Connect with us

Justitie

Sistemul penitenciar, în colaps! Instituția a ajuns o ruină, iar salariații, cobai, precizează sindicaliștii

Maria Ionescu

Publicat

la data de

 

Sindicatul National al Lucratorilor de Penitenciare, organizatie sindicala majoritara reprezentand salariati din sistemul administratiei penitenciare si Ministerul Justitiei, declanseaza actiuni de protest pe termen nedeterminat. 1. Refuzul muncii suplimentare in tot sistemul penitenciar, incepand cu data de 01.08.2017 (genereaza blocaje in activitate in maxim 10 zile; functionarea sistemului penitenciar depinde de munca suplimentara). 2. Dezacordul SNLP privind depasirea plafonului anual de 180 de ore suplimentare pentru anul 2017 (conform legii si negocierilor colective in vigoare). 3. Miting la sediul MMFPSJS. 4. Miting la sediul Ministerului Justitiei. 5. Miting la sediul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.  6. Mitinguri in cascada in toate unitatile din sistemul penitenciar (10 unitati/saptamana). La penitenciarul Poarta Albă există în jur de 500-530 de salariați, însă numai 300 dintre ei sunt membrii de sindicat. Iată ce revendicări au sindicaliștii din penitenciarele României.  – Majorarea salariilor cu 15% similar institutiilor din cadrul familiei ocupationale aparare nationala. – Renuntarea la modificarea Legii nr 223/2015 privind pensiile militare de stat prin care baza de calcul este profund modificata inclusiv prin eliminarea sporului de pericol acordat pentru riscurile profesionale. – Deblocarea si finantarea posturilor vacante din sistemul penitenciar astfel incat sa se asigure un minim de 14.000 de posturi ocupate la finalul anului 2017 luand in calcul ritmul trecerilor in rezerva prin pensionare; in prezent sunt ocupate aproximativ 12.000 de posturi (scad zilnic prin pensionari!) din 15.000 prevazute, dar sunt necesare 20.000 de posturi conform standardelor. – Modificarea actelor normative care stabilesc numarul total de posturi prevazute (nu finantate) pentru sistemul penitenciar de la 15.000 la 20.000 conform standardelor de sistem aprobate si aplicate in anul 2016. – Reorganizarea urgenta a unitatilor din sistemul penitenciar avand prioritate unitatile care sunt in pericol sa devina nefunctionale din cauza statelor de functii prea mici in raport cu misiunile. – Asigurarea bugetului pentru salarii corelat cu concursurile in derulare, pentru intreg anul 2017. – Eliminarea impunerilor de la nivel MFP privind diminuarea bugetului ANP pentru 2017 cu 57 milioane lei precum si repartizarea fondurilor cu prioritate pentru incadrarea de personal si imbunatatirea conditiilor de munca. – Identificarea de solutii pentru construirea urgenta de noi unitati; in cursul anului 2017 nu se mai poate realiza achizitia studiilor de fezabilitate (pentru singurele unitati aflate in plan – Caracal si Berceni) avand in vedere tergiversarea emiterii hotararii de guvern corespunzatoare (sanctiunile CEDO nu mai par o prioritate). – Diminuarea numarului de ore suplimentare (se acumuleaza peste 1 milion anual!) cu incadrarea in termenele pentru compensarea cu timp liber prevazute de Codul muncii precum si acordarea concediilor conform planificarilor (unica preocupare a guvernului pare sa fie in directia diminuarii pedepselor). – Imbunatatirea conditiilor de munca si masuri de protectie a personalului contra agresiunilor. Respectarea regulamentelor in organizarea activitatii si indeplinirea misiunilor, fara expunerea salariatilor la riscuri pe criteriul lipsei resurselor. – Modificarea statutului special al functionarilor publici din sistemul penitenciar conform proiectului convenit intre MJ, ANP si sindicate (elaborarea a durat 4 ani si este finalizata!), precum si retragerea proiectului sustinut in prezent de MJ, prin care doar se aspreste regimul sanctionator aplicabil salariatilor, ignorandu-se modificarile deosebit de importante necesare in planul carierei; schimbarea denumirii in politie penitenciara.  – Modificarea Legii nr 153/2017 privitor la sporul pentru munca prestata in zile de repaus saptamanal si sarbatori legale, in sensul redenumirii dreptului ca majorare, in caz contrar dreptul fiind inaplicabil (plafonul sporurilor este de 30%). Potrivit vicepreședintelui penitenciarului Poarta Albă, Nicolae Dragomir, cei 300 de angajati membrii de sindicat au notificat deja conducerea închisorii. Fiecare angajat a depus o cerere potrivit căreia refuză să lucreze orele suplimentare.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Curtea Supremă a desființat sentința de condamnare în cazul Alinei Bica

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, magistraţii instanţei supreme au admis contestaţia în anulare depusă de fostul procuror-şef al DIICOT Alina Bica şi au decis desfiinţarea în parte a deciziei de condamnare la patru ani de închisoare, precum şi rejudecarea apelului.

Precizăm că Alina Bica a contestat decizia penală din iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.

Contestaţia în anulare, care este o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ.

În același timp, magistraţii au hotărât desfiinţarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica şi a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica şi DNA contra deciziei din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.

Instanţa a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.

Reamintim că magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Augustin Lazăr candidează pentru un nou mandat de procuror general

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, aduce la cunoștința publicului faptul că își va depune candidatura în cadrul procedurii declanșate de ministrul justiției pentru selectarea  procurorului în vederea efectuării propunerii de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, funcție vacantă începând cu data de 28 aprilie 2019.

Iată ce se precizează, potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina oficială a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: ”Obținerea unui nou mandat ar reprezenta posibilitatea continuării proiectelor inițiate, a procesului de modernizare și consolidare instituțională a Ministerului Public în scopul continuării obținerii de  rezultate pozitive în activitate, a reprezentării convingătoare a intereselor generale ale corpului social, apărării necondiționate și de calitate a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Continuarea exercitării funcției de procuror general este utilă și din perspectiva dezvoltării cooperării judiciare internaționale în contextul racordării internaționale la sistemul de valori judiciare europene. În acest sens, reamintim obligația respectării angajamentelor ce decurg din exercitarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Astfel, în cursul lunii octombrie 2018, la Forumul Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor membre ale Uniunii Europene, eveniment anual organizat la sediul Eurojust de la Haga de către statele care dețin președinția Consiliului Uniunii Europene, Ministerului Public din România i s-au încredințat prerogativele organizării celei de-a 14-a întâlniri a Forumului, alături de Finlanda. Manifestarea va reprezenta primul eveniment judiciar organizat de Ministerul Public din România cu impact pentru toate procuraturile din Uniunea Europeană, având un rol esențial în stabilirea agendei și a temelor care vor fi dezbătute.

De asemenea, în perioada următoare Ministerul Public va co-organiza mai multe evenimente internaționale. Astfel, în cursul lunii aprilie 2019, Ministerul Public din România, în colaborare cu Asociația Internațională a Procurorilor Francofoni (AIPPF) și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), va organiza la București o conferință regională având ca tematică independența procurorilor, respectiv protecția prin mijloacele dreptului penal a patrimoniului cultural național.

Totodată, pe 23 mai 2019, sub egida Eurojust, la Haga, în Olanda, va fi organizată cea de-a 4-a Zi împotriva impunității cu privire la infracțiunile de genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Ziua Împotriva Impunității se organizează anual, începând din 2016, pe 23 mai, fiind prezidată de statul care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene la momentul respectiv, fiind organizată în cooperare cu Rețeaua Europeană de cercetare a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității. Scopul acestei manifestări este acela de a promova cercetarea de către statele membre, la nivel național, a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității, de a recunoaște eforturile făcute în acest scop de a reafirma angajamentul global al Uniunii Europene de a continua lupta împotriva impunității față de aceste crime.”

Nu în ultimul rând, depunerea candidaturii răspunde așteptărilor colegilor procurori care consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public în special în privința promovării valorilor europene, inclusiv prin dialog, cooperare loială și respect reciproc cu celelalte puteri ale statului.

Citește și:

Ministerul Justiției a început selecția pentru numirea noului procuror general

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sentință definitivă: Nicușor Constantinescu NU va fi eliberat condiționat

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, Tribunalul Constanţa a respins cererea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu de eliberare condiţionată din penitenciar, în dosarul ”Centrul Militar Zonal”, în care a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Precizăm că el a solicitat, încă din luna ianuarie a.c., Judecătoriei Medgidia acest lucru dar cererea sa a fost respinsă ca nefondată. La acel moment, el a spus în fața judecătorilor că este bolnav. Instanța a precizat că stabilește ca termen de reînnoire a propunerii după cinci luni de la rămânerea definitivă a prezentei. Sentința  a fost pronunțată în 23 ianuarie, în camera de consiliu.

Ulterior, Nicușor Constantinescu a făcut recurs la Tribunalul Constanța, care s-a judecat în cursul zilei de azi. Cererea sa de eliberare condiționată a fost respinsă definitiv.

Reamintim că Nicuşor Constantinescua mai fost condamnat printr-o sentinţă definitivă la cinci ani de închisoare, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din staţiunea Mamaia.  El a cerut contopirea celor două condamnări definitive, iar solicitarea se află pe rolul Tribunalului Constanţa.

Pentru mâine, 19 martie,  a fost stabilit primul termen al acestui proces.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: