Connect with us

Actual

Remorcherul Grozavul va sparge gheața în Deltă!

Maria Ionescu

Publicat

la

Remorcherul maritim GROZAVUL va pleca astăzi din Portul Constanţa, pentru a interveni în sprijinul populaţiei civile din Delta Dunării, între porturile Sulina şi Tulcea. Misiunile principale ale navei vor fi spargerea gheţii şi asigurarea situaţiilor de urgenţă, în colaborare cu autorităţile civile locale din judeţul Tulcea, în sprijinul populaţiei civile. Nava urmează să ajungă în această noapte în rada portului Sulina, unde va rămâne ancorată până mâine când va intra pe Canalul Sulina şi va începe misiunea. GROZAVUL este un remorcher maritim de salvare, care se află în dotarea Centrului de Scafandri din Constanţa. Acesta are lungimea de 64,8 m, lăţimea de 14,6m şi este dotat cu două motoare Diesel de 5000 CP. Destinaţia principală a Remorcherului GROZAVUL nu este spargerea gheţurilor, dar în situaţia producerii unor calamităţi naturale, aceasta este în măsură să execute şi misiuni speciale, în folosul populaţiei civile, precum misiuni de transport materiale şi alimente, misiuni de transport de persoane şi de ajutor umanitar. (Detalii si poze, pe pagina de facebook a lui Ovidiu Oprea)

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Actual

Va putea trece România peste șocul economic din 2020? Ce perspective sunt pentru 2021

Claudiu Vuță

Publicat

la data de

Scris de

Economia mondială se află într-una dintre cele maigrave crize economice de la Marea Criză începutăîn Statele Unite ale Americii (1929-1933). CrizaCovid-19 a afectat atât sistemul de sănătate, cât șieconomia. Este o criză dublă. Modul în care va fi gestionată criza sanitară va produce efecte asupra modului în care va evolua economia.

Economia românească nu putea să nu fie afectată, având în vedere dependența sa de mecanismele economice globale și integrarea ei în lanțuri economice europene și globale. Structura sa a facut ca economia românească să fie vulnerabilă la impactul COVID-19. Prelucrarea resurselor primare și construcțiile de mașini, principalele domenii care
contribuie la formarea PIB-ului, au fost printre cele mai lovite de recesiune, iar sectorul serviciilor a fost supus restricțiilor aferente combaterii efectelor pandemiei.

În vederea diminuării efectelor crizei, guvernul României a adoptat o serie de măsuri pentru a sprijini mediul economic. Execuția preliminată a bugetului general consolidat la finele anului 2020 a înregistrat un deficit de 101,92 mld lei (9,79% din PIB).

Sume în valoare de 46,31 mld lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19. Creșterea deficitului bugetar aferent anului 2020, comparativ cu anul 2019, este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie, cauzată de criză, precum și, ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (18,12 mld lei), de creșterea cu 2,72 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-decembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 mld lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor, s-a
înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 9,5 mld lei, față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 15,07 mld lei.

Pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemia COVID-19, au fost aprobate o serie de programe guvernamentale de sprijin pentru susținerea activității IMM-urilor, precum și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei, prin intermediul garanțiilor de stat în valoare de 12,48 mld lei pentru anul 2020 (1,20% din PIB).

Conform estimărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, exprimate la finalul anului 2019, România urma să înregistreze o creștere economică de 3,2% in 2020 si de 3,7% in 2021. Estimările OCDE erau la momentul respectiv similiare cu cele ale Comisiei Europene.

Însă criza Covid-19, declanșată la începutul anului 2020 și care a afectat sistemele de sănătate globale, cu efecte directe asupra economiilor, a avut efecte puternice si asupra economiei românești, care a înregistrat in anul 2020 o contracție de -3,9%, conform Ministerului de Finanțe.
Această cifră arată că desi economia a avut de suferit, rezultatul este unul mai bun decât cel indicat de proiecțiile ce au fost realizate în cursul anului 2020 de către instituțiile financiare sau Comisia Europeană, care indicau că economia românească va înregistra o contracție de -5,2%.

Contracția economiei românești, de -3.9% an-la-an, este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Cu toate că în trimestrul II a fost înregistrată o scădere de 12%, aceasta a fost recuperată în ultimele două trimestre ale anului trecut.

Privind rezultatele înregistrate de principalele țări de destinație pentru exporturile românești, observăm că economia Germaniei a înregistrat o contracție de 5%, cea a Italiei de peste 8%, similară cu cea a Franței. Economia Ungariei a scăzut cu 5%, iar cea a Poloniei cu 2,8%.

Spania a înregistrat o contracție de 11%, Grecia de 10%, Portugalia de peste 7%. Singura economie din Uniunea Europeană ce a înregistrat creștere anul trecut a fost cea a Irlandei, care a crescut cu 2,5%. Comisia Europeană estimează o creștere a economiei zonei euro de 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022, respectiv o crestere a economiei UE de 3,7 % în 2021 și 3,9 % în 2022. În ceea ce privește România, se estimează că PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.

Deficite și datorii publice în creștere

Deficitele publice au crescut în mod semnificativ în UE în cursul anului trecut, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecință a măsurilor menite să sprijine economia. Deficitul public agregat al zonei euro a crescut de la 0,6% din PIB în 2019, la aproximativ 8,8% în 2020, înainte de a scădea la 6,4% în 2021 și la 4,7% în 2022. Această evoluție reflectă eliminarea treptată, în cursul anului 2021, a măsurilor de sprijin de urgență, pe măsură ce situația economică
se va îmbunătăți.

Reflectând creșterea deficitelor, previziunile estimează că ponderea datoriei publice în PIB la nivelul agregat al zonei euro va crește de la 85,9% din PIB în 2019 la 101,7% în 2020, 102,3% în 2021 și 102,6% în 2022.

Datoria publică a României a ajuns la 47,7% din PIB la finele anului 2020 și a depășit primul prag de alertă din legea responsabilității fiscal-bugetare, de 45%, conform Consiliului Fiscal. Potrivit analizei Consilului Fiscal, pe coordonatele din strategia
fiscal-bugetară a Guvernului, necesarul de finanțare total pentru anul 2021 ar urma să fie de 129,7 miliarde de lei (11,6% din PIB, cu un deficit bugetar estimat de 7,16% din PIB sau 80 de miliarde de lei). În anul 2022, ar urma sa fie de 127,8 miliarde de lei (10,6% din PIB), respectiv 119,6 miliarde de lei, iar în anul 2023 de 9,2% din PIB. Astfel, se estimează că necesarul de finanțare a sectorului guvernamental exprimat ca pondere în PIB va reveni la nivelurile pre-pandemie (9% din PIB în 2019) abia în anul 2023.

Comisia Europeană prognozează pentru România că datoria publică va crește de la 35% din PIB în 2019, respectiv la 46,7% din PIB în 2020, până la 54,6% din PIB în 2021 şi 63,6% din PIB în 2022.

În eventualitatea în care gradul de îndatorare depășește 50% din PIB, guvernul poate lua măsura înghețării salariilor din sectorul public, această decizie fiind deja luată ceea ce ajută la limitarea majorării datoriei publice. Dacă se depășește nivelul de 55% din PIB, vor fi înghețate automat şi cheltuielile cu asistența socială, din sistemul public, ceea ce presupune și înghețarea majorării pensiilor.

Conform tratatului de la Maasttricht, criteriul de politică financiară impune statelor un deficit bugetar de sub 3% din PIB și un grad de îndatorare de sub 60% din PIB. Comisia Europeană a anunțat că limita de 3% din PIB a deficitului bugetar rămâne suspendată și
pentru anul 2021. Măsura a fost luată pentru a sprijini țările din UE să își revină din recesiunea cauzată de pandemie.

România depășise această limită încă de la finalul anului 2019, când a avut un deficit de 4,6%. Iar în la finalul anului 2020 s-a situat mult peste limita cu un deficit bugetar de 9,79% din PIB.

Pentru a reintra în prevederile tratatului de la Maastricht, România va trebui să își reducă gradual deficitul bugetar, sub pragul de 3% din PIB, ceea ce va presupune și renunțarea la programele de sprijin și diversele facilități acordate mediului economic în anul 2020. Simultan, este nevoie ca investițiile în economia românească să continue accelerat (bugetul de stat pentru anul în curs prevede investiții de 5,5% din PIB).

Sursa: Project-E.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Constanța nu este un pol al dezvoltării, ci un județ care trăiește două luni pe timp de vară

Claudiu Vuță

Publicat

la data de

Scris de

În ultimul an, am analizat modul în care au evoluat salariile în diferite zone ale țării. Astfel, am accesat constant comunicatele Institutului Național de Statistică pentru a vedea unde se află județul Constanța.

În mentalul colectiv, la nivel național, cetățenii României trăiesc cu impresia că județul Constanța este unul dezvoltat, un pol al dezvoltării.

Dar să privim unde se află Constanța, de fapt. Suntem pe locul 10, la nivel național, în ceea ce privește media salariului net, pentru fiecare angajat, cu 3048 lei. Pe prima poziție se află Mun. București, cu o sumă de 4260 lei, pe poziția a doua se află Jud. Cluj cu 3867 lei, urmat de Jud. Timiș cu 3460 lei, iar pe locul 4 urmează Jud. Sibiu cu 3318 lei.

Dezvoltarea județului Constanța nu doar că a stagnat, însă acest județ a fost constant ocolit de mari investiții. Se pare că județul Constanța este din nou lăsat de izbeliște, iar dezinteresul pentru dezvoltarea sa este regula ce a definit alocările de la buget.

Constanța nu este un pol al dezvoltării, ci un județ care trăiește două luni pe vară. Județul este avid după investiții. Lipsa investițiilor a dus la creșterea ratei de emigrare în rândul tinerilor, cauza principală a exodului fiind lipsa locurilor de muncă bine plătite și a perspectivelor.

Constanța are nevoie ca de aer de investiții, în caz contrar exodul tinerilor va continua. Nimeni nu își dorește să trăiască într-un oraș (sau județ) condamnat la subdezvoltare.

Am admirat mereu cum s-au dezvoltat județele din Transilvania. Vizitez mereu Sibiul, Clujul, Oradea sau Timiș. Știti de ce s-au dezvoltat aceste județe? Știți de ce sunt date aceste județe mereu exemplu? Răspunsul este unul simplu. Acestea s-au dezvoltat pentru că au beneficiat de investiții, atât de investiții străine private, dar și de bani de la bugetul de stat.

Această direcție este caracteristică ultimilor 10 ani. Transilvania s-a dezvoltat, nivelul de trai a crescut, salariile s-au majorat si acestea. Județele din Transilvania au devenit un magnet pentru investiții și multe dintre acestea au devenit pol de dezvoltare.

Dar ce se întâmplă în Constanța? Răspuns: nimic. Privim spre vestul țării și continuăm să sperăm că spre Constanța vor fi direcționate investiții și bani pentru finanțarea de proiecte. Acest lucru nu se întâmplă însă doar în Constanța, dar și în sudul țării și Moldova.

Aceste zone nu vor avea nicio șansă din punct de vedere economic, vor continua să se zbată în subdezvoltare în lipsa investițiilor.

Problema nu este doar că sudul țării este subdezvoltat și că va pierde economic, dar va crește și ecartul față de județele din Transilvania. Județele din sud sunt din nou ignorate. Privirea de ansamblu este cea care face diferența și anume dezinteresul pentru Constanța.

Astfel, privind alocarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2021, alocate bugetelor locale pentru finanțarea unor proiecte de investiții si a altor cheltuieli (Sursa: Site-ul Camerei Deputaților) aflu cu surprindere că pentru Constanța sunt alocați zero lei.

Zero, adică nimic. Nimic, adică dezinteres total pentru Constanța.

Peste 73% din sumele alocate se îndreaptă spre Transilvania, anume 279 milioane lei dintr-un total de 379 milioane lei. Pentru a avea o imagine clară, menționez mai jos sumele alocate județelor din Transilvania:

  • Jud. Alba – 25,5 milioane lei
  • Bihor – 30 milioane lei
  • Bistrița Năsăud – 12,10 milioane lei
  • Brașov – 61,52 milioane lei
  • Cluj – 18,31 milioane lei
  • Covasna – 21,32 milioane lei
  • Maramureș – 14,14 milioane lei
  • Mureș – 10 milioane lei
  • Sălaj – 9,24 milioane lei
  • Sibiu – 30,67 milioane lei
  • Timis – 46,57 milioane lei

Înțeleg, de exemplu, alocările pentru investiții în județe sărace precum Covasna sau Sălaj, însă Alba, Bihor, Brașov, Timiș sau Sibiu iau partea leului, 212,57 milioane lei, adică peste 56% din suma totală de 379 milioane lei.

Pentru doar 5 județe este alocată această sumă. Efectul este unul previzibil, anume frânarea proiectelor din județele din sud și Moldova, dar și creșterea disparității între județele din Transilvania.

Dacă spre Transilvania se îndreaptă 279 milioane lei, restul de 100 milioane lei sau 27% din suma totală se duc spre județe din sud și Moldova. Ce am mai observat, în afara de alocările geografice inechitabile, alocări ce țin mai mult de criterii politice. Astfel nu știu cum de primarii USR PLUS au beneficiat de sume de bani din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, cu toții.

Continuând această sfidare la adresa județelor din sud și în primul rând a județului Constanța, se va reuși un singur lucru, anume condamnarea acestor județe la subdezvoltare.

Sursa: Project-E.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Un tânăr s-a aruncat de pe un bloc din Capitală. Trei negociatori au încercat să stea de vorbă cu el

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, un tânăr în vârstă de 22 de ani a murit după ce s-a aruncat de pe o clădire din Sectorul 2 al Capitalei.

Potrivit jurnaliștilor din București, tânărul a amenințat timp de peste două ore că se va sinucide, fără a oferi nici un fel de detalii celor prezenți la fața locului și care au încercat zadarnic să îl determine să renunțe.

Este vorba despre 3 negociatori, iubita sa, un prieten și psihologul care îl avea sub observație, după cum au precizat jurnaliștii postului de televiziune Realitatea TV.

Acesta a fost urcat de urgență într-o ambulanță aflată la fața locului, unde i-a fost acordat primul ajutor, fiind resuscitat minute în șir. Din păcate, tânărul a pierdut lupta cu viața, medicii fiind nevoiți să declare decesul.

Bărbatul ar fi stat pe clădire de mai bine de două ore fără a revendicat ceva în tot acest timp.

În continuare, nu se cunosc cu certitudine motivele care l-au determinat să recurgă la acest gest extrem.

Se pare că tânărul era drogat și consuma droguri încă din primul an de facultate. Potrivit postului Antena 3, el fusese abandonat de părinți și a crescut până la vârsta de 14 ani într-un sat din apropierea Bucureștiului. Ulterior a fost angajat ca receptioner în Capitală  și din primul an de facultate consuma droguri. El locuia la căminul de pe care s-a aruncat de 2 ani, cu chirie, era antrenor de fitness și a renunțat la Academia de Studii Economice în anul I.

Foto: Evz.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: