Connect with us

Exclusiv

Recursul la recurs al lui Ionel Haşotti a ajuns pe mâna DNA

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În cele două săptămâni care s-au scurs de la publicarea ultimului episod din Serialul Sibioara, am încercat să obţinem accesul la o serie de documente. Mai exact, la cele care au stat la baza admiterii, la Curtea de Apel Constanţa, a recursului declarat împotriva hotărârii IREVOCABILE 1127/30.09.2011 a Tribunalului Constanţa. Hotărârea irevocabilă a Tribunalului, pronunţată de eminentul judecător Vasile Cosac-Cărbune, constata dreptul de proprietate şi de folosinţă al companiei Somaco Construct SRL Constanţa asupra carierei de piatră de la Sibioara, retrocedată în 2008 unor pensionare reprezentate de Ionel Haşotti, care au minţit că terenul ar fi liber de sarcini. Aşa cum era firesc, am încercat să vedem toate piesele din mascarada judiciară de la Curtea de Apel. După două săptămâni de cereri şi reveniri, am aflat că dosarul nu se mai află în custodia instanţelor de judecată, fiind ridicat de către DNA Constanţa, pe 16 noiembrie 2015. Din acest motiv, studierea dosarului devine competenţa exclusivă a procurorilor anticorupţie, cei care vor găsi prilejul să-i întrebe pe actorii acestui abuz de zile mari, cu ce drept şi după ce cod de procedură, din care ţară, au admis un recurs împotriva unei hotărârii irevocabile. Căci, după legile româneşti, nu se putea!

Hotărârea irevocabilă repara o nedreptate flagrantă

Comanescu_Grigore

Grigore Comănescu

Totuşi, o serie de documente care ne-au fost puse la dispoziţie de Somaco Construct SRL Constanţa ne permit să creionăm o parte din evoluţia acestei situaţii scandaloase. Compania minieră a luat cunoştinţă de hotărârea irevocabilă a Tribunalului Constanţa pe 1 noiembrie 2011. Aceasta venea la capătul unui proces început în 2009, atunci când Somaco aflase că o porţiune din cariera de la Sibioara, pe care o deţinea legal cu contract de vânzare-cumpărare şi contract de asociere în participaţiune, fusese retrocedată clientelor lui Haşotti… ca teren arabil. Avocatul declarase în procesul de retrocedare din 2006-2008 că nu ar exista nicio dovadă că terenul solicitat spre retrocedare este afectat unei explotaţii miniere, iar Ion Roman, primarul de atunci al comunei Lumina şi totodată subordonatul politic al lui Puiu Haşotti, a omis să arate dovezile, care, desigur, existau din belşug. În consecinţă, inducând astfel instanţa în eroare, au reuşit să obţină retrocedarea unui porţiuni din cariera de piatră exceptată prin lege de la retrocedare (art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate). Singura posibilitate legală pentru compania Somaco Construct SRL, care nu a fost citată în procesul de retrocedare, a fost aceea de a cere justiţiei, în 2009, să constate dreptul său legal de proprietare, respectiv de folosinţă, asupra unor porţiuni din suprafaţa stabilită, în 2008, pentru retrocedare. Toate documentele, precum şi expertiza tehnică judiciară efectuată în acest nou proces dădeau dreptate firmei Somaco. În consecinţă, Judecătoria Constanţa şi apoi Tribunalul Constanţa i-au dat câştig de cauză. Pe ultima hotărâre, fiind dată în recurs, scria mare: IREVOCABILĂ.

La luptă, pe calea contestaţiei în anulare

După cum arătam, hotărârea irevocabilă a fost comunicată părţilor pe 1 noiembrie 2011. Luând act de ea, pensionarele reprezentate convenţional de Ionel Haşotti, au realizat că nu mai au la dispoziţie nicio cale ordinară de atac. Şi atunci, au apelat la calea extraordinară a contestaţiei în anulare, în forma specială, referindu-se la „erori materiale”. Ce fel de erori pot fi invocate pe calea contestaţiei în anulare ne spune practica judiciară: „Prin «eroare materială», ca temei al unei contestaţii în anulare în sensul art. 318 Cod procedură civilă, se înţelege orice eroare materială evidentă de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite. În această categorie se încadrează erorile comise în legătură cu aspectele formale ale judecăţii recursului, cum ar fi de exemplu, anularea greşită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate şi altele asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor. Drept urmare, greşelile instanţei de recurs care pot deschide calea contestaţiei în anulare sunt greşeli de fapt şi nu greşeli de judecată, de apreciere a probelor sau de interpretare a dispoziţiilor legale, contestaţia în anulare neconstituind un mijloc de reformare a unei hotărâri, chiar şi greşite, date în recurs…” (Curtea de Apel Cluj, Sectia I­a civilă, decizia civilă nr. 91/R din 14 ianuarie 2013).

O acţiune fără şansă

Pentru a critica hotărârea irevocabilă a Tribunalului, Ionel Haşotti găsise două erori materiale. Prima se referea la faptul că instanţa ar fi constatat suprapuneri de terenuri, deşi – spunea Haşotti – din expertiză rezulta exact contrariul. După cu se vede cu ochiul liber, eroarea se referea la aşa-zisa înţelegere greşită a expertizei, fiind aşadar o eventuală greşeală de apreciere a probelor, care, în sensul citatului anterior, nu poate fi motiv de contestaţie în anulare. A doua eroare ar fi constat în faptul că instanţa a reţinut o suprapunere de aproximativ 5 hectare, deşi Somaco Construct SRL ar fi reclamat o suprapunere de aproximativ 3 hectare. Dar instanţa reţinuse ce măsurase expertul în baza coordonatelor cadastrale de la OCPI. Aşadar, şi această critică trimitea la o greşeală de apreciere a probei expertizei. Ca să câştige Haşotti, instanţa învestită să soluţioneze contestaţia în anulare ar fi trebuit să reaprecieze proba expertizei, ceea ce era interzis de lege. Deşi pornea cu şanse nule din capul locului, avocatul a depus acţiunea pe calea contestaţiei în anulare la începutul lunii noiembrie 2011.

Cum a fost mătrăşită contestaţia în anulare de pe portalul instanţelor

Pe 4 noiembrie 2011, Tribunalul Constanţa emitea deja o primă citaţie pe adresa Somaco Construct. În toate situaţiile obişnuite, punerea unei cauze pe rol durează cel puţin câteva săptămâni. Dar la Haşotti, totul s-a făcut de pe o zi pe alta. Şi nu s-a făcut oricum, ci printr-o siluire perversă a doctrinei juridice. În acest sens, trebuie să subliniem că citaţia emisă în Dosarul 14029/118/2011 stabilea un prim termen de judecată pe 6 decembrie 2011, atenţie, „pentru Contestaţie în anulare – Recurs – fond funciar”. Era un compot procesual, care amesteca şi contopea calea ordinară cu cea extraordinară de atac, deşi cele două sunt ca uleiul cu apa şi nu se pot amesteca nicicând, întrucât contestaţia în anulare poate fi iniţiată doar împotriva unei hotărâri irevocabile, iar recursul nu poate fi iniţiat niciodată împotriva unei hotărâri irevocabile. Mai mult, deşi doctrina juridică stabileşte că iniţiatorul contestaţiei în anulare se numeşte „contestator”, în citaţia de pomină pensionarele în numele cărora pleda Haşotti au fost numite „recurente-pârâte”. Intenţia celor care au violat, cu această citaţie abracadabrantă, doctrina juridică era străvezie: să provoace un recurs la recurs. Totuşi, rămânea în discuţie o mare problemă: recursul – chiar şi în această variantă împotriva naturii, de recurs la recurs – nu putea fi judecat la Tribunal, ci la Curtea de Apel. Şi atunci, aşa a lucrat pronia divină sau o mână ticăloasă, că, dintr-o dată, de pe portalul instanţelor de judecată a dispărut cu totul fişa Dosarului 14029/118/2011.

Hasotti-proces-matrasit

Şi tot dintr-o dată a dispărut şi fişa procesului judecat la Tribunalul Constanţa, acela în care eminentul judecător Vasile Cosac-Cărbune pronunţase hotărârea irevocabilă constitutivă de drepturi pentru Somaco Construct. Aşadar, de pe Portal dispăruseră cele două fişe care atestau că hotărârea de la Tribunal era irevocabilă şi, deci, nu mai putea fi atacată cu recurs.

Când a citit Haşotti hotărârea irevocabilă: în prima zi din noiembrie sau de revelion?

Hasotti-revelion-2011După ce sintagma „Irevocabilă” a fost îngropată, Ionel Haşotti s-a apucat de scris. Şi a aşternut, pe cinci pagini, o nouă acţiune, cu titlul de recurs, adresată Curţii de Apel Constanţa. În preambul, arăta că a luat cunoştinţă despre decizia recurată pe 31 decembrie 2011, deşi în contestaţia în anulare, aceea de-i dispăruse fişa sintetică de pe portalul instanţelor, spusese că i se comunicase pe 1 noiembrie 2011. Recursul trebuia declarat în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar acesta urmând să fie respins ca tardiv introdus. Întrucât dosarul procesului a fost ridicat de DNA Constanţa, nu putem şti, cu exactitate, când a citit avocatul hotărârea irevocabilă, în prima zi din noiembrie sau în ultima zi din an, atunci când noi, cei neimplicaţi în actul de justiţie, serbam revelionul. Pe portalul oficial, acela de pe care se evaporaseră fişa hotărârii irevocabile şi fişa contestaţiei în anulare, recursul este înregistrat pe 15 noiembrie 2011. Date fiind contradicţiile şi evaporările, doar DNA-ul mai poate face lumină.

ICCJ declarase inadmisibil recursul la recurs

Miezul recursului promovat de Haşotti era acela că Tribunalul Constanţa trebuia să pronunţe o hotărâre definitivă, în apel, iar nu irevocabilă, în recurs. S-a încălcat regimul căilor de atac – a punctat avocatul, susţinând că ar fi îndreptăţit la un nou recurs. Ei bine, nu era deloc îndreptăţit. Ca dovadă, pe 16 martie 2009, secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie au respins recursul în interesul legii promovat de Procurorul General referitor tocmai la această chestiune. Procurorul General apreciase că ar trebui să fie posibil recursul împotriva acelor hotărâri irevocabile date prin răpirea, în mod greşit, a unei căi de atac (a apelului). Ce-au răspuns secţiile unite ale ICCJ, cele care armonizează practica judiciară la nivel naţional? Au răspuns cu respingerea recursului în interesul legii. Decizia nr. 14/16 martie 2009 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, iar prin efectul ei s-a statuat, o dată pentru totdeauna, că recursul la recurs este INADMISIBIL. „Textele de lege sunt redactate clar şi precis”, au motivat somităţile care armonizează practica judiciară în România. Iar textele de lege spun că sunt supuse recursului doar „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională (art. 299 Cod Procedură Civilă). De asemenea, articolul 377 alin. 2 punctul 5 al aceluiaşi cod stabileşte că hotărârile irevocabile nu pot fi atacate cu recurs. Aşadar, recursul la recurs nu este prevăzut de lege, iar pretenţia de a-l face posibil a fost respinsă ca inadmisibilă, pentru totdeauna. Iccj-decizia-14-din-2009La sfârşitul anului 2011, când Haşotti cerea să-i fie admis ceea ce secţiile unite ale ICCJ declaseră inadmisibil, Hotărârea nr. 14 era cunoscută în orice instanţă din România. Ba chiar îi era cunoscută şi avocatului Ionel Haşotti, care a citat din ea în recursul la recurs. Avocatul a subliniat că soluţia de inadmisibilitate (pronunţată de secţiile unite ale ICCJ) este singulară. Dar nu era singulară, se regăsea anterior în practica multor instanţe inferioare, iar după publicarea Deciziei ICCJ în Monitorul Oficial a intrat în practica tuturor instanţelor din România, cu o singură excepţie cunoscută de noi, aceasta de faţă.

Vangheliţa Tase a înţeles pe dos

Nu mai intrăm în detalii dacă a fost sau nu încălcat regimul căilor de atac la Tribunal. Părerea noastră este că nu s-a încălcat niciun regim. Dar nici părerea nostră nu mai contează, de vreme ce recursul la recurs oricum nu este legal, fiind declarat inadmisibil de ICCJ. Reamintim că un complet al Curţii de Apel Constanţa, condus de judecătoarea Vangheliţa Tase, a declarat admisibil recursul formulat de Ionel Haşotti, dându-i acestuia posibilitatea să întoarcă procesul pe dos, într-un nou ciclu procesual, cu judecători distribuiţi aleatoriu, precum Chirăţica Enache şi alţii, care au dat de pământ cu pretenţiile legitime ale companiei Somaco Construct SRL, schimbând inclusiv obiectul dosarului în „anulare act juridic”, deşi cererea introductivă se referea la constatarea drepturilor de proprietate şi de folosinţă. Anularea (care nici nu s-a dat, pentru că nu se putea) fusese solicitată de Ionel Haşotti, în numele clienţilor săi, prin acţiunea reconvenţională… secundară. Ei, uite că reconvenţionala n-a mai fost secundară, a devenit chiar acţiunea principală, aici, la Constanţa, unde instanţele acordă mai multă greutate alegaţiilor unui avocat, decât deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Înalta Curte să-şi facă practica ei, căci la Constanţa funcţionează alte reguli. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: