Connect with us

Video

Sute de mii de vizitatori, în această vară, la Delfinariu și Microrezervație

Published

on

Sute de mii de turiști și localnici vor trece pragul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța în această vară. Estimarea aparține managerului unității muzeistice, dr. Adrian Bîlbă. Acesta a observat și o modificare a comportamentului vizitatorilor, în sensul în care, în această perioadă, zilele de vârf, în care este necesară suplimentarea reprezentațiilor de la Delfinariu, nu mai sunt cele din week-end, ci tocmai cele din cursul săptămânii. Dr. Bîlbă își explică această situație prin faptul că traficul aglomerat dinspre sudul litoralului îi determină pe turiști să opteze pentru alte activități, pentru a nu pierde timpul în coloanele de mașini.

În perioada sezonului estival, accesul la Delfinariu – care rămâne cea mai căutată secție a CMSN – costă 60 de lei pentru un adult, 40 pentru adultul care însoțește un copil și 15 lei pentru copii. În ultima perioadă, au fost frecvente situațiile în care, la Delfinariu, s-a suplimentat programul cu încă două reprezentații în plus față de cele 3 incluse în programul standard. Practic, spectacolele cu delfini s-au desfășurat la capacitate maximă.

În contul biletului de acces la Delfinariu, vizitatorii primesc și o vizită la Microrezervația Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru aceștia de a-și petrece timpul în mod plăcut. Microrezervația dispune de peste 100 de specii de animale, cu peste 400 de exemplare. În cadrul colecției se găsesc păsări exotice sau cu specific deltaic, precum pelicani, lebede, gâște sălbatice, dar și mamifere precum zebre, mufloni sau cerbi lopătari – cervide mici din familia ”Dama dama”. Microrezervația se întinde pe o suprafață de 6 hectare, din care două hectare constituie luciu de apă. Tot aici se găsește o pădure dobrogeană, un promontoriu pentru 17 cai care au ajuns în custodia muzeului după ce au fost abandonați de stăpânii lor pe câmpurile din vecinătatea lacului Techirghiol, precum și patru locuri de joacă moderne, cu echipamente adecvate, panouri educative și suprafețe de joacă amenajate cu tartan.

Animalele sunt hrănite cu fân, dar primesc și iarbă proaspăt tăiată din parcul dendrologic al CMSN sau de la spațiile verzi din oraș. De asemenea, un hypermarket livrează pe baza unui contract de sponsorizare produse vegetale și fructe pentru animalele de la Microrezervație.

Muzeul se confruntă și cu două situații mai puțin plăcute. În primul rând este vorba de popularea iazului Microrezervației cu țestoase carnivore provenite din Florida, care au fost aruncate aici de vizitatori. Acestea s-au înmulțit, reușind în timp să elimine țestoasă autohtonă și să creeze probleme pentru alte specii de animale. De asemenea, un obicei irațional afectează bazinul cu pești din colecția CMSN. Aici, vizitatorii aruncă monede pe fundul apei, pentru a li se îndeplini anumite dorințe. Această superstiție este dăunătoare peștilor, întrucât o parte din monede sunt confecționate din aliaje metalice care schimbă PH-ul apei. Periodic, monedele sunt colectate cu magneți de personalul CMSN. În ciuda faptului că există panouri de avertizare privind interzicerea acestui obicei și că amplasamentul este dotat cu camere de luat vederi, încă mai există vizitatori care aruncă monede în bazinul cu pești.

Pe viitor, spune managerul Adrian Bîlbă, Microrezervația își va accentua mai mult caracterul de microdeltă, pentru care a și fost gândită de la bun început. ”Ar însemna un loc de educație pentru oamenii care ajung în Delta Dunării. În felul ăsta ne asigurăm ca oamenii să vadă pelicanii de aproape, să nu-i caute în Deltă ca să se apropie de ei, și alte păsări detlaice și mamifere, de asemenea” – declară Adrian Bîlbă. El spune că o ideea de luat în seamă ar fi aceea ca lacul Tăbăcărie, pe malul căruia se află unitatea muzeistică, să intre în viitor în custodia CMSN.

Interviul cu Adrian Bîlbă, îl puteți urmări în clipul de mai jos.

 

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.