După ani de umilințe, cu salarii de mizerie, cu sporuri primite și apoi returnate pe baza deciziilor Curții de Conturi, bugetarii români au trecut de la agonie la extaz. Aceștia nu doar că și-au găsit stabilitatea financiară, la care pe bună dreptate tânjeau de mult, dar au ajuns să trăiască momente de satisfacție de-a dreptul sfidătoare în raport cu angajații din mediul privat. Se întâmplă din 28 iunie 2017, de când puterea actuală a adoptat Legea Cadrul 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Vorbim aici de o lege unitară, care se referă la peste 1,2 milioane de persoane. Poate de aceea limitele veniturilor fixate de lege sunt foarte laxe, permițând tot felul de ajustări prin sporuri și coeficienți, la latitudinea șefilor de instituții și a forurilor decizionale, în funcție de buget și de… rușine.
Un primar de oraș, așa cum este Hârșova, primește din start 6 salarii minime brute pe țară, la care se pot adăuga sporuri de tot felul, printre care și unul pentru implicarea în derularea proiectelor cu fonduri europene. Salariul minim brut pe țară, dacă ați uitat, a ajuns la 1900 de lei pe lună. Viceprimarul, administratorul public, secretarul și șefii de servicii primesc și ei mai multe salarii minime la care se pot adăuga diferite sporuri, pentru ore suplimentare, pe timp de zi, pe timp de noapte, proiecte europene, vechimi și alte cele. Vorbim aici de venituri care pot depăși 10.000 de lei pe lună. Dacă treburile merg bine, chiar și un șofer de primărie poate ajunge la 5.000 de lei pe lună. Legea permite… dacă permit bugetul încasat de regulă de la ”săracii” din privat și rușinea față de aceștia din urmă.
Un personaj mai puțin responsabil ajuns în astfel de poziții de putere locală, ar putea accesa cele mai facile proiecte europene, de genul mobilității urbane… cu bicicleta (caz concret de la Primăria Constanța) sau al jucatului de țurcă (prea bine cunoscut publicului din Hârșova). Proiectele europene, chiar lipsite de anvergură și de utilitate, rotunjesc veniturile bugetarilor, în unele cazuri chiar și cu 50%. La polul opus, un personaj responsabil, ar ține în frâu salariile din instituția publică, măcar să nu se ajungă la aberații – permise de lege, dar hulite de minima moralia – prin care șoferul de la stat să fie mai bine plătit decât un director din mediul privat. După cum spuneam, vorbim de limite extrem de laxe, funcție de buget și de rușine.
Ce rol joacă rușinea în aplicarea acestei legi? Ei bine, singurul control al exceselor reglementat de legiuitor este exercițiul transparenței. Potrivit articolului 33 al legii, instituțiile bugetare trebuie să publice de două ori pe an, la 31 martie și 30 septembrie, și să mențină pe site-ul lor, o listă cu persoanele plătite din fonduri publice, în care trebuie să menționeze salariul de bază, sporurile și toate drepturile în bani sau în natură primite de angajați. Încălcarea acestei obligații este contravenție și se sancționează cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei. Agentul constatator este Inspecția Muncii. De rușine, șefii de primării ar trebui să asigure sporuri, ore suplimentare de zi și de noapte, premii și alte cele în limite rezonabile, în rând cu societatea privată. În acest caz, rușinea ar trebui să acționeze ca o mână invizibilă, cârmuind în mod just aceste evoluții.
Rușinea l-a apăsat și pe primarul din Hârșova, Viorel Ionescu. Presupunem că atât de tare s-a rușinat Ionescu de salariul său și al subordonaților, încât s-a decis să nu le mai publice deloc. Dovadă în acest sens este site-ul Primăriei din Hârșova, care nu conține listele de salarii nici de la 30 septembrie 2017, nici de la 31 martie anul curent. Prin fapta de omisiune, decidenții de la Hârșova și-au pus veniturile la blat, ca să nu afle lumea cât câștigă. După cum spuneam, încălcarea prevederilor legii constituie o banală contravenție, nu foarte greu de suportat din salariile babane. O nouă scadență a acestei obligații periodice se împlinește la sfârșitul lunii viitoare. Ce va fi vom vedea. Într-un episod viitor vă relatăm detalii incendiare legate de excesele salariale de la Primăria Hârșova.
Până atunci, să mai spunem că primarul Viorel Ionescu are și alte mofturi la transparență. Din site-ul Primăriei nu lipsesc doar listele de salarii și sporuri, ci și diverse procese-verbale ale ședințelor de Consiliu Local din ultima vreme, HCL-uri și alte documente. O fi ceva rușinos și pe acolo? În mod ipocrit, pe prima pagină a site-ului este citat, ca un clasic în viață, chiar primarul Viorel Ionescu spunând următoarele: ”Accesul liber la informație este un drept al fiecărui cetățean, reglementat prin Constituție.”. Așa o fi… în citate! Va urma!
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
