Exclusiv Slide

Tabăra de Copii Năvodari se întoarce în patrimoniul Sind România. Lovitură grea pentru clanul Hașotti-Deacu-Matei.

Mai 04, 2018 Adrian Cârlescu

După un proces care a durat aproape patru ani de zile, Judecătoria Constanța a admis ieri întoarcerea executării silite prin care patrimoniul Taberei de Copii Năvodari a fost smuls din posesia legală a SC Sind România SRL și transmis unei societăți controlate de cumnatul fostului primar penal de la Năvodari, Nicolae Matei.

Cel mai mare tun imobiliar de pe litoral

Afacerea prin care o mână de derbedei de la Năvodari și Constanța, în frunte cu fostul primar Nicolae Matei, au pus mâna pe patrimoniul imens al Taberei de Copii de la Năvodari este, de departe, cel mai mare tun imobiliar dat vreodată pe litoral. Vorbim aici de un teren imens, de 581.373 de metri pătrați, care se afla în folosința legală a SC Sind România SRL, societatea sindicatelor, prin efectul unei hotărâri a Consiliului de Miniștri din anii 60. De asemenea vorbim și de peste 100 de clădiri edificate în perioada comunistă de Uniunea Generală a Sindicatelor din România, transmise în anii 90 în proprietatea deplină și legală a SC Sind România SRL. În anul 2011, la inițiativa lui Nicolae Matei, consilierii locali din Năvodari au votat în bloc hotărâri locale prin care terenul și clădirile taberei de copii au fost inventariate în proprietatea privată a localității. Potrivit legii, proprietatea se dobândește prin cumpărare, moștenire, donație sau prin alte mijloace reglementate. La Năvodari, s-a obținut prin ridicarea degetelor. Terenul furat scriptic din patrimoniul sindicatelor a fost adus apoi, tot scriptic, în capitalul social al SC Tabăra Năvodari SA, o societate înființată de Orașul Năvodari în parteneriat cu firma Dormarbib Group SRL, aparținând formal lui Isidor Gurgu, concubinul Mariei Matei, sora primarului de la acea vreme.

S-au judecat între ei, la vrăjeală, ca să fure patrimoniul SIND

La scurt timp după înființarea SC Tabăra Năvodari SA, Matei și cumnatul său fără forme legale au înscenat un diferend juridic. În acest sens, societatea controlată de Gurgu a deschis un proces la Judecătoria Constanța, cerând ca Orașul Năvodari să fie obligat să verse aportul la capitalul social constând în terenuri și clădiri. Indiferent de situația creată în scripte prin hotărârea locală de inventariere a terenurilor și clădirilor în domeniul privat al localității, acestea se aflau în posesia efectivă a SC Sind România SRL. Or, din acest motiv, Nicolae Matei nu putea proceda direct la predarea bunurilor furate, riscând să fie arestat pentru tulburare de posesie. Acesta a fost motivul procesului înscenat de cei doi cumnați.

Isidor Gurgu, cumnatul lui Nicolae Matei. În medalion, fostul primar penal de la Năvodari cu prietenul său Puiu Hașotti

Un judecător de la Judecătoria Constanța nu a realizat că se afla în fața unui exercițiu abuziv al drepturilor procesuale, astfel încât a emis o sentință civilă prin care a obligat Primăria să predea terenurile și clădirile către firma controlată de Gurgu Isidor.

Intră în scenă Vasile Deacu, asociatul lui Ionel Hașotti

Executorul Vasile Deacu

Mai departe, societatea acestuia a deschis un dosar de executare silită la executorul judecătoresc Vasile Deacu – un tip care a mai fost condamnat pentru abuz în serviciu pe fond, fiind scăpat în recurs. Acest Deacu este asociat cu Ionel Hașotti într-o fundație culturală. Cei doi compar, deopotrivă, într-un dosar în care s-a cerut înscrierea în fals a unor acte de executare silită la inițiativa firmei Somaco Construct SRL. De asemenea, compar în mai multe dosare penale, unul din acestea privind faptele prin care a fost executat silit terenul fostei fabrici Energia din Constanța. Mai departe, fratele avocatului Hașotti, fostul senator și ministru Puiu Hașotti, s-a declarat constant un prieten al lui Nicolae Matei și chiar a cerut într-un miting antijustiție eliberarea fostului primar din arestul preventiv pe motiv că n-ar fi tâlhărit pe nimeni. Prin prisma acestui inventar de relații, e clar că alegerea lui Deacu nu a fost întâmplătoare.

Executarea silită a avut loc în biroul lui Matei. Pe 29 mai 2012, Vasile Deacu s-a prezentat la sediul Primăriei Năvodari, unde a întocmit un proces-verbal de executare silită, așa cum nu se face nicăieri în lume. Acesta a copiat pur și simplu datele loturilor de teren și a clădirilor din Tabără, care i-au fost puse la dispoziție de Nicolae Matei. Primăria culesese anterior aceste informații, în cadrul unor controale abuzive ordonate în contra Sind România. Documentul întocmit de Deacu atesta că aceste terenuri și clădiri au fost predate pe calea executării silite către SC Tabăra de Copii Năvodari SA, firma în care cumnatul lui Matei avea 60% din acțiuni.

Trădarea lui Marian Surdu

Marian Surdu

Mai departe, Matei a beneficiat de complicitate deplină a lui Marian Surdu, un năvodărean care îndeplinea funcția de director în cadrul Sind România, răspunzând de funcționarea taberei de copii. Acesta a transferat întregul personal la noua societate, în cadrul căreia, la rândul său, a fost numit director. Prin această manevră s-au evitat convulsiile unei preluări în forță. Trădarea lui Surdu a fost recompensată boierește, cu angajarea fiului său la Poliția Locală Năvodari și cadorisirea acestuia cu un teren și un apartament ANL, din fondul localității. Actualmente, Surdu este director general la întreprinderea publică Termica SA Năvodari, care se ocupă nu doar de termoficare, ci și de aproape toate lucrările publice executate în oraș.

Cu sprijinul executorului Deacu și al directorului Surdu, firma controlată de cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei a preluat tot inventarul SIND România, respectiv terenuri, clădiri, mobilier, mijloace fixe și absolut tot ce era acolo, până la scobitori. O asemenea tâlhărie nu s-a mai văzut nicăieri în România.

Rețeaua de protecție

Beneficiind de o rețea de susținere, din care fac parte inclusiv personaje din structurile de forță ale statului român, Nicolae Matei a reușit ani de zile să împiedice antrenarea răspunderii penale și întoarcerea părților în situația anterioară săvârșirii infracțiunilor. Abia anul trecut a fost trimis în judecată de DNA Constanța, însă consilierii locali PSD și ALDE din Năvodari au votat ca orașul să nu se constituie parte civilă în procesul penal. Oricum, prejudiciul reținut nu se referă decât la un teren de 6 hectare.

SC Sind România SRL a întreprins demersuri în fața instanțelor de judecată și a organelor de cercetare penală încă din anul 2012. Așa cum arătam în deschiderea acestui articol, ieri Judecătoria Constanța a admis pe fond întoarcerea executării silite. Soluția poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Iată minuta Sentinței, așa cum a fost publicată pe portalul instanțelor de judecată:

” Admite cererea de întoarcere a executării silite, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta Sind România S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Tabăra Năvodari S.A. şi Oraşul Năvodari şi cu intervenienta în interesul pârâţilor Confederaţia Generală a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România – C.G.M. – U.G.S.R. (fosta Uniunea Generală a Sindicatelor din România).

Obligă pârâta Tabăra Năvodari S.A. să lase reclamantei în liniştită posesie bunul imobil-teren în suprafaţă de 581.373 de metri pătraţi, precum şi în deplină proprietate şi liniştită posesie bunurile imobile-construcţii, edificate pe acest teren, astfel cum acestea au fost identificate în cuprinsul procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc DEACU VASILE în data de 29.05.2012 în cadrul dosarului său de executare silită nr. 667/2012 (filele 50-51, vol. I dosar), în cuprinsul tabelului – parte integrantă a actului constitutiv al pârâtei Tabăra Năvodari S.A., precum şi în anexele nr. 2 şi 3 ale Hotărârii Consiliului Local al Oraşului Năvodari nr. 152/28.07.2011(filele 101-112, vol. I dosar).

Obligă pârâta Tabăra Năvodari S.A. să lase reclamantei în deplină proprietate şi deplină posesie bunurile mobile existente în construcţiile menţionate în paragraful precedent, astfel cum acestea au fost individualizate în cuprinsul anexei la procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc DEACU VASILE în data de 29.05.2012 în cadrul dosarului său de executare silită nr. 667/2012, anexă întocmită de comisia de inventariere constituită în acest scop din reprezentanţi ai reclamantei Sind România S.R.L. şi ai pârâtei Tabăra Năvodari S.A. şi materializată în procesul-verbal nr. 11/05.06.2012 şi în anexa 1 a acestuia (filele 53-67, vol. I dosar).

Ia act de manifestarea de voinţă a reclamantei şi a pârâtei Tabăra Năvodari S.A. în sensul solicitării cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cauzei pe cale separată.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtului Oraşul Năvodari de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cauzei.

Cu drept de a formula cerere de recurs, care se depune la Judecătoria Constanţa, în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03.05.2018.”.

 

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.