Connect with us

Exclusiv

Retrocedarea carierei Sibioara. Cercetările penale continuă pentru abuz în serviciu

Published

on

Procurorii constănțeni vor cerceta fapte de abuz în serviciu comise în perioada 2016-2019 în legătură cu retrocedarea carierei Sibioara. O decizie în acest sens a fost luată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în dosarul care a condus deja la desființarea titlului de proprietate obținut de clienții avocatului Ionel Hașotti asupra terenului de 20 de hectare, situat fix în mijlocul valoroasei cariere de piatră.

Retrocedarea

Iată câteva date, pe scurt, despre retrocedare:

Terenul a fost revendicat în anul 2005 de Elena Mitrofan și Margareta Muscalu, în baza legii fondului funciar. În 2006, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului a respins cererea de retrocedare. Cele două persoane au atacat hotărârea de respingere la instanța civilă, într-un proces de fond funciar, în care au fost reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti. În 2008, au câștigat procesul printr-o decizie definitivă a Tribunalului Constanța. Magistrații au reținut că cele două bătrâne ar fi surori, deși în realitate erau verișoare, și că tatăl lor (care nu era decât al uneia dintre ele) ar fi plătit taxe pentru teren până în anul 1950. De asemenea, Tribunalul a considerat că terenul revendicat ar fi agricol și liber de sarcini, după cum stabilise în mod fals un expert. Mult a contat și susținerea verbală a avocatului Ionel Hașotti, anume că ”nu există o dovadă că există o carieră de piatră” pe amplasamentul litigios.

Timp de opt ani, autoritățile nu au putut proceda la restituirea amplasamentului stabilit de instanță, deoarece suprafața în discuție nu era în realitate nici agricolă, nici liberă de sarcini. Terenul se suprapunea în mare parte peste licența minieră a firmei Somaco Construct SRL, iar suprafețele incluse în astfel de exploatări sunt exceptate prin lege de la retrocedare (articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000).  În plus, amplasamentul stabilit spre retrocedare încălca alte titluri de proprietate, perfect valabile, emise anterior. Neprimind terenul, clientele avocatului Ionel Hașotti au solicitat, în anul 2013, daune de 500.000 de euro pentru lipsa de folosință a terenului. În cele din urmă, instanțele de judecată au obligat Prefectura și Primăria Lumina să achite daune materiale de peste 600.000 de lei. În contextul acestui proces de daune, în anul 2016, Elena Mitrofan și descendenții Margaretei Muscalu (decedată între timp) au primit un titlu de proprietate.

Titlul de proprietate, anulat în penal

La începutul acestui an, după cum am relatat AICI, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a descoperit că titlul de proprietate a fost emis în baza unor înscrisuri falsificate material și intelectual, în urmă cu 17 ani. Falsurile sunt anterioare procesului de fond funciar și au avut un rol capital în inducerea în eroare a instanțelor de judecată.

Actele falsificate material și titlul de proprietate, la rândul său falsificat în conținut, au fost desființate de secția penală a Judecătoriei Constanța, la cererea Parchetului, la începutul acestui an. Pe 13 mai 2022, clienții avocatului Ionel Hașotti au fost radiați din cartea funciară. Cariera de la Sibioara a revenit în situația anterioară săvârșirii infracțiunilor.

Iar dosarul penal nu se oprește aici. Mai multe fapte din registrul abuzului în serviciu, consumate la nivelul comisiilor și instituțiilor implicate în procedura de retrocedare, de punere în posesie sau de emitere a titlului de proprietate din anul 2016 vor fi anchetate de organul judiciar. Aceste aspecte, care pot conduce la antrenarea răspunderii penale, au fost declinate Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța prin aceeași ordonanță a PCA care a condus deja la desființarea falsurilor mai vechi și a titlului de proprietate.

Constatările uluitoare ale Ministerului Administrației și Internelor

Ancheta pleacă deja de la o serie de aspecte constatate obiectiv de corpul de control al Ministerului Administrației și Internelor. Vorbim de un control efectuat în anul 2019 la Instituția Prefectului Județului Constanța/ Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra pământului. Corpul de control a făcut respectivele verificări la sesizarea Comisiei de Abuzuri a Senatului României. Comisia parlamentară ceruse acest control, după ce deschisese o anchetă proprie pentru a elucida scandalul imens generat de fostul prefect Ioan Albu, care a declarat un apel tardiv într-un proces care se referea la anularea, pe cale civilă, a titlului de proprietate emis pentru terenul din inima carierei de la Sibioara.

Cariera Sibioara

Ilegalități și aranjamente

Raportul MAI a constatat deficiențe grave în activitatea Comisiei Locale Lumina, a Comisiei Județene și a Instituției Prefectului Județului Constanța. Procedura administrativă derulată în perioada 2005-2006 ”s-a realizat în mod defectuos și fără respectarea dispozițiilor legale aplicabile în materia legilor privind restituirea proprietății.”. Raportul constată că la nivelul Comisiei Locale Lumina, conduse atunci de fostul primar Ioan Roman, nu a existat o evidență clară a documentelor, iar colectivul de lucru nu a fost implicat nici măcar la nivelul pregătirii materialelor de ședință sub aspectul verificării autenticității actelor. Evident că, în acest context, ”nu s-a avut în vedere că terenul solicitat face parte din categoria celor cu destinație specială ce nu putea fi introdus în circuitul civil prin reconstituirea dreptului de proprietate”.

Aceeași harababură a domnit și la Comisia Județeană, condusă de fostul prefect Dănuț Culețu. Actele au fost verificate sumar de o funcționară de la Fonduri Europene care nu făcea parte din colectivul de lucru, iar HCJ 420/2006, prin care a fost respinsă notificarea de restituire a terenului (nu pe motivele reale, ci pe unele contestabile), a fost dată cu încălcarea procedurii legale. Mai departe, în procesul de fond funciar deschis în anul 2006, Comisia Județeană a trimis apărări pur formale semnate doar de fostul prefect Dănuț Culețu (care nu era jurist, ci prefect). Deși apărările au fost înregistrate la Prefectură, la data controlului MAI nu s-a putut stabili dacă acestea au fost întocmite de juriștii instituției sau aduse din afară și plantate acolo.

Raportul MAI mai constată că în anul 2011, Comisia Județeană a adoptat HCJ 266, prin care a fost respinsă propunerea de predare către ”moștenitori” a amplasamentului stabilit prin raportul de expertiză anexă la sentința civilă din 2008. Doi ani mai târziu, așa cum se reține în Raport, Comisia Județeană, condusă de fostul prefect Eugen Bola, a adoptat HCJ 49, prin care a revocat hotărârea anterioară în mod ilegal ”întrucât legislația din domeniul fondului funciar nu prevede posibilitatea comisiei județene de a dispune revocarea propriei hotărâri, această procedură fiind de competența instanței de judecată…”.

Titlul de proprietate, născut cu forcepsul

În anul 2016, Comisia Județeană, condusă de fostul prefect Adrian Nicolaescu, a adoptat hotărârea (HCJ 34/2016) de a pune în aplicare sentința civilă de retrocedare, din anul 2008, potrivit amplasamentului stabilit prin raportul de expertiză din acel dosar.

Potrivit Raportului MAI, HCL 34/2016 a fost emisă cu încălcarea regulamentului stabilit prin HG 890/2005, în sensul că aceasta nu a avut la bază o propunere motivată a Comisiei Locale Lumina. În schimb, la baza hotărârii se află două referate indicate în preambul. Primul a fost semnat de doi consilieri juridici, însă unul dintre aceștia nu făcea parte din colectivul de lucru constituit prin Ordinul Prefectului. Al doilea referat nu a mai fost găsit la dosarul aferent HCJ 34/2016. Fie documentul nu a fost întocmit, fie s-a evaporat pe parcurs, într-o eventuală operațiune – spunem noi – de ștergere a urmelor.

Ca urmare a adoptării HCJ 34/2016, ”moștenitorii” au fost puși în posesia unui amplasament de 20 de hectare diferit față de cel stabilit prin raportul anexă la hotărârea de retrocedare din 2008. Ajustările au fost făcute de un specialist în măsurători topografice care nu era de fapt membru al Comisiei Locale Lumina constituite prin Ordinul Prefectului. De asemenea, în procesul-verbal de punere în posesie au fost incluși urmașii Margaretei Muscalu, deși aceștia nu figurau în hotărârea judecătorească. În raportul MAI se arată că acest document a fost întocmit fără respectarea dispozitivului hotărârii judecătorești și cu încălcarea HCJ 34/2016 care stabilise că punerea în posesie se face potrivit raportului de expertiză anexă la hotărârea judecătorească. Mai departe, titlul de proprietate 8877/2016 a fost scris de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța în baza documentației cu probleme.

Aici este relevant de menționat și un alt aspect care nu a făcut obiectul constatării MAI, dar care reiese din dosarul penal, anume că o parte din terenul retrocedat în inima carierei de piatră a fost înscris în cartea funciară în categoria curți-construcții. Însă și acest aspect încalcă sentința civilă din 2008, care s-a referit la un teren agricol, în baza Legii 18/1991, iar nu la imobile de tip curți-construcții.

Nicolaescu cere anularea propriului act

Tot în raportul MAI se evidențiază împrejurările în care Instituția Prefectului a atacat titlul de proprietate la două luni după ce l-a emis. Amintim aici că fostul prefect Adrian Nicolaescu a deschis o acțiune civilă în anulare împotriva propriului act, după ce a primit dovezi de la Primăria Lumina care atestau dubla retrocedare a terenurilor deținute de autorii ”moștenitorilor”. Practic, autorul inițial, Nicolae Tudorancea, a decedat în anul 1942, iar terenurile sale au fost preluate de cei 7 urmași ai săi. În acest context, moștenirea a fost retrocedată de două ori: o dată după urmașii lui Nicolae Tudorancea, luați ca autori, conform cotelor cuvenite acestora, și încă o dată, pe de-a întregul, după autorul Nicolae Tudorancea, prin speța descrisă în articolul de față. Pe parcursul procesului, Arhivele Naționale au comunicat documente oficiale de epocă prin care se atesta că, înaintea decesului, Nicolae Tudorancea figura, nu cu 20 de hectare de teren, ci doar cu 10. De asemenea, actele de arhivă atestau că statul a naționalizat doar 8 hectare de teren lăsate în părăsire de pe urma lui Nicolae Tudorancea (vezi AICI). 

Apelul tardiv al lui Ioan Albu

În fața acestor dovezi, prefectul trebuia să depună plângere penală. Însă acesta a preferat o acțiune civilă. Numai că, așa cum se remarcă în raportul MAI, instituția nu și-a bătut capul prea tare cu acest litigiu. Reprezentarea s-a făcut pur formal, în baza unor note de ședință trimise instanței. De altfel, despre absența juriștilor de la proces s-a relatat la vremea respectivă pe larg în presa locală și inclusiv în publicația de față. Cert este că acțiunea Prefectului a fost respinsă pe fond, pe baza unor argumente ușor de răsturnat. Între timp, Nicolaescu a fost înlocuit de la conducerea Prefecturii cu Ioan Albu. Iar acesta din urmă a transmis cererea de apel în mod tardiv. Practic, procesul care putea conduce, încă de atunci, la anularea titlului de proprietate pe cale civilă a fost trântit prin această manevră meschină.

Corpul de control al MAI a descoperit că hotărârea judecătorească de fond a fost înregistrată la Prefectură cu o întârziere de câteva zile. Registratorul care a greșit a motivat că situația s-ar fi datorat volumului prea mare de muncă. De asemenea, în raportul MAI se menționează existența unei ședințe la care a participat un consilier juridic de la Somaco Construct SRL, care a indicat Comisiei Județene termenul exact de apel. Juristul Prefecturii care s-a ocupat de caz a redactat și predat cererea de apel în termenul cuvenit. Însă Prefectura a trimis documentul abia după trei zile la instanță, considerând că ar fi în termen, în baza înregistrării greșite. În acest fel, apelul a fost respins ca tardiv declarat.  

Întregul Raport MAI poate fi citit AICI.

Cercetările continuă pentru abuz în serviciu

În ciuda acestor manevre nedemne și rușinoase, titlul de proprietate nu a rezistat decât până la începutul acestui an, 2022, când a fost desființat în procedură penală. După cum am arătat, manevrele din acest dosar vor fi cercetate în continuare, ceea ce este absolut firesc. Așteptăm ca procurorii să-și facă treaba, iar cei trei prefecți care au încălcat legea să fie cercetați, întrucât nimeni nu este mai presus de lege. Impunitatea celor implicați ar fi o palmă prea grea peste obrazul oricui mai crede în statul de drept și în domnia legii. 

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.