Connect with us

Justitie

Sistemul penitenciar, în colaps! Instituția a ajuns o ruină, iar salariații, cobai, precizează sindicaliștii

Maria Ionescu

Publicat

la data de

 

Sindicatul National al Lucratorilor de Penitenciare, organizatie sindicala majoritara reprezentand salariati din sistemul administratiei penitenciare si Ministerul Justitiei, declanseaza actiuni de protest pe termen nedeterminat. 1. Refuzul muncii suplimentare in tot sistemul penitenciar, incepand cu data de 01.08.2017 (genereaza blocaje in activitate in maxim 10 zile; functionarea sistemului penitenciar depinde de munca suplimentara). 2. Dezacordul SNLP privind depasirea plafonului anual de 180 de ore suplimentare pentru anul 2017 (conform legii si negocierilor colective in vigoare). 3. Miting la sediul MMFPSJS. 4. Miting la sediul Ministerului Justitiei. 5. Miting la sediul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.  6. Mitinguri in cascada in toate unitatile din sistemul penitenciar (10 unitati/saptamana). La penitenciarul Poarta Albă există în jur de 500-530 de salariați, însă numai 300 dintre ei sunt membrii de sindicat. Iată ce revendicări au sindicaliștii din penitenciarele României.  – Majorarea salariilor cu 15% similar institutiilor din cadrul familiei ocupationale aparare nationala. – Renuntarea la modificarea Legii nr 223/2015 privind pensiile militare de stat prin care baza de calcul este profund modificata inclusiv prin eliminarea sporului de pericol acordat pentru riscurile profesionale. – Deblocarea si finantarea posturilor vacante din sistemul penitenciar astfel incat sa se asigure un minim de 14.000 de posturi ocupate la finalul anului 2017 luand in calcul ritmul trecerilor in rezerva prin pensionare; in prezent sunt ocupate aproximativ 12.000 de posturi (scad zilnic prin pensionari!) din 15.000 prevazute, dar sunt necesare 20.000 de posturi conform standardelor. – Modificarea actelor normative care stabilesc numarul total de posturi prevazute (nu finantate) pentru sistemul penitenciar de la 15.000 la 20.000 conform standardelor de sistem aprobate si aplicate in anul 2016. – Reorganizarea urgenta a unitatilor din sistemul penitenciar avand prioritate unitatile care sunt in pericol sa devina nefunctionale din cauza statelor de functii prea mici in raport cu misiunile. – Asigurarea bugetului pentru salarii corelat cu concursurile in derulare, pentru intreg anul 2017. – Eliminarea impunerilor de la nivel MFP privind diminuarea bugetului ANP pentru 2017 cu 57 milioane lei precum si repartizarea fondurilor cu prioritate pentru incadrarea de personal si imbunatatirea conditiilor de munca. – Identificarea de solutii pentru construirea urgenta de noi unitati; in cursul anului 2017 nu se mai poate realiza achizitia studiilor de fezabilitate (pentru singurele unitati aflate in plan – Caracal si Berceni) avand in vedere tergiversarea emiterii hotararii de guvern corespunzatoare (sanctiunile CEDO nu mai par o prioritate). – Diminuarea numarului de ore suplimentare (se acumuleaza peste 1 milion anual!) cu incadrarea in termenele pentru compensarea cu timp liber prevazute de Codul muncii precum si acordarea concediilor conform planificarilor (unica preocupare a guvernului pare sa fie in directia diminuarii pedepselor). – Imbunatatirea conditiilor de munca si masuri de protectie a personalului contra agresiunilor. Respectarea regulamentelor in organizarea activitatii si indeplinirea misiunilor, fara expunerea salariatilor la riscuri pe criteriul lipsei resurselor. – Modificarea statutului special al functionarilor publici din sistemul penitenciar conform proiectului convenit intre MJ, ANP si sindicate (elaborarea a durat 4 ani si este finalizata!), precum si retragerea proiectului sustinut in prezent de MJ, prin care doar se aspreste regimul sanctionator aplicabil salariatilor, ignorandu-se modificarile deosebit de importante necesare in planul carierei; schimbarea denumirii in politie penitenciara.  – Modificarea Legii nr 153/2017 privitor la sporul pentru munca prestata in zile de repaus saptamanal si sarbatori legale, in sensul redenumirii dreptului ca majorare, in caz contrar dreptul fiind inaplicabil (plafonul sporurilor este de 30%). Potrivit vicepreședintelui penitenciarului Poarta Albă, Nicolae Dragomir, cei 300 de angajati membrii de sindicat au notificat deja conducerea închisorii. Fiecare angajat a depus o cerere potrivit căreia refuză să lucreze orele suplimentare.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, 6 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru trafic de influență

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a decis, joi, Tribunalul București. Potrivit documentelor, decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată. De asemenea, magistrații au decis confiscarea sumei de 12.513.894 lei de la Blejnar şi menţinerea sechestrului pe averea acestuia până la concurenţa acestei sume.

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

“Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip ‘fantomă’ controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că, din această sumă de bani, lui Blejnar i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

sursa: agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

CSM: Adina Florea, aviz negativ pentru funcția de procuror șef al DNA

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În şedinţa din data de 8 octombrie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului justiției de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a Adinei Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Hotărârea Secţiei pentru procurori va fi motivată şi transmisă Ministerului Justiţiei.

Avizul este unul consultativ.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: