Connect with us

Exclusiv

Singurul politician constănţean care a scos lumea în stradă… în greva foamei. Dacă lumea uită, Haşotti mai pupă un mandat de senator

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Puţini au fost constănţenii care au făcut carieră în politica mare, însă unul singur, Puiu Haşotti, a reuşit să scoată lumea în stradă… în greva foamei. În memoria internetului s-au păstat mai multe fotografii din octombrie – noiembrie 2012, când angajaţii RADEF RomâniaFilm au pichetat sediul Guvernului, cerând demisia ministrului de atunci al culturii, Puiu Haşotti. Pe pancartele purate de protestatari se putea citi: „Haşotti – demisia”, „Haşotti = mafia imobiliară” sau, pur şi simplu, „Greva foamei”.

Pleşu despre Haşotti: „Presupun că suferă de un tembelism intelectual acut”

În mandatul său meteoric de ministru al culturii în guvernul Victor Viorel Ponta I, constănţeanul Puiu Haşotti s-a remarcat, cu vârf şi îndesat, prin câteva fapte de amplu răsunet… negativ. A fost în primul rând opoziţia sa de a se preleva mostre de ADN din scheletul lui Vlaicu Vodă, pentru a se stabili dacă acesta a fost cuman, aşa cum afirma istoricul Neagu Djuvara. „Din punctul meu de vedere, important este ce au realizat aceşti domnitori pentru România. Important este că s-au simţit români”, îşi motiva Puiu Haşotti refuzul de a autoriza cercetarea genetică. Reacţia intelectualilor nu s-a lăsat mult aşteptată. Iată ce declara Andrei Pleşu, într-un interviu acordat Evenimentului Zilei, pe 30 august 2012: „Pentru mine, Puiu Haşotti încă nu s-a inventat. Nu ştiu cine este băiatul ăsta. Am auzit că este ministrul Culturii… Pe baza căror isprăvi a ajuns el în poziţia asta, nu ştiu. Am avut o mulţime de miniştri ai Culturii, dar toţi cei pe care i-am avut, chiar şi cei mai slabi, aveau un minim ambalaj cultural. Despre domnul Haşotti nu ştiu nimic. Nu ştiu cine e. Dacă e să mă iau după ce-a spus despre Neagu Djuvara (“Să-ţi fie ruşine Neagu Djuvara!”) trebuie să presupun că suferă de un tembelism intelectual acut. Şi, mai ales, că e de o ireversibilă proastă creştere.”.

Ministrul-protestatar. A cerut eliberarea unui primar arestat pentru corupţie

Un al doilea mare scandal în care a fost implicat ministrul culturii din primul guvern Ponta a fost mitingul anti-justiţie de la Năvodari, din 18 noiembrie 2012. Cocoţat la o tribună, alături de câţiva colegi de partid (PNL) şi de fostul viceprimar al oraşului Năvodari, actualul primar Florin Chelaru, Puiu Haşotti a cerut eliberarea din arestul preventiv a lui Nicolae Matei, primarul de atunci al respectivei localităţi, trimis la „beciul domnesc” de procurorii DNA pentru fapte de corupţie. În public se găseau numeroşi elevi ai şcolilor din Năvodari, scoşi din timpul orelor de curs, pentru a cere eliberarea coruptului. Protestatarii fluturau pancarte şi cearşafuri pe care scria: „Libertate pentru primarul Matei”, „Ne vrem primarul înapoi!”, „Dacă arestaţi nevinovaţi, arestaţi-ne şi pe noi!”. „Nicolae Matei nu a omorât pe nimeni, nu a tâlhărit pe nimeni, nu a făcut nici un fel de delict care să necesite judecarea lui în stare de arest, arestarea lui pentru o perioadă lungă, el trebuie cercetat în libertate. Nu este un amestec în treburile justiţiei, justiţia poate să decidă ca Nicolae Matei să aibă interdicţia de a părăsi ţara, dar trebuie să fie liber aici cu voi.”, spunea Puiu Haşotti la mitingul de pomină.

Consiliul Superior al Magistraturii l-a contrazis total pe Haşotti, calificând declaraţiile sale drept un amestec flagrant în treburile justiţiei, o încercare de intimidare a magistraţilor care urmau să judece recursul lui Matei faţă de arestarea preventivă, precum şi un gest interzis în mod expres miniştrilor în funcţie chiar de Comisia Europeană, printr-o directivă obligatorie.

Cum să distrugi o regie cu rezultate

Salvati_Romania_Film_23În timp ce urla cu gloatele pe străzi pentru eliberarea unui corupt, Puiu Haşotti era contestat vehement de sindicaliştii de la RADEF RomâniaFilm, care se aflau în greva foamei, cerând demisia acestuia şi revocarea unei hotărâri dezastruoase a suferindului de presupus „tembelism intelectual acut” (apud Andrei Pleşu). Când Haşotti urcase în scaunul de ministru, regia din subordinea sa înregistra, deja la al treilea an consecutiv, rezultate mai bune. Câteva săli de cinema fuseseră complet modernizate, digitalizate şi rebrenduite cu numele unor slujitori ai cinematografiei româneşti, precum Sergiu Nicolaescu sau Florin Piersic. O caravană a filmului românesc reuşise, în trei ani, să adune 100.000 de spectatori pentru RomâniaFilm. Însă proaspătul ministru a găsit oportun să-l cheme în biroul său pe Marius Iuraşcu, directorul regiei care reuşise această relansare a activităţii, ca să-i ceară demisia. „Din păcate, în această frumoasă ţară, gândirea unor guvernanţi, numiţi politic în scaune care nu li se potrivesc, nu analizează rezultatele din punct de vedere managerial, ei ştiu doar un lucru: cum să distrugă! Stau şi mă gândesc, cu ce i-am greşit d-lui Puiu Haşotti, actualul ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, când mi-a cerut demisia? De ce, înainte de a mă chema în biroul său somptuos, de a se uita la mine ca la un duşman (chiar dacă ne vedeam pentru prima dată), nu a cerut informaţii de la angajaţii ministerului, ca să înţeleagă ce rezultate de excepţie a avut regia în ultimii trei ani?”, scria Marius Iuraşcu într-o scrisoare publică adresată guvernanţilor la începutul lunii octombrie 2012.

Haşotti n-avea timp de greviştii foamei. Era prea ocupat să scoată un corupt din puşcărie

531006_365267793562590_581954095_nPe 3 octombrie 2012, angajaţii RADEF au început să picheteze Ministerul Culturii, pentru a cere anularea Ordinului 2483 din 19 septembrie 2012, semnat de Puiu Haşotti, cu privire la schimbarea Consiliului de Administraţie al regiei. Speriat de proteste, Haşotti l-a revocat pe unul din membrii numiţi anterior, desigur pe cel mai controversat dintre ei, însă a refuzat să anuleze ordinul în integralitatea sa. O vreme, sindicaliştii au încetat protestele, însă observând că lucrurile nu merg în direcţia cea bună, au revenit în stradă, la mijlocul lunii octombrie 2012, pichetând sediul Guvernului. Pe 12 noiembrie 2012, trei dintre liderii de sindicat de la RADEF au intrat în greva foamei, exercitând această formă de protest timp de 15 zile. Pentru perioade mai scurte de timp, şi alţi angajaţi ai regiei au recurs la greva foamei sau la greva de tip japonez. Ministrul a cărui demisie o cereau oamenii de film nu s-a sinchisit prea tare, fiind prea ocupat să participe la mitingul anti-justiţie de la Năvodari, la care ne-am referit mai sus. Libertatea unui corupt era mai importantă pentru domnia sa decât sănătatea greviştilor foamei.

Haşotti, acuzat că făcea interesele lui Sorin Vişenescu la Sahia Film

În mod paradoxal, pe una din pancartele folosite de grevişti în timpul protestelor scria: „Haşotti = mafia imobiliară”. Deşi sindicaliştii nu au prezentat niciodată public dovezi care să justifice semnul egalităţii dintre Haşotti şi mafia imobiliară, aşa, ca dintr-un senin absolut, pe 4 decembrie 2012, directorul de la Sahia Film SA, o altă societate din subordinea Ministerului Culturii, avea să arunce pe piaţă acuzaţii similare, de data aceasta cu ceva elemente justificative. Dan Mocănescu aflase pe 24 noiembrie 2012 că fusese suspendat de la conducerea Sahia Film începând cu 1 noiembrie 2012. Acesta a susţinut în faţa presei că a fost îndepărtat din funcţie, deoarece ministrul culturii, Puiu Haşotti, ar fi avut interese legate de firma Transeuro, la rândul ei interesată să pună mâna pe două imobile extrem de valoroase ale Sahia Film, din Capitală. Transeuro ocupa deja, de şapte ani, din care de doi ani fără contract, un sediu al Sahia Film de pe bulevardul Aviatorilor. „Sahia din Aviatorilor este ocupat cu complicitatea lui Haşotti. (…) La câteva zile de la instalare, noul ministru, domnul Puiu Haşotti, a grăbit o serie de măsuri, decizii sau ordine, a încălcat legi, principii, reguli elementare, în scopuri cu totul străine interesului public”, spunea Mocănescu în 2012, sugerând că întreaga conduită a ministrului urmărea favorizarea lui Sorin Vergiliu Vişenescu, patronul Transeuro. „Dacă am nu ştiu ce interese, la nu ştiu ce spune dânsul, să vină DNA să ancheteze”, a declarat la momentul scandalului Puiu Haşotti, citat de Evenimentul Zilei.

Tunul de la Coresi

Hasotti VisenescuLegăturile lui Haşotti cu afaceristul Sorin Vişenescu erau deja de notorietate. Într-una din cele trei fotografii ale milionarului Vişenescu disponibile pe internet, acesta apărea alături de Puiu Haşotti. Însă legăturile aveau să fie demonstrate într-un serial de investigaţii publicat de România Liberă la începutul acestui an. Reporterii RL au „dezgropat” o declaraţie a lui Ioan Păun Otiman, fost senator PNL şi fost rector al Institutului de Agronomie din Timişoara care spusese, la mijlocul anilor 2000, că Sorin Vişenescu i-ar fi oferit mită ca să nu se opună preluării de către acesta din urmă a unui teren al Agronomiei. Contactat în 2016 de redactorii România Liberă, Vişenescu a negat că i-ar fi oferit mită lui Otiman şi a precizat că l-a cunoscut pe acesta la Hotelul Parlamentarilor, unde mergea să-şi bea cafeaua alături de „cel mai bun prieten” al său, Puiu Haşotti. Tot România Liberă a mai demonstrat că, în perioada în care a fost ministru al culturii, Puiu Haşotti a numit un consiliu de administraţie la Imprimeriile Coresi, care a vândut terenuri ale acesteia, la preţuri cu mult subevaluate, către apropiaţi ai grupării Vişenescu. Gruparea Vişenescu a dezvoltat la Constanţa cartierul rezidenţial Tomis Plus din partea de nord a oraşului. De asemenea, gruparea a privatizat fostul ICIL, după care a demolat vechile hale de producţie şi a vândut terenul către hypermarketul Kaufland. Mai mulţi oameni din anturajul milionarului au fost implicaţi în retocedarea unor imobile din Constanţa. În sfârşit, una din firmele fanion al grupării Vişenescu, Traseuro Import-Export SRL, a fost reprezentată în instanţele de judecată de fratele lui Puiu Haşotti, avocatul Ionel Haşotti (dosarele 1562/36/2009 şi 458/36/2010 ale Curţii de Apel Constanţa).

Ionel-Hasotti-avocat-Traseu

Somnul naţiunii (sic!) naşte monştri

În 2012, sindicaliştii de la RADEF RomâniaFilm i-au făcut plângere penală lui Puiu Haşotti. În 2015, aceştia au depus o nouă plângere referitoare la activitatea mai multor miniştri ai culturii care ar fi afectat negativ activitatea regiei. Printre demnitarii denunţaţi se regăsea şi Puiu Haşotti. Nimic nu s-a mai auzit de atunci despre soarta acestor dosare penale, în spaţiul public. De altfel şi prestaţiile din acea perioadă ale lui Puiu Haşotti par să intre într-o zodie a uitării, mai ales că presa constănţeană nu le-a mediatizat şi nu le-a pus în discuţie niciodată. Pe acest fond, politicianul trage sforile pentru a mai prinde un nou mandat de senator, aşa cum titra presa locală constănţeană. Haşotti este parlamentar din anul 1996.

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: