Connect with us

Societate

Sate părăsite în județul Constanța

Maria Ionescu

Publicat

la

Este foarte bine știut că populația țării scade la la an la an. Cândva eram peste 23 de milioane de locuitori, iar nu peste foarte mult timp vom ajunge la vreo 15 milioane. Este greu de dat explicații refritoare la cauza acestei scăderi masive a populației. Pe de-o parte este vorba despre plecarea a milioane de români din țară – care au părăsit țara pentru a avea locuri de muncă bine plătite și pentru a putea trăi decent. (Vorbim despre o decență pe care noi, cei care trăim în continuare aici nu o înțelegem la justa ei valoare.) Însă oamenii care au preferat să renunțe la România ca la țara în care locuiesc sunt, de regula, din orașe. Mai rar o să întâlnim țărani care să-și lase gospodăria, animalele și terenurile pe care le au pentru a pleca din țară. Numărul lor este foarte mic, dar asta nu este o scuză pentru dispariția adevăraților țărani din satele în care s-au născut și au trăit. Unde sunt aceștia?

Cum au fost distruse sate întregi

În urmă cu zeci de ani, când țara noastră trebuia să se dezvolte din toate punctele de vedere, dar în primul rând urma să construiască canalul Dunăre Marea Neagră și să se ocupă în masă de agricultură, au fost rase de pe suprafața pamântului localitățile care păreau a fi nelalocul lor. Unul dintre satele dispărute din această cauză a fost Straja. Aparținea de comuna Cumpăna și se afla la 8 kilometri de Murfatlar. Nu era o localitate foarte mare, dar avea câteva sute de locuitori care se ocupau în mare de creșterea animalelor.  Ce folos că oamenii erau gospodari, dacă localitatea lor se afla exact pe traiectoria canalului Dunăre-Marea Neagră? Așa că, fără prea multe comentarii din partea sătenilor, conducerea de stat a decis să le dărâme satul, iar pe ei să-i mute la blocuri, în Cumpăna. Numai bieții de ei știu câți bunici și câte rude și-au pierdut atunci viața din cauza supărării excesive. Iar astăzi, canalul este navigabil și foarte folosit (mă rog, nu atât cât s-ar putea, dar …), iar oamenii și-au refăcut viața cum au putut.

 Grăniceru ce mai păzește?

Pe site-ul primăriei orașului Negru Vodă sunt trecute localitățile care intră în componența sa. Despre Grăniceru sunt postate doar două rânduri, respectiv: “localitatea Grăniceru a fost dezafectată și depopulată, dar figurează încă în nomenclatorul localităților din România.” În anul 1899, se știa despre acest sat că “populaţiunea sa este de 51 familii, cu 250 suflete, ocupîndu-se mai ales cu creşterea vitelor şi cu agricultura. Maioritatea populaţiunei o formează Bulgarii. Drumuri comunale duc la Cara-Omer, Mustafoci, Daulu-Chioi şi în Bulgaria. Numele acesta şi l’a luat de la un măcel, de demult întîmplat între năvălitorii turci”şi populaţiunea de baştină bulgară, cînd s’a vîrsat mult sînge şi s’au distrus multe case, reducînd satul la aproape pe a treia parte din teritoriul său.” Acum satul nu mai există decât cu numele, dar are cod postal! Și, din păcate, Grăniceru nu mai păzește nimic!

 Satul Casian mai are câțiva locuitori

 Cu toate că are electricitate și nu este foarte departe de comuna Grădina, satul  Casian mai are doar șapte locuitori. Pe vremuri acolo trăiau peste 250 de familii și se descurcau cum puteau: creșteau animale, se ocupau cu munca câmpului. Cam de pe vremea colectivizării oamenii au început să plece din sat, până când s-a ajuns la nivelul actual. Au fost și investitiori interesați, dar le-a dispărut elanul, iar acum este o localitate aproape părăsită. Sfântul Casian vorbeşte în scrierile sale despre neamul Casienilor, oameni înstăriţi care au putut să asigure copiilor toate cele necesare pentru a-i instrui şi îndemna pe calea credinţei şi a dragostei întru Hristos.

Miriștea a ajuns … miriște

 În comuna Mereni este și satul Miriștea. După câțiva km de mers pe șosea asfaltată, se face un drum la dreapta. Preț de  vreun km, se merge pe o șosea pietruită, dar mai apoi  este de pământ curat. Când plouă, nu se poate circula decât cu mașini de teren. Pe vremuri, cam prin anii 60, satul era numeros și întins. În localitate trăiau în jur de 700 de oameni, care aveau inclusiv o școala cu clasele I-IV. Dar în timp au mutat școala la Mereni, iar satul a început să fie demolat pentru a rămâne teren agricol. Nu a devenit însă sursă de venit pentru agricultori, ci o adevărată insulă de mizerie pentru locuitorii care astăzi mai trăiesc în patru case.  Unii dintre ei se descurcă binișor, în sensul că mai au animale care le asigură un trai cât de cât decent, dar alții sunt muritori de foame. Trăiesc de pe azi pe mâine și nu au nici o soluție pentru a schimba lucrurile.

 La Curcani nu mai sunt nici găini

 Curcani este un sat în partea sudică a județului Constanța, în Podișul Cobadin, care aparține administrativ de comuna Cobadin. În trecut s-a numit Cherticpunar. La recensământul din 2002 avea o populație de 19 locuitori, care a scăzut din zi în zi. În 2011, doar patru persoane mai locuiau acolo. Din câte se pare, în zonă există o fermă de animale, dar satul în sine a rămas de izbeliște. Dar acest sat a rămas în memoria celor care merg să viziteze Muzeul Național Astra Sibiu, unde este expusă singura moară de vânt cu pânze din România. Aceasta a fost dusă de la Curcani spre Sibiu în anul 1966.

Brebeni, satul dintre dealuri

Satul Brebeni, numit cândva  „Ciucurchioi”, este un sat mic, ce se întinde pe o lungime de un kilometru și se află într-o zonă pitorească de deal, unde au trăit cândva peste o sută de persoane. În prezent, satul abia mai numără câțiva  localnici, cei mai mulți fiind de vârsta a treia. Doar patru familii mai locuiesc în acest sat care își pierde zi de zi suflul.

Avem atât de multe locuri frumoase, distruse din motive diverse. Însă numai cu voință și bani ele pot redeveni atractive, fie și doar în sezon.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Societate

CMSN Constanța. Experiență de neuitat la Clubul de echitație

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Clubul de echitație din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii vă așteaptă să vă înscrieți la Școala de echitație.

Plimbări manej: de luni până duminică, în intervalul orar 10.00 – 15.00. Intre orele 12.00 și 13.00 este pauză.

Greutatea maximă pentru echitația cu cai este 85 kg.

Manejul de la CMSN Constanţa are o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi şi este deschis pe tot parcursul anului. Echitația de la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii se face într-o incintă închisă chiar și pe timpul iernii, dar de primăvara caii și elevii ies în aer liber.

LA CMSN Constanța sunt cai pregătiți și antrenați atât pentru începători cât și pentru avansați.

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

Spitalul Județean Constanța, modernizat cu fonduri europene. Vezi anunțul ministrului Voiculescu

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul acestei seri, Vlad Voiculescu, ministrul sănătății a anunțat pe pagina sa de Facebook că trei spitale din România vor beneficia de fonduri europene . Este vorba despre Spitalul de Urgență ”Sf. Ioan”, București, Spitalul Clinic de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” din Constanța și Spitalul Municipal de Urgență Roman.
Cele trei unități sanitare vor beneficia în total de proiecte în valoare de 88,5 milioane de lei.
Spitalul Județean din Constanța va fi dotat cu echipamente și aparatură medicală de specialitate, precum și cu materiale sanitare de protecţie, igienizare şi dezinfecţie, în vederea protejării sănătăţii populaţiei de efectele pandemie. Proiectul este în valoare de 36 de milioane de lei finanțare europeană.
Iată postarea integrală a ministrului Vlad Voiculescu:
”Fonduri europene pentru 3 spitale.
Alte trei spitale au semnat contracte cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru îmbunătățirea siguranței pacienților și a personalului medical din spitalele publice.
Primul proiect „Întărirea capacității Spitalului Clinic de Urgență Sf. Ioan, București”, va beneficia de 43.9 milioane de lei finanțare. Obiectivul este protejarea personalului medical și a pacienților împotriva infectării cu COVID-19, precum și creșterea capacității celor două unități medicale (spitalul și Maternitatea Bucur din incintă, aceasta fiind unitate suport pentru pacienţii testaţi pozitiv), pentru diagnosticarea și tratarea pacienților infectați. Datorită proiectului va crește capacitatea de diagnosticare, îngrijire și tratament și vor fi achiziționate echipamente de radiologie, imagistică medicală, aparate de ventilație mecanică, defibrilatoare, echipamente specifice Unității de Primiri Urgențe, echipamente specifice activităților de terapie intensivă și sălilor de operație ale spitalului și maternității.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei din Constanţa va beneficia de un proiect cu o valoare de 36 milioane lei finanțare europeană. Spitalul va fi dotat cu echipamente şi aparatură medicală de specialitate, precum şi cu materiale sanitare de protecţie, igienizare şi dezinfecţie, în vederea protejării sănătăţii populaţiei de efectele pandemiei.
Spitalul Municipal de Urgență Roman este beneficiarul unui nou proiect finanțat cu 8,6 milioane lei din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Acesta va asigura dotarea și achiziționarea de echipamente medicale pentru spital, ce vor fi utilizate atât direct pentru pacienții cu COVID-19, cât și pentru tratamentul și îngrijirea pacienților suspecți sau non-COVID. Concret, finanțarea prevede îmbunătățirea capacității de monitorizare și îngrijire a pacienților, în special a cazurilor severe, care necesită internare la terapie intensivă, având în vedere că dotările actuale sunt precare și insuficiente pentru a face față unei astfel de crize sanitare, în special in camera de gardă, ATI, blocul operator, pe secțiile și in compartimentele spitalului.”

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

A murit Vasile Strat, administrator public al județului Tulcea

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Colegii din Consiliul Județean Tulcea deplâng trecerea la cele sfinte a celui care a fost Vasile Strat, administrator public al județului Tulcea.
Un veritabil om de administrație, Vasile Strat a fost, preț de aproape un deceniu, coloana vertebrală a Executivului județean tulcean. În cele patru mandate de consilier județean, unul de vicepreședinte al Consiliului Județean Tulcea și două de administrator public al județului Tulcea, Vasile Strat a fost cel care a gestionat, impecabil, administrarea financiară a județului nostru.
Ambiția, seriozitatea și devotamentul față de administrația publică au fost principalele repere care au definit activitatea domnului Vasile Strat în cadrul Executivului județean.
Apreciat de colegi și de partenerii instituționali, Vasile Strat va rămâne în amintirea tuturor drept un profesionist în domeniu și un om de înaltă ținută morală, întotdeauna alături de oamenii care i-au solicitat ajutorul.
Un om deschis, echilibrat, un bun organizator, Vasile Strat a lăsat multă durere și întristare în rândul celor care l-au cunoscut.
„Este un moment extrem de dificil pentru mine, întrucât astăzi am pierdut nu numai un coleg, dar și un foarte bun prieten. Dincolo de calitățile sale incontestabile din punct de vedere profesional, Vasile Strat a fost întotdeauna un bun prieten, un coleg de încredere, un om sincer și devotat. A fost un OM pentru care administrația era o a doua casă, un om pentru care activitatea în slujba cetățenilor a primat în fața problemelor personale. A fost un om căruia, cu siguranță, îi vom simți lipsa și sprijinul. Dumnezeu să îl odihnească în pace!“, a transmis Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: