candidatura după urzeala pe care a făcut-o cu fostul său coleg de muncă, Felix Stroe. În timp ce Moroianu a fost scos pe tușă, Alianța l-a trimis în Consiliul Local și pe avocatul Laurențiu Dumitrașcu, unul din stâlpii administrației toxice a fostului primar de coșmar Claudiu Tusac.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primarul PSD-ist din Agigea își răsplătește agenții electorali cu funcții publice

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși a câștigat chinuit, la o diferență de doar 31 de voturi, un nou mandat de primar în fruntea comunei Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu pare că n-a învățat absolut nimic din această experiență. Ca dovadă, cel reales de păturile sărace și sărăcite ale comunei a făcut săptămâna trecută un tur de forță al publicațiilor locale, hiperbolizând în mod ridicol victoria sa chinuită. Și nu doar că s-a dat mare pe scorul său mic, dar Maricel a fost și belicos în declarații, a repetat minciunile nerușinate despre adversarul său Gabriel Ciobanu și a dat de înțeles că va conduce tot ca un jupân destinele localității. Când câștigi o cursă cu multe probleme, cu multe vize de flotant, cu dispariții de buletine de vot, cu găști cvasi-interlope care au mișunat în toată ziua alegerilor în preajma secțiilor de votare, iar la urmă aduni doar 31 de voturi în plus față de contracandidat, firesc ar fi să adopți o atitudine mai moderată. Cel puțin așa ar face un om cu un minim de bun simț.  Însă Cîrjaliu nu este un astfel de om. Cum va conduce acesta comuna Agigea în următorii 4 ani este deja previzibil.

Un concurs aranjat la Albă ca Zăpada

Un alt gest care indică drumul pe care continuă să defileze primarul din Agigea, anume drumul spre domnia bunului plac, a fost făcut pe 6 octombrie a.c.. La data menționată, Primăria Agigea a publicat un anunț privind selectarea unui singur dosar de candidatură pentru funcția de director al creșei Albă ca Zăpada din localitate. În trecut, această funcție a fost deținută de Luminița Niță, soția fostului viceprimar al localității, Marius Daniel Niță. Acesta din urmă a intrat în conflict cu primarul, și-a dat demisia de la Primărie, iar în cele din urmă a concurat împotriva lui Maricel din partea Ecologiștilor, la aceste alegeri locale.

Cum lui Maricel nu-i place disidența, postul de director al creșei a fost scos la concurs încă din perioada campaniei electorale. Singurul candidat admis în urma selecției de dosare este Cătălina Maria Chiru, după cum se afirmă în anunțul postat pe site-ul Primăriei Agigea pe 6 octombrie curent (vezi AICI).

Este vorba de o doamnă care lucra deja în cadrul creșei, pe un post de execuție. Însă, în mod bizar, încă din 7 august a.c., aceasta făcea declarații în calitatea – pe care n-o avea și n-o are nici acum oficial – de director al creșei. Vorbim aici de o odă filmată de un post de televiziune, în care primarul Maricel se lustruia pe el, iar directoarea de creșă, care nu era oficial directoare, îi ținea isonul, punctând în mod special cât de fericiți sunt copiii din comună.

 

E limpede că decizia de atribuire a postului a fost luată cu mult înainte de lansarea concursului oficial. Or, din acest motiv, este cât se poate de rezonabil să suspectăm că întreaga procedură este aranjată.

Dan Chiru, odele și funcția de city-manager de comună

Nu știm ce competențe are Cătălina Chiru. Însă, în mod cert, aceasta face parte din anturajul primarului. În primul rând, ea este soția lui Dan Ștefan Chiru, fost viceprimar al lui Maricel în primul mandat al acestuia.

După o ceartă de câțiva ani, timp în care nu a mai fost inclus pe lista de consilieri locali PSD, Dan Chiru a reintrat în grațiile lui Cîrjaliu.  În 2019, el a devenit redactor-șef al unei publicații editate de Primăria Agigea, fără să fie angajatul Primăriei. Ca dovadă, pe 27 iulie 2020, Chiru a depus declarație de avere în calitate de candidat pentru un loc de consilier local din partea PSD Agigea. Din acest document reiese că el a realizat în cursul anului 2019 venituri de 8.478 de lei de la Dachi Consulting Job SRL și de 20.160 de lei de la Chiru Dan Ștefan PFA. Niciun ban de la Primărie. În acest caz, fie funcția de redactor-șef a fost onorifică, neplătită, fie plata s-a realizat în conturile bancare ale PFA-ului sau firmei de consultanță. În mod cert, atât Dachi Consulting Job SRL, cât și PFA-ul au fost radiate din Registrul Comerțului în anul 2019, așa cum rezultă din informațiile furnizate de www.confidas.ro. Și dacă tot am ajuns la declarația de avere a lui Dan Chiru, trebuie să mai spunem că acesta a mai notat un venit de 38.872 de lei obținut de soția sa de la Creșa Albă ca Zăpada în anul 2019. Averea imobiliară a soților Chiru se formează din 4 terenuri intravilane și dintr-o casă de 131 de metri pătrați, potrivit declarației menționate.

Publicația condusă de Dan Chiru l-a pupat pe Maricel Cîrjaliu, din tălpi până-n creștet. Odele au curs ca la Cântarea României. Drept răsplată, anul acesta, în perioada stării de urgență, Maricel Cîrjaliu a scos la concurs postul de administrator public al comunei. Dan Chiru a fost singurul concurent admis, câștigând funcția. Iar mai nou, după cum am arătat deja, soția sa se pregătește să devină oficial directoare a creșei Albă ca Zăpada. Vorbim de o funcție cu un salariu de bază de 7.219 lei pe lună.

Clienții de la Golf

În perioada campaniei electorale, Cătălina Chiru a distribuit în mod consecvent pe contul ei de Facebook clipurile electorale în care Maricel Cîrjaliu se lustruia pe el și-și înjura contracandidatul. Pe același cont de Facebook, o găsim pe doamna Chiru etichetată în fotografii realizate la Golful Pescarilor, un restaurant controlat pe jumătate de primarul Cîrjaliu prin ginerele său și prin finul fratelui său. Într-o altă fotografie, tot de la Golful Pescarilor, apar soții Chiru, cu fiul și nora, alături de primarul Cîrjaliu, care era drapat cu eșarfa tricoloră. Relația e evidentă. La fel și maniera destul de feudală a primarului de a-și răsplăti prietenii și colaboratorii apropiați cu funcții publice, în care aceștia ajung să concureze singuri pe post, adică la vrăjeală.

Isprava se repetă la Clubul Sportiv

Și manierele lui Cîrjaliu nu se limitează la atât.  Pe 8 octombrie 2020, Primăria Agigea a publicat un nou anunț în urma selecției de dosare pentru postul, scos la concurs și el, de director al Clubului Sportiv Agigea. În acest caz, vorbim de doi candidați: unul respins în faza de selecție, iar altul trimis să concureze, la vrăjeală, de unul singur, la proba scrisă (vezi AICI). Persoana selectată se numește Ioana Vlase. Ca o coincidență de zile mari, și aceasta a fost angajata creșei Albă ca Zăpada, ca educatoare (vezi AICI). De asemenea, în perioada campaniei electorale, doamna educatoare a distribuit pe Facebook toate clipurile cu ode pentru Maricel.

Trebuie să recunoaștem că nu ne-am prins ce competențe are această doamnă de la creșă să conducă activitățile sportive ale comunei. Însă, ne-am prins cu prisosință ce competențe a avut la distribuirea de materiale electorale. A fost competentă, a distribuit bine. Însă aceste servicii trebuiau achitate de Maricel din averea de nabab pe care a adunat-o de când este la cârma comunei. Nu din bugetul secătuit al Primăriei Agigea.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: