Connect with us

Justitie

Sentință finală în dosarul ”Micul Regat”! Educatoarele care au bătut copii au fost condamnate

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Judecătorii din cadrul Curţii de Apel Constanţa s-au pronunţat azi în dosarul „Micul Regat“, grădiniță unde mai mulţi copii au fost abuzaţi și au dat sentința finală. Educatoarele şi directoarea de la grădiniță au fost condamnate la pedepse cuprinse între un an şi un an şi cinci luni de închisoare cu suspendare pentru purtare abuzivă. De asemenea, au fost obligate la plata a 50.000 de euro daune morale către cele cinci părţi civile din acest dosar.

Iată soluția pe scurt:

  1. În baza art.421 pct.1. lit.a) cod procedură penală, respinge apelul formulat de partea civilă C. T. prin reprezentant legal C. L. ca tardiv.
  2. În baza art.421 pct.1. lit.b) cod procedură penală, respinge apelurile formulate de de inculpatele Armă Cristina Alina, Vierescu Georgiana, Hercuş Larissa Victoria, Petre Irina şi Manolache Cristina ca nefondate.
  3. În baza art.421 pct.2. lit.a) cod procedură penală, admite apelurile declarate de către procuror şi părţile civile A. M., C.A.M., I. M. G. şi D. R. A., desfiinţează în parte hot. atacată şi, prin extinderea efectelor conform art.419 cod procedură penală, şi cu privire la partea civilă C.T., rejudecând:

3.1. În baza art.396 alin.(2) cod procedură penală, art.26 cod penal 1969 rap. la art.250 alin.(3) cod penal 1969 cu aplic. art.41 alin.(2) cod penal 1969 şi art.5 cod penal, condamnă pe inculpata Pufleanu Eliza, CNP …, la pedeapsa de 1 an 5 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de „purtare abuzivă” în formă continuată.

În baza art.12 alin.(1) din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind noul cod penal rap. la art.71 alin.(2) cod penal 1969, pe durata executării pedepsei interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, b) cod penal 1969.

În temeiul art.81 cod penal 1969, suspendă condiţionat executarea pedepsei. În baza art.82 cod penal 1969, stabileşte termenul de încercare de 3 ani 5 luni (prin adăugare la intervalul de 2 ani a cuantumului pedepsei aplicate). În baza art.71 alin.(5)/Cod penal 1969, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei suspendă executarea pedepsei accesorii În baza art.404 alin.(2) cod procedură penală, atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art.83 şi 84 cod penal 1969 privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

3.2. Majorează pedeapsa aplicată inculpatei Manolache Cristina de la 1 an închisoare la 1 an 5 luni închisoare pentru infracţiunea de „purtare abuzivă” în formă continuată prev. de art.250 alin.(3) cod penal 1969 cu aplic. art.41 alin.(2) cod penal 1969 şi art.5 cod penal. Menţine aplicarea art.81 cod penal 1969 referitor la modalitatea de executare a pedepsei şi stabileşte termenul de încercare de 3 ani 5 luni (prin adăugare la intervalul de 2 ani a cuantumului pedepsei majorate).

  1. În baza art.397 alin.(1), art.19 alin.(3, 5) cod procedură penală, art.1381 şi art.1391 cod civil, majorează cuantumul daunelor morale la câte 10000 euro sau echivalentul în lei la data plăţii către părţile civile minore, prin reprezentanţi legali, obligând inculpatele la plata în solidar a acestora după cum urmează:

– obligă în solidar pe inculpatele Hercuş Larissa Victoria, Vierescu Georgiana şi Pufleanu Eliza, precum şi pe partea responsabilă civilmente Centrul de Educaţie şi Dezvoltare Timpurie “Micul Regat” în solidar cu inculpatele la plata către partea civilă A. M., prin reprezentant legal A. D. (CNP …), a sumei de 10000 euro sau echivalentul în lei la data plăţii, calculat la cursul BNR din ziua plăţii.

– obligă în solidar pe inculpatele Hercuş Larissa Victoria, Vierescu Georgiana şi Pufleanu Eliza, precum şi pe partea responsabilă civilmente Centrul de Educaţie şi Dezvoltare Timpurie “Micul Regat” în solidar cu inculpatele la plata către partea civilă D.R., prin reprezentant legal D.S. (CNP …), a sumei de 10000 euro sau echivalentul în lei la data plăţii, calculat la cursul BNR din ziua plăţii.

– obligă în solidar pe inculpatele Petre Irina, Manolache Cristina şi Pufleanu Eliza, precum şi pe partea responsabilă civilmente Centrul de Educaţie şi Dezvoltare Timpurie “Micul Regat” în solidar cu inculpatele la plata către partea civilă I. M., prin reprezentant legal I. S. (CNP …), a sumei de 10000 euro sau echivalentul în lei la data plăţii, calculat la cursul BNR din ziua plăţii.

– obligă în solidar pe inculpatele Petre Irina şi Pufleanu Eliza precum şi pe partea responsabilă civilmente Centrul de Educaţie şi Dezvoltare Timpurie “Micul Regat” în solidar cu inculpatele, la plata către partea civilă C. T., prin reprezentant legal C. L. (CNP …), a sumei de 10000 euro sau echivalentul în lei la data plăţii, calculat la cursul BNR din ziua plăţii.

– obligă în solidar pe inculpatele Manolache Cristina şi Pufleanu Eliza precum şi pe partea responsabilă civilmente Centrul de Educaţie şi Dezvoltare Timpurie “Micul Regat” în solidar cu inculpatele la plata către partea civilă C. A., prin reprezentant legal C. O. M. (CNP …), a sumei de 10000 euro sau echivalentul în lei la data plăţii, calculat la cursul BNR din ziua plăţii. Menţine celelalte dispoziţii ale hot. în măsura în care nu contravin prezentei.

  1. În baza art.274 alin.(1) cod procedură penală, obligă pe inculpata Pufleanu Eliza în solidar cu partea responsabilă civilmente Centrul de Educaţie şi Dezvoltare Timpurie “Micul Regat” la plata sumei de 1900 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.275 alin.(2) cod procedură penală, obligă pe apelantele inculpate Armă Cristina Alina, Vierescu Georgiana, Hercuş Larissa Victoria, Petre Irina şi Manolache Cristina şi pe apelant parte civilă C. T. prin reprezentant legal C. L. la plata sumei de câte 350 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.276 alin.(ultim) cod procedură penală cu referire la art.453 cod procedură civilă, obligă în mod egal inculpatele Hercuş Larissa Victoria, Vierescu Georgiana şi Pufleanu Eliza şi pe partea responsabilă civilmente Centrul de Educaţie şi Dezvoltare Timpurie “Micul Regat” în solidar cu inculpatele la plata către A. D., în calitate de reprezentant legal.

A fost un proces foarte lung, care s-a întins pe trei ani, cu peste 40 de termene, perioadă în care educatoarele au încercat să scape, precizând în mod constant că nu au greşit cu nimic şi au contestat imaginile surprinse de camerele de supraveghere.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Preşedintele Klaus Iohannis a RESPINS numirea Adinei Florea la șefia DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a respins miercuri numirea Adinei Florea la conducerea DNA. De asemenea, şeful statului a respins alte patru numiri pentru funcţii de conducere în Parchetul ICCJ şi la DIICOT. În toate cele cinci cazuri, preşedintele a considerat că nu sunt întrunite condiţiile de legalitate.

“În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004”, explică Preşedinţia.

Propunerile respinse au fost înaintate în octombrie de ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader.

Propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere.

În luna octombrie a.c., ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, a transmis Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, următoarele propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere:
– doamna Adina Florea, pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
– doamna Florena-Esther Sterschi, pentru funcția de procuror șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Elena Giorgiana Hosu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
– doamna Iuliana Nedelcu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcția de procuror-șef al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, 6 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru trafic de influență

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a decis, joi, Tribunalul București. Potrivit documentelor, decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată. De asemenea, magistrații au decis confiscarea sumei de 12.513.894 lei de la Blejnar şi menţinerea sechestrului pe averea acestuia până la concurenţa acestei sume.

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

“Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip ‘fantomă’ controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că, din această sumă de bani, lui Blejnar i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

sursa: agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: