Connect with us

Slide

Constănţenii care au cumpărat terenuri agricole în prima zi lucrătoare din 2016

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Direcţia Agricolă Constanţa a publicat pe site-ul propriu de internet o serie de avize finale de cumpărare a terenurilor agricole emise la începutul noului an în favoarea unor companii specializate. Potrivit Legii 17/2014, toate tranzacţiile cu terenuri agricole sunt supuse publicităţii pe site-urile direcţiilor agricole. Această reglementare urmăreşte, în primul rând, să conserve dreptul de preemţiune la cumpărarea suprafeţelor agricole al arendaşilor şi vecinilor, dar totodată creează condiţii de siguranţă şi transparenţă în derularea tranzacţiilor. Graţie acestui mecanism, aflăm identitatea persoanelor juridice care „atacă” piaţa tranzacţiilor cu terenuri agricole încă din primele zile ale noului an. Potrivit sursei citate, au primit avize finale pentru cumpărarea de suprafeţe agricole MKP Activ SRL Constanţa (3 ha la Lumina şi Ovidiu), Pino Star SRL Năvodari (1.418 mp în Năvodari), IF Curtali Zacher din Mereni (3,4 ha în Mereni) şi First Grain SRL Amzacea (4,53 ha în 23 August).

Parteneri cu francezii şi italienii

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, MKP Activ SRL Constanţa este deţinută de George Mihai Popa şi Chirana Popa. Societatea are drept obiect de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase. Aceasta a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri de 2.612.083 de lei (aproximativ 580.000 de euro). George Mihai Popa deţine şi calitatea de administrator al firmei Roleda Farm SRL Năvodari, deţinută de cetăţeanul francez Jean Bauche şi specializată în vânzarea de maşini, utilaje şi echipamente agricole.

teren-agricolPino Star SRL Năvodari este deţinută de Claudiu Adrian Alba. Societatea are acelaşi obiect de activitate ca MKP Activ SRL şi a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri de 2.665.239 RON (aproximativ 590.000 de euro). Pino Star SRL are o relaţie de lucru cu compania italiană Tecnovitis SpA, un important furnizor de materiale pentru viticutură. În acest sens, în anul 2013, Tecnovitis a chemat în judecată societatea viticolă Fruvimed Medgidia SA, solicitând, printre altele, o evaluare a unor materiale depozitate la Pino Star SRL.

IF Curtali Zacher deţine o fermă agricolă la Osmancea şi întinse suprafeţe agricole în arendă pe raza comunelor Mereni şi Cobadin. Curtali s-a dezvoltat ca urmare a accesării unui program SAPARD în anul 2004 pentru achiziţia de utilaje. De asemenea, în ultimii ani, arendaşul a mai accesat 140.000 de euro pentru achiziţia de utilaje agricole, prin programul operaţional sectorial pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

First Grain SRL, firma unui securist făcut cetăţean de onoare al judeţului Constanţa de Nicuşor Constantinescu

mazare-nicusorUltima firmă al cărui aviz de cumpărare a fost publicat pe site-ul Direcţiei Agricole este, de departe, şi cea mai interesantă. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, First Grain SRL Amzacea este deţinută de soţii Dănuţ (40%) şi Ana Maria Giumba (40%), alături de Dumitru Manole (20%). Dănuţ Giumba este de loc din Ovidiu, fiind un apropiat al primarului Scupra. În anul 2011, aşa cum scria prea locală constănţeană, Giumba ajutat de un prieten l-a urcat cu forţa în maşina sa pe un tânăr de 30 de ani care îi datora o sumă de bani. După ce l-au bătut măr pe datornic, cei doi l-au abandonat într-o carieră de piatră, la Sitorman. În afară de faptul că a fost făcut de panaramă în presă, lui Giumba nu i s-a întâmplat nimic. Ba chiar, la un an după ispravă, acesta a devenit partener oficial al Consiliului Judeţean Constanţa în Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Constanţa Sud, o structură creată de Nicuşor Constantinescu, fostul şef al judeţului, cu scopul de a proiecta liniile de dezvoltare şi de accesare a fondurilor europene pentru localităţi precum Amzacea, Comana sau Negru Vodă. Dănuţ Giumba semna actul constitutiv al asociaţiei de interes judeţean ca reprezentant al firmei First Grain SRL Amzacea. Dar acelaşi document era semnat şi de soţia sa, Ana-Maria Giumba, ca administrator al firmei Sport-Agra SRL Amzacea. Mai departe, cei doi soţi aveau să semneze, alături de Nicuşor Constantinescu şi alţii, diverse documente privind selecţia beneficiarilor unor finanţări europene de sute de mii de euro, derulate prin GAL Constanţa Sud.

10583820_740428932659627_6347340693587482479_n

Ana Maria Giumba (Manole) şi Dănuţ Giumba. Sursa foto: Facebook.

Soţia lui Giumba s-a numit, anterior căsătoriei, Manole, fiind fiica lui Dumitru Manole, al treilea asociat din First Grain SRL Amzacea. Al treilea, cu doar 20%, dar totuşi cel mai important în ecuaţie. Căci Dumitru Manole este un personaj cu greutate: doctor în ştiinţe economice, fondator al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Privaţi de Cereale şi Plante Leguminoase Constanţa, fondator al clubului de fotbal Faru Constanţa, consilier judeţean din partea PSD până în anul 2010.

dumitrumanole2-1351191109

Dumitru Manole

Manole şi-a dat demisia din CJC, înainte de a fi dat afară, întrucât Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii tocmai îl înştiinţase, în ianuarie 2010, că începuse cercetarea împotriva sa. De altfel, raportul CNSAS avea să îl declare pe Manole drept colaborator al sinistrei poliţii politice comuniste. Sub numele de cod Jak Ionescu, acesta îşi turnase, în anii 60, colegii de facultate, în schimbul unor beneficii modice: 100 de lei şi un bilet la un meci de fotbal.

În 2012, Dumitru Manole a primit titlul de cetăţean de onoare al Judeţului Constanţa, la iniţiativa lui Nicuşor Constantinescu. Şi tot atunci, aşa cum am arătat, fiica şi ginerele său au devenit parteneri în asociaţia de interes judeţean care împarte fondurile europene pentru Amzacea şi celelalte localităţi din sud.

Manole a cumpărat „moşia” lui Eugen Bola din 23 August

AVIZ-FINAL-NR.-4215Nu lipsit de interes este şi faptul că, prin avizul de la Direcţia Agricolă, First Grain SRL primeşte dreptul efectiv de a cumpăra 4,53 hectare de teren agricol în localitatea 23 August. Firma securistului făcut cetăţean de onoare al judeţului de Nicuşor Constantinescu avea calitatea de preemtor-vecin. Aici e frumuseţea politichiei locale: terenul de la 23 August figurează în declaraţia de avere a lui Eugen Bola, fostul prefect al judeţului Constanţa din perioada USL-istă. În ciuda faptului că Bola menţionase în declaraţiile sale de avere că terenul în cauză are doar trei proprietari, în avizul emis pe 5 ianuarie 2016 de Direcţia Agricolă sunt menţionaţi 6 coproprietari: Eugen Bola, Cezar Scodreanu, Radu Gabriela, Ligia-Hariclia Bola, Christiana Popa şi Libera Popa.

Bola-declaratie-avereNe vom raporta în continuare la declaraţia de avere a lui Eugen Bola, chiar aşa imprecisă cum este, pentru a mai consemna că terenul de la 23 August fusese dobândit de familia fostului prefect, în anul 2001, prin retrocedare. Acum, terenul astfel dobândit va ajunge în proprietatea arendaşului First Grain SRL.

 

Comments

comments

Exclusiv

O dezvăluire a deputatului Stelian Ion, profitabilă clanului Hașotti în afacerea FINCOGERO

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deputatul Stelian Ion a lansat săptămâna trecută o dezvăluire prin care a susținut că primarul Constanței, Decebal Făgădău, ar fi în complicitate cu un samsar imobiliar, pe care l-ar ajuta să câștige un proces de revendicare a unui teren de peste 11.500 de metri pătrați. Nu vorbim de un teren oarecare, ci de unul situat în Faleză Nord, în buza mării, între ansamblul Spectrum și cartierul Fincogero.

Deputatul a prezentat date din dosarul de judecată, deși trunchiate și interpretate într-o notă personală, dovedind că este la curent cu detaliile foarte sensibile ale procesului. Ba mai mult, a oferit și o interpretare juridică la principala problemă aflată în litigiu. Cu alte cuvinte, parlamentarul a spus de ce ”samsarul” ar trebui să piardă procesul.

Demonizarea unei părți litigante, chiar înainte de proces

Postarea lui Stelian Ion este construită pe o clasică strategie avocățească de discreditare a uneia din părțile litigante. Această parte a fost numită samsar, speculant imobiliar și milionar de carton. Iar defăimarea nu venea de la avocatul oficial al părții adverse, ci de la un membru al Parlamentului României, care se bucură, firește, de autoritatea funcției publice. De asemenea, partea litigantă a fost acuzată pe nedrept de complicitate cu Primăria Constanța. În realitate, părțile sunt atât de complice încât se judecă de 16 ani.

Postarea lui Stelian Ion poate fi citgită intregral AICI.

Dezvăluirea prin care deputatul constănțean a stârnind emoție măturând pe jos cu una din părțile litigante a fost aruncată pe piață fix cu două zile înaintea termenului de judecată. Și, culmea, doi judecători locali au îmbrățișat exact interpretarea despre care vorbise Stelian. Asta în ciuda faptului că, înainte, o altă  instanță stabilise printr-o hotărâre irevocabilă, exact interpretarea contrară. La urmă, ”samsarul” a pierdut procesul.

Terenul este râvnit de Fincogero

La termenul de judecată, avocații Primăriei au invocat faptul că terenul în litigiu face obiectul unei cereri de cumpărare din partea companiei italiene Fincogero prin cesionarul House 3000 Real Investment (o firmă deținută de un acționar anonim din Luxemburg). Pam-pam! Vorbim aici de italienii care mulg niște milioane de euro pe an din bugetul local, după ce au câștigat mai multe procese împotriva municipalității, fiind reprezentați de Ionel Hașotti, celebrul avocat implicat profesional în marile retrocedări de terenuri ale Constanței, pe bulevardul Lăpușneanu, în parcul RATC, pe faleză, pe buza Portului și pe marile bulevarde.

Stelian Ion este prieten cu fiul lui Ionel Hașotti. De asemenea, l-a reprezentat pe fratele avocatului, fostul senator Puiu Hașotti, într-un proces intentat unui om de afaceri.

Extras din declarația depusă de deputatul Ion la preluarea mandatului. Documentul poate fi citit integral pe site-ul Camerei Deputaților, vezi AICI.

Casa de avocatură Hașotti și Asociații a depus trei cereri consecutive de cumpărare a terenului în discuție de către clienții italieni, din care una la scurt timp după apariția dezvăluirilor lui Stelian Ion, menționând chiar opiniile deputatului. O analiză a acestor documente, care au intrat în posesia redacției, o vom face într-un articol separat. Până atunci, discutăm celelalte detalii extrem de fierbinți ale cazului.

Povestea ”samsarului”

Omul de afaceri defăimat de deputatul Stelian Ion este Gheorghe Alexa. În anul 2004, acesta a cumpărat moștenirea proprietarului interbelic Mihail Mihailidi, care a deținut două terenuri în suprafață cumulată de 24.445 de metri pătrați pe bulevardul Tomis la numerele 251 și 253. Pentru drepturi, a plătit moștenitorilor legali un miliard de lei, o sumă exorbitantă pentru acele vremuri.

La nouă ani distanță, mai exact pe 17 aprilie 2013, Curtea de Apel Constanța a emis o decizie civilă (226 C), IREVOCABILĂ, prin care omul de afaceri era îndreptățit la măsuri reparatorii pentru suprafața de teren intravilan de 19.080,03 metri pătrați (rezultată după multiple expertize judiciare).

Legea lui Ponta

Întâmplarea a făcut ca în aceeași zi de 17 aprilie, Parlamentul României să adopte Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Legea a fost promulgată de președintele României și apoi a fost publicată în Monitorul Oficial pe 16 mai 2020, intrând în vigoare pe 20 mai 2013. Una din consecințele legii este aceea că persoanele care au cumpărat drepturi de moștenire nu mai pot beneficia decât de despăgubiri de la ANRP, nu și de terenuri în compensare.

O lămurire IREVOCABILĂ

Având o hotărâre irevocabilă înainte de intrarea în vigoare a Legii 165/2013, Gheorghe Alexa a revenit în același dosar de judecată cu o cerere de lămurire a dispozitivului. Iar pe 13 august 2013, instanța a clarificat, fără niciun echivoc, faptul că măsurile reparatorii se fac pe legea veche, care era în vigoare la data deciziei irevocabile, prin compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea deținătoare, iar în subsidiar prin acordarea de despăgubiri bănești.

În baza acestei hotărâri constitutive de drepturi, Alexa a deschis un dosar de executare silită, în contextul în care ”complicii” de la Primărie n-au vrut de bună-voie să se conformeze. Nici așa nu s-a rezolvat problema, Primăria insistând că nu are terenuri disponibile de niciun fel.

În 2018, omul de afaceri a inițiat o nouă acțiune pe Legea 10, gândind că dacă executorul nu-i poate obliga pe cei de la Primărie să respecte hotărârea judecătorească, va putea face acest lucru instanța civilă. Vorbim exact de procesul comentat în spațiul public de Stelian Ion.

Povestea terenului

Terenul liber revendicat prin această procedură a făcut parte din concesiunea FINCOGERO. Prin HCL 257/02.10.2013, italienii au renunțat la o suprafață de 10.847 de metri pătrați, constituind macrolotul D din terenul concesionat prin contractul de concesiune 38.133/15.06.2000, în Faleză Nord. De atunci, terenul este liber.

Concesiunea cu FINCOGERO

Contractul de concesiune fusese încheiat pe vremea primarului Gheorghe Mihăieși. Potrivit acestuia, firma din Sicilia primea dreptul să construiască vile pe malul mării, iar Primăria se obliga să realizeze urbanizarea primară sau viabilizarea terenurilor. Ani de zile, Primăria nu a făcut infrastructura la care se obligase, așa că italienii s-au adresat justiției. Ei au obținut o hotărâre prin care Municipiul Constanța era obligat să realizeze infrastructura, iar în caz de neexecutarea firma italiană primea dreptul să execute ea însăși lucrările pe cheltuiala municipalității.

Un tun bazat pe o șmecherie avocățească

Prin HCL 258/2009, municipalitatea a atribuit execuția lucrărilor către FINCOGERO, fără licitație publică și fără valoare. Iar italienii au consolidat taluzul cu ziduri de sprijin, au construit un heliport și alte elemente de urbanizare. La urmă, aceștia nu au cerut decontarea contabilă a cheltuielilor, așa cum ar fi fost legal. Ei au făcut o expertiză a valorii de piață a construcțiilor, somând municipalitatea să le plătească aproape 14 milioane de euro. Valoarea contabilă nu este cunoscută nici în ziua de azi, deoarece avocatul Fincogero, Ionel Hașotti, a reușit să convingă instanțele că nu contează. Printre magistrații care au judecat aceste litigii s-a aflat și Corina Eugenia Jianu, o doamnă exclusă între timp din magistratură, fiind acuzată că a luat mită ca să pronunțe hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege. Ulterior, firma reprezentată de Hașotti, nu doar în instanțe, ci și în apariții în presă sau în controversate ședințe de Consiliu Local, a făcut și alte etape de urbanizare. Iar așa, datoria publică s-a îngroșat și mai tare. 

Creanța ajunge în Luxemburg

La un moment dat, compania FINCOGERO și-a cesionat toate drepturile legate de proiectul din Faleză Nord către House 3000 Real Investment SRL, o firmă deținută de un acționar anonim din Luxemburg. Cesionarul este reprezentat în toate procedurile tot de casa de avocatură Hașotti și Asociații, cea care a depus, cu antet și semnătură, cele trei cereri de cumpărare a terenului la Primăria Constanța, profitând din plin de dezvăluirile lui Stelian Ion.

Însă toate aceste cereri de cumpărare au fost depuse ulterior revendicării lui Gheorghe Alexa. În mod normal, revendicarea lui Alexa, fiind înscrisă în Cartea Funciară, trebuia să prevaleze. Soarta litigiului nu mai putea fi întoarsă decât pe fondul unui scandal public. Iar scandalul a venit tocmai de la deputatul Stelian Ion, care a împroșcat partea litigantă cu epitetele menționate. Mai mult, parlamentarul a sugerat că ”samsarul” nu are dreptate.

”Ghinionul lor este că în 2013 legea s-a modificat în defavoarea samsarilor și interzice acordarea de teren în compensare cesionarilor de drepturi litigioase. Cu toate acestea, afaceristul forțează beneficiind de ajutorul primăriei și invocând tot felul de interpretări prin care să ajungă la concluzia că modificarea legii din 2013 nu îi este aplicabilă.

Unde te întorci în Constanța, dai de aceleași tentacule, de aceiași milionari de carton născuți din activităţi speculative şi tranzacţii dubioase.” – a scris deputatul.

Însă, după cum am demonstrat mai sus, afirmația că lui Alexa nu i se aplică legea din 2013 nu este o interpretare, cum insinuează politicanul apropiat de familia Hașotti. Este o dezlegare a unei pricini de judecată, cu autoritate de lucru judecat. Deci nu vorbim de interpretări, ci de securitatea raporturilor juridice.

Stelian Ion: ”Nu pot să vă spun de la cine am pontul”

Contactat telefonic, deputatul Stelian Ion a declarat pentru Ordinea.Ro că nu a avut acces direct la dosarul de judecată. El a recunoscut că are informația de la altcineva, însă a menționat că nu ne poate spune de la cine a primit pontul. A insistat însă că datele pe care le-a prezentat sunt reale. De asemenea, a respins ideea că ar fi aflat situația de la avocatul Ionel Hașotti.

”În niciun caz. Nici n-aș îndrăzni să-l întreb, e și ținut de secretul profesional” – a precizat Stelian Ion.

Parlamentarul spune că nu știa de cererile casei de avocatură Hașotti și Asociații pentru cumpărarea terenului și a dat asigurări că se va opune unei tranzacții de acest fel cu și mai multă forță. În opinia sa, pe acest teren ar trebui să se înființeze un parc. Referitor la epitetele utilizate la adresa lui Gheorghe Alexa, parlamentarul a încercat să mistifice situația, pretinzând că termenul de samsar nu ar fi peiorativ, indicând de fapt o persoană care se ocupă de tranzacții speculative. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Aromânii vor să iasă în stradă ca să apere imaginea lui Gică Hagi

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Un scandal fără precedent a izbucnit în cursul zilei de ieri, după ce un fost fotbalist a făcut declarații incredibile la un post de televiziune, care au generat reacții ulterioare dure. Și asta pentru că spusele sale îl vizau pe nimeni altul decât pe Gică Hagi. Iată cum s-au succedat evenimentele:
Fostul fotbalist Sorin Răducanu declara la postul de televiziune GSP Live: ”Hagi era timid și cu bun simț. Astea sunt plusuri. Minusuri sunt mai multe. Dacă vă spun una, vă explodează laptopul! Era până în 1989, la Sinaia. Erau mai multe vile între hoteluri. La una dintre vile, erau în vacanța de iarnă Hagi, Belodedici, Balint, doctorul Amer Dințarul și Gigi Becali.

M-am dus și eu și eram mai euforic, țipam pe acolo La mulți ani! și întrebam unde e Hagi. Ceilați au zis În camera aia și strigau Nu intra! Eu nu am ținut cont și am deschis ușa camerei, iar de sub plapumă se ițesc două capete, domnul Gică și domnul Dințar. Eu le tot ziceam La mulți ani! iar ei spuneau Hai că vorbim, lasă-ne în pace! Mai vorbim”,” a spus Răducanu.

În urma emisiunii de pe GSP Live, preluată ulterior și de cotidianul GSP, managerul tehnic al FC Viitorul, Gheorghe Hagi, a făcut pe pagina oficială a FC Viitorul următoarele precizări:
”- Sunt trist și dezgustat de acest circ, de această comedie prezentată în această dimineață de un brand media din sportul românesc, un cotidian atât de important, cu o vechime de aproape 100 de ani.
– Este rușinos și totodată degradant nivelul la care s-a ajuns, de a se crea această mizerie cu singurul scop de a denigra!”, a postat Gică Hagi.
În cursul zilei de azi, Nicoleta Ploscaru, președinte al Comunității Macedonene din România a postat pe pagina ei un text din care reiese că macedonenii vor ieși în stradă dacă va fi necesar. Iată ce scrie:
”Cătălin Tolontan de la gsp.ro este un pitic diform și pământiu la față. Seamănă cu o figură hidoasă de la Muzeul de Ceară “Madame Tusaud” din Londra, deși eu l-am vizitat și parca nu am văzut nici o figură așa de urâta.

Pentru ca este bătut de Dumnezeu, Tolontan se hrănește din ura față de ceilalți oameni, singurul lucru care îi dă satisfacție pe lumea asta. Este turnătorul de serviciu și toți despre care a scris au ajuns în pușcărie sau chiar au murit, ca tipul de la Hexipharma, ceea ce poate sugera că soarta lor era pecetluită dinainte, și Tolontan doar a primit ordin să-i linșeze în presă.

Într-un articol din gsp.ro, pe care Tolontan nici măcar nu a avut bărbăția să-l semneze, pentru că el nici nu este bărbat, ci un pitic diform se aruncă cu zoaie in #RegeleHagi.
Este o murdărie de nedescris la adresa lui Gică Hagi, simbolul României, al Constanței, dar și al comunității macedonene. În același articol sunt batjocorite și obiceiurile și valorile noastre armânești.

De ani de zile asemenea șobolani au misiunea să distrugă valorile noastre, să distrugă tot ce este românesc, să distrugă stima față de sine a românilor și să stârnească ura împotriva lor.
Nici nu este de mirare că după o asemenea campanie de spălare a creierelor dusă de ani de zile, criminalul de la mallul din Brăila, care a lovit oameni cu mașina, a declarat că îi urăște pe români și vrea să-i omoare pentru că nu sunt ca oamenii din Suedia unde a stat el o vreme.
Fraților, de ajuns, nu mai putem înghiți asemenea mizerii! Să ne ridicăm! Iar șobolanii de teapa lui Tolontan să se întoarcă în găurile de unde au ieșit!!
#CostanțaDragosteaMea💙💛❤️”, a scris Nicoleta Ploscaru. 

Foto: Cuget Liber

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Golănia juridico-financiară de la Căminul de Bătrâni Hârșova. Ionescu, un primar extraordinar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Vara anului 2005. Un soare torid prăjește colinele din Hârșova. Primarul localității, liberalul Ionel Chiriță, se refugiază la Neptun, la o întâlnire de lucru a Alianței Dreptate și Adevăr. Are cu el un diplomat burdușit cu acte. La eveniment, se intersectează cu Gheorghe Barbu, ministrul protecției sociale. În câteva minute, îi spune oficialului că are în geantă trei proiecte sociale făcute ca la carte, după o vizită de documentare în Danemarca. Pe căprării: un adăpost pentru victimele violenței domestice, un centru after school și un cămin de bătrâni. Ministrul ascultă, cumpănește și îl invită la București, ca să deschidă aplicațiile.

Așa s-a născut proiectul căminului de bătrâni de la Hârșova. Primăria a pus la bătaie o clădire în care funcționase pe vremuri un sediu de CAP. Ministerul a venit cu fondurile necesare recompartimentării și modernizării. În anul 2008, investiția a fost finalizată. Două lucruri lipseau ca imobilul modernizat să funcționeze potrivit menirii sale: o centrală termică și recepția finală. În vara lui 2008, Chiriță pierde alegerile locale. La Primărie ajunge Tudor Nădrag, un tip cu o educație precară și pus pe hoții. Porțile căminului de bătrâni sunt ferecate cu lacăt. Opt ani rămân așa.

Abia în octombrie 2016, sub un nou primar, clădirea abandonată părea să își găsească în sfârșit menirea. Pe 27 octombrie 2016, edilul actual, Viorel Ionescu, s-a prezentat în plenul Consiliului Local, pentru a-și susține viziunea. Soluția găsită de el se referea la organizarea unei licitații publice pentru închirierea imobilului către o persoană fizică sau juridică, în scopul prestării, în regim privat, a serviciilor sociale. La o Fundație, ca în Danemarca, Suedia, Norvegia sau altă țară cu performanță în sistemul asistenței sociale, cu scopuri sănătoase și caritabile, nu s-a gândit. Dar bine că s-a gândit la o persoană fizică.

După dovada de largă viziune de mai sus, primarul și-a demonstrat talentul și în baliverne. Iată o motivație de-a dreptul memorabilă pe care a transpus-o în Studiul de Oportunitate înaintat aleșilor locali:

”În România, legislația europeană încurajează înființarea unităților medicale publice private. Dezvoltarea lor este motivată de beneficiile aduse, în special în condițiile în care România se confruntă cu o criză economică fără precedent”.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din toată Uniunea Europeană în anul 2016. Așadar, nici vorbă de criză economică fără precedent. Însă oral, în ședință, primarul a motivat total diferit oportunitatea închirierii. El i-a întrebat pe membrii comisiei sociale dacă bugetul local poate susține funcționarea căminului de bătrâni. Aceștia au răspuns că nu, mai ales că, nefăcând parte din comisia de specialitate economică, nici nu se pricepeau la chestiuni de buget. E limpede că proiectul închirierii s-a născut din neputință și interes. Vorbim aici de neputința de a asigura funcționarea clădirii din surse proprii, dar și de neputința de a aplica pentru o finanțare nerambursabilă, pe axele europene sau guvernamentale. Despre interes vă spunem mai jos.

În cadrul dezbaterii din Consiliu a contat foarte mult un amendament al consilierului local Ionel Dia, votat de o largă majoritate. Dia a propus o corecție profesională în caietul de sarcini, în sensul ca ”la licitația publică să participe numai persoane juridice, nu persoane fizice, care să facă dovada că au experiență în domeniu”. Păi cine a mai auzit de persoane fizice care operează cămine de bătrâni? Amendamentul lui Dia, votat de aleși, a devenit literă de lege… locală. Vorbim aici de HCL 113/27.10.2016, prin care s-a aprobat organizarea licitației, studiul de oportunitate și caietul de sarcini.

Lui Viorel nu i-a căzut cu tronc modificarea. Ca dovadă, cu prima ocazie, primarul a fraudat caietul de sarcini cu nonșalanță. Astfel, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere nr. 10/13.12.2016 a căminului de bătrâni de pe strada Vadului nr. 84, format din construcție în suprafață de 731,70 mp și curte de 1.271,58 mp, către o firmă lipsită de cea mai elementară experiență. Vorbim aici de SC Radar Cămin de Bătrâni SRL, o societate înființată pe 5 septembrie 2016, cu doar câteva luni înainte de a câștiga licitația. Radar nu a desfășurat niciun fel de activitate economică până în momentul de față, probat de faptul că pe site-ul oficial al Ministerului de Finanțe nu figurează cu date de bilanț. Contractul a fost încheiat pe zece ani, cu o chirie de 2.400 de lei pe lună (aproximativ 500 de euro).

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, potrivit clauzei 6.2 litera c) din contract, chiriașul avea obligația să obțină toate avizele, autorizațiile și dotările prevăzute de legislația în vigoare pentru desfășurarea activității. Căminul de bătrâni nu funcționează nici la momentul de față. Și nu funcționează… tocmai din lipsa autorizațiilor. În mod bizar, contractul cel deștept nu prevede posibilitatea rezilierii pentru neînceperea activității. Prevede în schimb rezilierea de drept în situația întreruperii activității comerciale pe timp de 3 luni. Însă, de vreme ce activitatea nu a început, e limpede că nu a fost întreruptă. Păi cum să întrerupi ceva ce nu a început? Așa ceva ar fi un non-sens. După 12 luni de așteptare, primarul Ionescu, exasperat că proiectul lui devenea un chix lamentabil, se decide să salveze aparențele, cu prețul încălcării grosolane a contractului și a caietului de sarcini. Oricum, ”pe caiet” :))) îl mai fraudase o dată. Pe 21 august 2017, Primăria a anunțat în SEAP că a atribuit direct un contract de 23.858 de lei plus TVA prin care a cumpărat de la o firmă din  București servicii de arhitectură pentru construcții.

”Autoritatea contractantă dorește încheierea unui contract de servicii pentru documentația tehnică necesară pentru obținerea avizului de securitate la incendiu și obținerea autorizației de funcționare PSI a Centrului Permanent de Îngrijire Persoane în Vârstă”, se arăta la rubrica dedicată descrierii achiziției.

Iată, așadar, că după ce i-a închiriat căminul fără dovada experienței, primarul l-a ajutat pe chiriaș, cu bani de la buget, ca să obțină autorizația. Ce au făcut, cum au făcut? Doar ei știu. Însă, în mod cert, căminul de bătrâni nu funcționează nici în momentul de față. Între timp, Ionescu a uitat de bătrânii bolnavi care meritau, încă din 2008, să aibă un centru al lor. În timp ce ei așteaptă, alesul lor mai pleacă în schimburi de experiență peste ocean, mai face un festival, mai zâmbește frumos în poze… să știe norodul că este, așa cum și-a scris pe tricou, ”un primar extraordinar”.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: