Senatorul Chițac îl interpelează pe ministrul Sănătății. Îi cere ca Ministerul să preia SCJU Constanța și să demareze construirea unui Spital Regional! Vezi document

Senatorul PNL de Constanța, Virgil Chițac, îl interpelează pe ministrul Sănătății, Florian Dorel Bodoc. Parlamentarul constănțean îi prezintă ministrului deficiențele pe care Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța le are, prezentând o listă a deficiențelor tehnice descoperite și trage un semnal de alarmă asupra lipsei personalului medical. Prin acest docuemnt, senatorul îi cere ministrului emiterea unei hotărâri prin care Ministerul Sănătății să preia în subordine SCJU Constanța după modelul spitalului județean din Târgu Mureș și demararea de urgență a proiectului privind construirea cu prioritate a unui Spital Regional la Constanța, „județ cu o importanță deosebită din punct de vedere economic, social și strategic-militar.”

Iată textul docuemntului pe care senatorul Chițac îl prezintă ministrului Sănătății:

“Legea sănătății publice și Legea descentralizării în sănătate au fost adoptate la 1 septembrie 2009, iar de la 1 ianuarie 2010 spitalele, cu excepția celor regionale și a celor de interes național, au trecut în administrarea autoritatilor locale astfel: spitalele județene sunt administrate de consiliile județene, spitalele municipale de consiliile municipale, iar cele orășenești de consiliile locale. Atunci a intrat în subordinea Consiliului Județean Constanța și Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța. În fapt SCJU Constanța este cel mai mare spital din Sud Estul țării și primește în sezonul estival pacienți din toată țara. Are în zona sa de compețență Portul Constanța și Centrala Nuclearo-elctrică de la Cernavodă, unități economice de interes strategic național. Luând în calcul un ipotetic accident la CNE Cernavodă, la Constanța este cel mai apropiat spital de urgență unde ar putea ajunge eventualele victime. În altă ordine de ideei nu putem să nu luăm în calcul poziția strategică de la Marea Neagră a orașului Constanța care reprezintă o altă provocare pentru SCJU Constanța. Baza de la Mihail Kogălniceanu a ajuns avanpostul estic al Alianței Nord Atlantice, unitate strategică la Marea Neagră. În contextul conflictului din Ucraina și anexării Crimeei, SUA a luat măsuri suplimentare de asigurarea flancului estic al NATO ca parte a angajamentelor luate în cadrul alianței.Au fost suplimentate  efectivele pe tot flancul estic. La începutul lunii martie a fost demarată în zona litorală o amplă operațiune militară care a implicat importante efective, elicoptere și nave ale armatei SUA în colaborare cu unități românești din trupele terestre și Marina Militară numită Atlantic Resolve. Brigada 10 elicoptere de luptă americană este prima mare unitate de acest gen dislocată în Europa de Est ca parte a operaţiunii Atlantic Resolve, având peste 2.200 de militari, 86 de elicoptere şi mai mult de 700 de elemente de tehnică militară ce au plecat din mai multe porturi americane către Germania, Letonia şi România. Acest gen de exerciții militare se vor succeda pe tot parcursul anului la intervale de timp foarte apropiate ceea ce înseamnă că vom avea o prezență militară de ordinul a 1000/2000 de militari americani și români în permanență la Baza Mihail Kogălniceanu. În acest context, în primul trimestru SCJU Constanța a primit vizita mai multor delegații militare americane care au inspectat urgența și secțiile spitalului. Ultima vizită a avut loc în urmă cu aproximativ trei săptămâni. De altfel interesul american pentru spitalul din Constanța a fost constant de la inaugurarea Bazei Mihail Kogălniceanu. Au existat și situații în care militari americani au ajuns la SCJU cu diferite probleme. În situația ipotetică a unui accident major pe timpul aplicațiilor de luptă, situație de nedorit, rolul SCJU Constanța este unul major, cel puțin ca unitate de triere și stabilizare a cazurilor grave. În ciuda acestor argumente de ordin strategic și a modernizărilor făcute la Unitatea de Primiri Urgențe și pe câteva secții cum ar fi cardiologia și ortopedia, SCJU Constanța face față cu greu afluxului de pacienți chiar și în afara sezonului estival. Dau un exemplu pe care l-am găsit chiar pe site-ul spitatului: <Din dimineața zilei de vineri, 3 martie și până luni, 06.martie 2017, la ora 08.00, la urgență au fost înregistrate 1118 cazuri. Este vorba despre 799 adulți și 319 copii. În total, în cele 3 zile,  au rămas spitalizate 311 persoane.> Situația s-a repetat în intervalul 21-23 martie când numărul pacienților a fost mai mare: 1138. Ce nu se spune pe site-ul SCJU Constanța este că timpul de așteptare al pacienților ajunși la UPU variază între 4 și 24 de ore, interval în care sunt efectuate analize, investigații imagistice și în final se pune diagnosticul și se prescrie tratamentul. Este inadmisibil pentru un spital de urgență cu pretenții ca să ai un asemenea termen de răspuns pentru solicitările de urgență. Pacienții cu afecțiuni ușoare așteaptă cel mai mult la urgență pentru că victimele accidentelor de orice natură devin priorități conform protocolului de triere al UPU atunci când apar. În plus pe timpul sezonului estival statistica spune că numărul pacienților crește cu 50% față de medie.

La acest moment secția de Terapie intensivă adulți a SCJU Constanța dispune de 29 de paturi grupate pe 6 saloane. Numărul de pacienți admiși în Secția de Terapie Intensivă este de aproximativ 4500-5000 pe an. Practic secția este supraaglomerată. Motivele pentru care terapia este supraaglomerata sunt următoarele:

– absența unei unități de high dependency pe secția de neurologie care face ca toate cazurile de comă să ajungă la terapie intensivă.

– unitatea de terapie acută coronariană este insuficient dotată din pdv tehnic: nu dispune de ventilator mecanic, iar pacienții cu infarct și disfuncție ventilatorie ajung tot la terapie intensivă.

– pe perioada estivală gradul de ocupare a patului de spital crește direct proporțional cu numărul populației pe care spitalul o deservește. În lunile de vară din cauza afluxului de turiști numărul de pacienți din terapie intensivă este cu 50% mai mare, în special politraumatizați care prin definiție sunt pacienți critici cu risc mare și necesită monitorizare complexă. În plus mai sunt și situații neprevazute: catastrofe naturale, accidente de munca, accidente rutiere cu victime multiple. În aceste situații pacienții rezultați devin priorități și sunt de obicei transferați la terapie intensivă cu stare generală extrem de gravă. Aceștia necesită o monitorizare amplă și îngrijiri complexe. În Secția de Terapie Intensivă a SCJU Constanța, unde dotările sunt insuficiente, astfel de situații (care necesită logistică suplimentară) sunt mult peste capacitatea actuală de management a pacientului critic.

În continuare vă prezint o listă cu deficiențe tehnice:

– paturi depășite dpdv moral și fizic

– monitoare insuficiente (doar 14 funcționale)

– ventilatoare mecanice insuficiente (doar 9 funcționale)

– injectomate insuficiente (doar 20 disponibile)

– infuzomate insuficiente (doar 2)

– pompe de nutriție (insuficiente)

– dispozitive de încalzire cu aer cald insuficiente (doar 4)

– plăci de transfer (inexistente)

– electrocardiograf portabil (absent)

– echograf portabil (absent)

O altă mare problemă este cea deficitului de personal. Medicii sunt puțini și suprasolicitați. Garda la UPU este formata din 3 medici specialiști și 1 rezident. Ar fi necesari 6 medici specialiști. Au existat și 300 de consulturi pe fiecare medic de gardă, ceea ce reprezintă o presiune enormă pe tot personalul din urgență. De asemenea personalul sanitar cu studii medii este insuficient sau cu puțină experiență pentru că sunt la început de carieră. De altfel managementul SCJU Constanța încalcă legea atunci când vorbim de utilarea Secției de Terapie Intensivă și a Unității de Primiri Urgențe.

În concluzie consider imperios necesar utilarea Secției de Terapie Intensivă a SCJU în conformitate cu prevederile Ordinului 1500 din 24 noiembrie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor de anestezie și terapie intensivă din unitățile sanitare Publicat in Monitorul Oficial 873 din 15 decembrie 2009.

Este primă condiție pentru a putea fi degrevată UPU.

Tot legat de activitatea de la Unitatea de Primiri Urgențe am stabilit că SCJU Constanța a fost și este tratat ca o afacere în beneficiul membrilor camarilei lui Radu Mazăre din care face parte și actualul primar PSD Decebal Făgădău. Fostul director al SCJU Dănuț Căpățână, care are două dosare de corupție legate de achizițiile SCJU Constanța și care a fost condamnat în primă instanța la 13 ani și 4 luni de închisoare într-un dosar și patru ani în cel de-al doilea, a perfecționat acest sistem al scurgerii banilor către firme cu acționariat anonim din Cipru în detrimentul spitalui. El a facilitat și încheiat contracte de închirierea unor spații din spital pe termene de zeci de ani și a lăsat ca toată aparatura de imagistică, cea pentru analize complexe, angeograful și aparatul de cobaltoterapie să ajungă la epuizare fizică și să nu fie înlocuite până la ieșirea din uz. Apoi toate aceste servicii au fost preluate de societăți private. Un exemplu ar fi că deși SCJU dispune de un angiograf și acela adus printr-un program național, pacienţii care au nevoie de o intervenție cu acest aparat sunt nevoiţi să apeleze la clinica privată Cardioscan, care deţine singurul astfel de aparat din Constanţa. În anul 2012, în baza unui protocol de colaborare încheiat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă cu Consiliul Judeţean Constanţa a demarat  un program de prevenire şi reducere a mortalităţii ca urmare a infarctului miocardic acut. Programul  avea în vedere decontarea procedurilor de cardiologie intervenţională pentru pacienţii cu infarct miocardic acut din judeţ. În exclusivitate beneficiara acestui program este clinica Cardioscan. Angiogramele şi implantarea de stimulatoare se fac doar de luni până joi pentru că singurul medic care face intervențiile este din Timișoara și face naveta.  Programul a fost inventat special pentru această firmă. Dacă ai neșansa să faci un infarct în week end situația se complică și soluții se găsesc doar la București. Din diverse motive, de aproximativ 2 ani, conducerea SCJU nu pune în funcțiune angeograful pe care il deține. Așa că banii încasați din aceste intervenții mearg către Cardiosca SRL. Succesul afacerii ar fi putea fi acela că din acționariatul Cardioscan SRL a făcut parte Daniela Monica Gaitanidis Făgădău, soția primarului Decebal Făgădău și medicul care operează. Când vorbim despre restul serviciilor de imagistică ajungem la altă firmă privată cu profituri considerabile. SC Pozitron Medical Investigation SRL, societate ce deține clinica Pozitron și care are un punct de lucru în incinta Spitalului Clinic Judeţean Constanţa. Spațiul a fost preluat în baza contractului de închiriere nr. 24.952 din 07.10.2011. Durata contractului este de 25 de ani și a fost încheiat de Dan Căpățână. În fapt Dan Căpățână este artizanul acestui gen de contracte cu firme controlate prin societăți off shore de grupul Mazăre-Strutinsky-Constantinescu și cel mai bun exemplu este Pozitron Medical Investigation SRL. Circuitul pacienților în SCJU trece vrând nevrând pe la laboratoarele acestei firme care oferă serviciile de imagistică. Unitatea de primiri urgențe este cel mai mare furnizor de pacienți și automat de sume importante încasate pe serviciile oferite. Pozitron a avut ca asociați pe Mihaela Gherasim Tănase o apropiată a tripletei Mazăre- Constantinescu- Strutinsky dar şi un off shore din Cipru- Talmage Overseas. Director la Pozimed a fost tot soția actualului primar Decebal Făgădău, Monica-Daniela Gaitanidis-Făgădău. Probabil că asta spune tot despre această afacere care căpușează spitalul. De asemenea SCJU Constanța nu mai are capacități proprii de tratament împotriva cancerului prin radioterapie pentru că singurul aparat de cobaltorepie și-a epuizat resursa sub privirile neputincioase ale doctorului Dan Căpățână care a trecut la planul B: externalizarea. Numai că în Constanța nu există încă o clinică privată care să ofere acest tratament bolnavilor de cancer și toți cei suferinzi atât din Constanța cât și din județele limitrofe sunt nevoiți să mergă la București.

Succesorul doctorului Dănuț Căpățână la conducerea SCJU este nimeni altul decât Cătălin Grasa. Acesta este un apropiat al lui Radu Mazăre și în virtutea acestei relații a ocupat imediat după terminarea rezidențiatului funcții de conducere la SCJU. El a fost director general, director medical și președinte al consiliului de administrație. După plecarea lui Dan Căpățână, Cătălin Grasa a fost numit director general și președinte al CA al SCJU, probabil ca să existe continuitate.

În continuare Unitatea de primiri urgențe și secțiile spitalului sunt supraaglomerate. Foarte des, din cauza lipsei de paturi pe anumite secții, pacienții sunt ținuți pe tărgi. Având în vedere că toate servciile spitalului: morga, pază, curățenie/salubrizare și cele anterior menționate au fost externalizate consider că nu există șanse de redresare economică și nici de ridicare a serviciilor medicăle sub tutela Consiliului Județean Constanța și a managerilor de tip Dan Căpățână și Cătălin Grasa. Este evident că resurse importante ce pot fi încasate de SCJU Constanța din imagistică și alte servicii medicale au fost deliberat direcționate către un grup de firme care sunt controlate de grupul infracțional Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinsky plus complicii acestora Decebal Făgădău, Dan Căpățână și Cătălin Grasa. De altfel noua conducere a CJ Constanța compusă din președintele Horia Țuțuianu nu pare să schimbe situația ci dimpotrivă. A fost numit un alt Consiliul de Administrație la SCJU în fruntea căruia se află medicul Cătălin Grasa și  din care mai fac parte un fost vameș cu dosare în justiție și o fostă ministru secretar de stat la ministerul turismului.

În consecință, domnule ministru, ținând cont că SCJU Constanța are activitate universitară, este un spital considerat de categoria 1, este cea mai mare unitate sanitară publică din sud-estul țării, este de interes national și are 1200 paturi vă solicit:

1. Să emiteți o Hotarâre prin care Ministerul Sănătății să preia în subordine SCJU Constanța după modelul spitalului județean din Târgu Mureș.
2. Demararea de urgență a proiectului privind construirea cu prioritate a unui Spital Regional la Constanța, județ cu o importanță deosebită din punct de vedere economic, social și strategic-militar.

Din punctul meu de vedere măsura trecerii în subordinea Ministerului Sănătății a SCJU Constanța se impune pe fondul schimbării managementului actual cu unul care să țină cont de interesul general nu doar de profitul unor firme deținute de potentații locali.”

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta