Connect with us

Exclusiv

Tabăra de Copii Năvodari se întoarce în patrimoniul Sind România. Lovitură grea pentru clanul Hașotti-Deacu-Matei.

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

După un proces care a durat aproape patru ani de zile, Judecătoria Constanța a admis ieri întoarcerea executării silite prin care patrimoniul Taberei de Copii Năvodari a fost smuls din posesia legală a SC Sind România SRL și transmis unei societăți controlate de cumnatul fostului primar penal de la Năvodari, Nicolae Matei.

Cel mai mare tun imobiliar de pe litoral

Afacerea prin care o mână de derbedei de la Năvodari și Constanța, în frunte cu fostul primar Nicolae Matei, au pus mâna pe patrimoniul imens al Taberei de Copii de la Năvodari este, de departe, cel mai mare tun imobiliar dat vreodată pe litoral. Vorbim aici de un teren imens, de 581.373 de metri pătrați, care se afla în folosința legală a SC Sind România SRL, societatea sindicatelor, prin efectul unei hotărâri a Consiliului de Miniștri din anii 60. De asemenea vorbim și de 298 de clădiri edificate în perioada comunistă de Uniunea Generală a Sindicatelor din România, transmise în anii 90 în proprietatea deplină și legală a SC Sind România SRL. În anul 2011, la inițiativa lui Nicolae Matei, consilierii locali din Năvodari au votat în bloc hotărâri locale prin care terenul și clădirile taberei de copii au fost inventariate în proprietatea privată a localității. Potrivit legii, proprietatea se dobândește prin cumpărare, moștenire, donație sau prin alte mijloace reglementate. La Năvodari, s-a obținut prin ridicarea degetelor. Terenul furat scriptic din patrimoniul sindicatelor a fost adus apoi, tot scriptic, în capitalul social al SC Tabăra Năvodari SA, o societate înființată de Orașul Năvodari în parteneriat cu firma Dormarbib Group SRL, aparținând formal lui Isidor Gurgu, concubinul Mariei Matei, sora primarului de la acea vreme.

S-au judecat între ei, la vrăjeală, ca să fure patrimoniul SIND

La scurt timp după înființarea SC Tabăra Năvodari SA, Matei și cumnatul său fără forme legale au înscenat un diferend juridic. În acest sens, societatea controlată de Gurgu a deschis un proces la Judecătoria Constanța, cerând ca Orașul Năvodari să fie obligat să verse aportul la capitalul social constând în terenuri și clădiri. Indiferent de situația creată în scripte prin hotărârea locală de inventariere a terenurilor și clădirilor în domeniul privat al localității, acestea se aflau în posesia efectivă a SC Sind România SRL. Or, din acest motiv, Nicolae Matei nu putea proceda direct la predarea bunurilor furate, riscând să fie arestat pentru tulburare de posesie. Acesta a fost motivul procesului înscenat de cei doi cumnați.

Isidor Gurgu, cumnatul lui Nicolae Matei. În medalion, fostul primar penal de la Năvodari cu prietenul său Puiu Hașotti

Un judecător de la Judecătoria Constanța nu a realizat că se afla în fața unui exercițiu abuziv al drepturilor procesuale, astfel încât a emis o sentință civilă prin care a obligat Primăria să predea terenurile și clădirile către firma controlată de Gurgu Isidor.

Intră în scenă Vasile Deacu, asociatul lui Ionel Hașotti

Executorul Vasile Deacu

Mai departe, societatea acestuia a deschis un dosar de executare silită la executorul judecătoresc Vasile Deacu – un tip care a mai fost condamnat pentru abuz în serviciu pe fond, fiind scăpat în recurs. Acest Deacu este asociat cu Ionel Hașotti într-o fundație culturală. Cei doi compar, deopotrivă, într-un dosar în care s-a cerut înscrierea în fals a unor acte de executare silită la inițiativa firmei Somaco Construct SRL. De asemenea, compar în mai multe dosare penale, unul din acestea privind faptele prin care a fost executat silit terenul fostei fabrici Energia din Constanța. Mai departe, fratele avocatului Hașotti, fostul senator și ministru Puiu Hașotti, s-a declarat constant un prieten al lui Nicolae Matei și chiar a cerut într-un miting antijustiție eliberarea fostului primar din arestul preventiv pe motiv că n-ar fi tâlhărit pe nimeni. Prin prisma acestui inventar de relații, e clar că alegerea lui Deacu nu a fost întâmplătoare.

Executarea silită a avut loc în biroul lui Matei. Pe 29 mai 2012, Vasile Deacu s-a prezentat la sediul Primăriei Năvodari, unde a întocmit un proces-verbal de executare silită, așa cum nu se face nicăieri în lume. Acesta a copiat pur și simplu datele loturilor de teren și a clădirilor din Tabără, care i-au fost puse la dispoziție de Nicolae Matei. Primăria culesese anterior aceste informații, în cadrul unor controale abuzive ordonate în contra Sind România. Documentul întocmit de Deacu atesta că aceste terenuri și clădiri au fost predate pe calea executării silite către SC Tabăra de Copii Năvodari SA, firma în care cumnatul lui Matei avea 60% din acțiuni.

Trădarea lui Marian Surdu

Marian Surdu

Mai departe, Matei a beneficiat de complicitate deplină a lui Marian Surdu, un năvodărean care îndeplinea funcția de director în cadrul Sind România, răspunzând de funcționarea taberei de copii. Acesta a transferat întregul personal la noua societate, în cadrul căreia, la rândul său, a fost numit director. Prin această manevră s-au evitat convulsiile unei preluări în forță. Trădarea lui Surdu a fost recompensată boierește, cu angajarea fiului său la Poliția Locală Năvodari și cadorisirea acestuia cu un teren și un apartament ANL, din fondul localității. Actualmente, Surdu este director general la întreprinderea publică Termica SA Năvodari, care se ocupă nu doar de termoficare, ci și de aproape toate lucrările publice executate în oraș.

Cu sprijinul executorului Deacu și al directorului Surdu, firma controlată de cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei a preluat tot inventarul SIND România, respectiv terenuri, clădiri, mobilier, mijloace fixe și absolut tot ce era acolo, până la scobitori. O asemenea tâlhărie nu s-a mai văzut nicăieri în România.

Rețeaua de protecție

Beneficiind de o rețea de susținere, din care fac parte inclusiv personaje din structurile de forță ale statului român, Nicolae Matei a reușit ani de zile să împiedice antrenarea răspunderii penale și întoarcerea părților în situația anterioară săvârșirii infracțiunilor. Abia anul trecut a fost trimis în judecată de DNA Constanța, însă consilierii locali PSD și ALDE din Năvodari au votat ca orașul să nu se constituie parte civilă în procesul penal. Oricum, prejudiciul reținut nu se referă decât la un teren de 6 hectare.

SC Sind România SRL a întreprins demersuri în fața instanțelor de judecată și a organelor de cercetare penală încă din anul 2012. Așa cum arătam în deschiderea acestui articol, ieri Judecătoria Constanța a admis pe fond întoarcerea executării silite. Soluția poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Iată minuta Sentinței, așa cum a fost publicată pe portalul instanțelor de judecată:

” Admite cererea de întoarcere a executării silite, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta Sind România S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Tabăra Năvodari S.A. şi Oraşul Năvodari şi cu intervenienta în interesul pârâţilor Confederaţia Generală a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România – C.G.M. – U.G.S.R. (fosta Uniunea Generală a Sindicatelor din România).

Obligă pârâta Tabăra Năvodari S.A. să lase reclamantei în liniştită posesie bunul imobil-teren în suprafaţă de 581.373 de metri pătraţi, precum şi în deplină proprietate şi liniştită posesie bunurile imobile-construcţii, edificate pe acest teren, astfel cum acestea au fost identificate în cuprinsul procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc DEACU VASILE în data de 29.05.2012 în cadrul dosarului său de executare silită nr. 667/2012 (filele 50-51, vol. I dosar), în cuprinsul tabelului – parte integrantă a actului constitutiv al pârâtei Tabăra Năvodari S.A., precum şi în anexele nr. 2 şi 3 ale Hotărârii Consiliului Local al Oraşului Năvodari nr. 152/28.07.2011(filele 101-112, vol. I dosar).

Obligă pârâta Tabăra Năvodari S.A. să lase reclamantei în deplină proprietate şi deplină posesie bunurile mobile existente în construcţiile menţionate în paragraful precedent, astfel cum acestea au fost individualizate în cuprinsul anexei la procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc DEACU VASILE în data de 29.05.2012 în cadrul dosarului său de executare silită nr. 667/2012, anexă întocmită de comisia de inventariere constituită în acest scop din reprezentanţi ai reclamantei Sind România S.R.L. şi ai pârâtei Tabăra Năvodari S.A. şi materializată în procesul-verbal nr. 11/05.06.2012 şi în anexa 1 a acestuia (filele 53-67, vol. I dosar).

Ia act de manifestarea de voinţă a reclamantei şi a pârâtei Tabăra Năvodari S.A. în sensul solicitării cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cauzei pe cale separată.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtului Oraşul Năvodari de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cauzei.

Cu drept de a formula cerere de recurs, care se depune la Judecătoria Constanţa, în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03.05.2018.”.

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Primăria Constanța își dotează WC-urile: șervețele de mâini cu frunzulițe roz și dozatoare ”din inox inoxidabil”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Municipiului Constanța a lansat procedura de achiziție publică pentru dotarea grupurilor sanitare de la sediul principal din Bulevardul Tomis, precum și a grupurilor sanitare de tip foișor din Parcul Arheologic (acelea care au costat 50.000 de euro bucata). Potrivit anunțului publicat pe site-ul autorității publice locale, aceasta intenționează să cumpere 23 de dozatoare de hârtie igienică din ”inox inoxidabil”, cu înveliș antiamprentă, 21 de dozatoare pentru săpun-spumă, tot din ”inox inoxidabil” cu înveliș antamprentă, 14 dozatoare pentru șervețele de mâini din același materia, 16 coșuri de gunoi de perete, 23 de coșuri de gunoi din inox (nu se specifică dacă tot ”inox inoxidabil”), 16 perii de WC, 5 uscătoare de mâini care suflă aerul cald la o viteză de 342 de kilometri pe oră, cu 5 ani garanție, și 188 de baterii alcaline.

De asemenea, la aceste dotări, Primăria adaugă și consumabile, după cum urmează: 656 de litri de săpun spumă, 1.312 bucăți de hârtie igienică, și 284 de seturi de șervețele de mâini. Și de această dată, specificațiile tehnice sunt foarte importante pentru primăria cea progresistă de la malul mării. Aflăm din anunțul publicat că hârtia igienică trebuie să aibă un aspect vizual ridicat, să fie albă și musai cu frunzițe albastre. De asemenea, șervețelele de mâini trebuie să fie moi, să lase o senzație de înaltă calitate, să fie făcute din hârtia cea mai absorbantă, pentru o uscare cât mai eficientă cu mai puține deșeuri. De asemenea, șervețelele trebuie să fie musai albe cu frunzulițe roz. O rolă desfășurată trebuie să conțină 34 centimetri de hârtie în lungime și 21,20 centimetri în lățime. În sfârșit, spuma trebuie să fie una moale și cremoasă, compatibilă cu toate tipurile de piele și preparată cu ingrediente care hidratează pielea.

Desigur, funcționarii din Primărie nu sunt îngeri. Merg la WC, și mersul lor ne costă. În anunțul publicat, autoritatea publică locală estimează valoarea achiziției la 95.187,86 de lei fără TVA. Cu TVA cu tot, confortul cu frunzulițe roz și inox din ăla care nu ruginește, neam :)))), ajunge la 113.273,55 de lei. Adică peste un miliard de lei vechi. Să mai spunem că, recent, Primăria a aprobat achiziția unor piese de mobilier de ultima fiță pentru viceprimarii Dumitru Babu și Costin Răsăuțeanu. Mitică și Costi vor primi birouri din sticlă neagră cu inserții de crom. De asemenea, biroul de comunicare al Primăriei, în cadrul căruia slujesc 4 persoane, va fi dotat cu 8 telefoane de ultimă generație. Deci două telefoane de căciulă. Să fie, să ajungă la toată lumea! La fel și hârtia igienică.

Mai jos puteți vedea anunțul publicat de Primăria Constanța:

Download (PDF, 83KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Directorii Oil Terminal: 18.000 de lei pe lună. Salariații: concedii fără plată

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Adunarea Generală a Acționarilor Oil Terminat SA a adoptat ieri o hotărâre referitoare la fixarea limitelor pentru indemnizația lunară a directorilor cu contract de mandat. Aceștia urmează să încaseze indemnizații lunare în cuantum de 5-6 salarii medii brute pe societate. Marieta Stasi, director de dezvoltare în cadrul Oil Terminal, a precizat pentru Ordinea.Ro că 6 salarii medii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei.

Oil Terminal a raportat un profit de numai 17.000 de lei în primul semestru al acestui an. De asemenea, după acest rezultat dezastruos, compania controlată de stat a lansat un program de concedii fără plată impuse salariaților chemați să pună umărul și să suporte din buzunarele lor dezastrul financiar.

Oil Terminal este o companie strategică, având în vedere că are în operare cel mai mare terminal petrolier de la Marea Neagră. Acționar majoritar este statul român, care își administrează participația prin Ministerul Energiei. Ministru în funcție este cvasi-anonimul Anton Anton, de la ALDE. Director general la Oil Terminal este ceva mai cunoscutul Sorin Ciutureanu. Sub înțeleapta conducere a celor mai sus numiți, Oil Terminal a ajuns să producă profit, anul acesta, cât un butic. Rușinea în cauză tocmai a fost ștearsă prin salarii fabuloase pentru directorii cu mandat, după cum spuneam în deschiderea articolului.

Marieta Stasi, director de dezvoltare Oil Terminal:

”La nivel de societate s-au luat măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Suntem în grafic, nu am avut tensiuni sociale sau alte probleme. Hotărârea AGA nu se referă la majorarea indemnizațiilor lunare ale directorilor cu mandat. Nu se majorează nimic, indemnizațiile rămân la fel. Este vorba doar de proceduri prevăzute de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă. Noi am făcut recrutarea unor directori pe criteriile guvernanței corporative, iar acum am fost obligați să le stabilim limitele maxime ale indemnizațiilor. Dar nu sunt limite noi, sunt tot limitele vechi. Hotărârea se referă la dl. director general Sorin Ciutureanu și la doamna director financiar Adriana Frangu. Deci așa sunt pașii pe ordonanță, nu e vorba de altceva. Șase salarii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei”.

Download (PDF, 291KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Buturuga mică răstoarnă carul mare. Cazul de insolvență al gigantului Van Oord, sucursala Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV și-a deschis o sucursală în România, la Constanța, în anul 2013. Primul sediu administrativ al acesteia a fost stabilit într-un imobil deținut, în cote egale, de doi avocați influenți, foști judecători cu roluri cheie în sistemul local și național de justiție. Prin sucursală, grupul olandez a coordonat două lucrări monumentale. Vorbim aici de extinderea digului de larg al Portului Constanța și de extinderea plajelor turistice din Constanța și Eforie Nord, lucrări finanțate, generos, din fonduri europene.

Van Oord Sucursala Constanța, datorii de 222.717.990 de lei

De la înființare și până în prezent, Van Oord Sucursala Constanța a avut venituri impresionante, de peste un miliard de lei (cifra exactă: 1.038.374.458 de lei), dar profit… ioc. Pentru ultimul exercițiu contabil, respectiv al anului 2017, sucursala – slujită de numai 5 angajați – a declarat datorii totale, care provin din anii anteriori, de 222.717.990 de lei. Declarând cifre de comă, olandezii nu au plătit nimic la bugetul de stat al României. Cel mai probabil, profitul real a fost exportat în țara de origine, după o rețetă aplicată și de alte companii multinaționale care activează în țara noastră. Mai multe nereguli au fost descoperite de inspectorii antifraudă în contabilitatea Van Oord Sucursala Constanța, care a fost obligată să verse la bugetul statului român contribuții pe care, de altfel, firmele românești, bigote și retrograde – conform unor voci progresiste, le declară și chiar le  achită. Olandezii nu s-au conformat și au atacat la instanță decizia de impunere, pe care au reușit să o desființeze.

Olandezii au dat o țeapă de un milion de euro unei firme românești

Aspectele de mai sus s-au împachetat în tăcere. În schimb, de mai bine de doi ani Van Oord Sucursala Constanța se află într-un scandal imens, amplu mediatizat, inclusiv de publicația noastră, cu privire la țepuirea unui partener român. Vorbim aici de compania locală Comprest Util SRL, care a realizat digurile de mal în două din sectoarele de plajă din Constanța. Antreprenorul care deține compania locală, pe numele său Grigore Comănescu (foto), a declarat că olandezii au uitat să achite o fracție de aproximativ un milion de euro din ultima factură. Ca să fie clar: olandezii au plătit o parte din factură, însă după recepția finală a lucrării, văzându-se cu sacii în căruță, au uitat de diferența de aproape un milion de euro. La început au uitat, dar mai apoi au pretins, avocățește, că nu ei trebuiau să achite, ci  un partener de-al lor de consorțiu, alături de care câștigaseră licitația și executaseră lucrările.

O confuzie risipită de Tribunalul București

Din acest motiv, acțiunea inițiată de Comprest Util la începutul anului 2016, în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva Van Oord, a fost respinsă pe 15.03.2016. Judecătorii au reținut atunci că olandezii nu au calitate procesuală pasivă. Mai departe, firma românească s-a îndreptat împotriva partenerului de consorțiu al olandezilor. Vorbim aici de o firmă care se afla deja în insolvență, într-un dosar al Tribunalului București. Însă judecătorul sindic de la instanța bucureșteană a spus că datoria în litigiu nu aparținea partenerului de consorțiu.

Din acest motiv, Comprest Util a deschis alte două litigii împotriva olandezilor. În primul a cerut o nouă ordonanță de plată, iar în al doilea a cerut declanșarea insolvenței împotriva Van Oord – Sucursala Constanța.

Curtea de Apel Constanța bagă Van Oord Olanda în faliment

Confruntarea juridică a părților a fost teribilă. Pe 25 ianuarie 2017, judecătorul sindic de la Tribunalul Constanța a respins cererea Comprest Util privind declanșarea insolvenței împotriva Van Oord. Firma românească a declarat apel. Dar înainte să se judece apelul, în celălalt proces, de la Tribunalul Constanța, s-a dispus emiterea ordonanței de plată împotriva olandezilor, pe 31.01.2018. Această victorie a zguduit soarta procesului de insolvență. Astfel, pe 14.06.2018, Curtea de Apel Constanța a decis ca dosarul de judecată să fie returnat judecătorului sindic de la Tribunalul Constanța, cu misiunea de a deschide procedura de insolvență, atenție, împotriva Van Oord Olanda. După cum spuneam încă din titlu, buturuga mică răstoarnă carul mare!

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Tribunalul anulează ordonanța de plată

Zdrobiți pe jumătate, olandezii s-au ridicat cu tehnici de manipulare mai rar întâlnite. Ei au reușit să blocheze executarea silită, iar mai apoi au obținut chiar anularea ordonanței de plată, pe calea contestației. În această procedură, Comprest Util s-a apărat, cerând Tribunalului să țină cont de hotărârea dată de instanța superioară, a Curții de Apel, în dosarul de insolvență. Cu alte cuvinte, românii au spus că dacă o instanță superioară a constatat starea de insolvență,  înseamnă că a stabilit calitatea Van Oord de datornic și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Or aceste constatări ale unei instanțe superioare, nu pot fi cenzurate, schimbate sau anulate de o instanță inferioară – au spus juriștii Comprest.

În schimb, avocații tocmiți de olandezi au răspuns de genul: noi suntem Van Oord România, hotărârea de insolvență nu se referă la noi, ci se referă la Van Oord Olanda, care este o altă persoană.

Spusele lor au avut mare trecere la instanța de la Tribunal, care a trecut cu lejeritate peste cele stabilite la Curte. Ca să fie clară înclinarea balanței și diferența de tratament, trebuie să spunem că Tribunalul s-a pronunțat pe toate cererile olandezilor, însă nu s-a pronunțat deloc, a ignorat pur și simplu, excepția ridicată de compania românească. Un fel de: flit, bă, ura și la gară!

O manipulare machiavelică

După ce au anulat ordonanța de plată pledând că nu Sucursala a intrat în insolvență, ci firma-mamă din Olanda, avocații Van Oord au denunțat o eroare materială în hotărârea Curții de Apel. Astfel, ei au cerut să se înlocuiască Van Oord – Olanda cu Van Oord – Sucursala Constanța, susținând că aceasta din urmă ar avea calitatea și capacitatea de a răspunde pentru datoriile ei, în procedura insolvenței. Eroarea s-a rectificat, Van Oord Olanda a scăpat de insolvență. Pe aceeași eroare, sucursala scăpase de ordonanța de plată a milionului țepuit fără scrupule. Și scăpată a rămas. Ce bine, ce convenabil!

După rectificare, dosarul a fost trimis judecătorului-sindic de la Tribunal, cu misiunea de a începe procedura insolvenței împotriva Van Oord- Sucursala Constanța. Numai că avocații Sucursalei au venit cu textul vechi: noi suntem Van Oord România, o biată sucursală, nu putem răspunde, să răspundă Van Oord Olanda. Aceeași joacă și în alte două acțiuni îndreptate împotriva hotărârii Curții de Apel referitoare la insolvență: o revizuire, care încă se mai judecă, și o contestație în anulare, pierdută definitiv de Van Oord pe 8 octombrie 2018.

Nu-i așa că pare o tulburare gravă de percepție? Cum să te contrazici de la un proces la altul legat de percepția unei situații? Să abandonezi prima percepție, că ți-ai făcut o a doua percepție contrară, apoi să revii la prima, după care să te răzgândești și să o îmbrățișezi duplicitar pe a doua… Nu-i așa că pare o sminteală? Doar pare! În realitate, nu e nicio sminteală și nicio tulburare gravă de percepție. E lipsă de scrupule, machiavelism și reframing. Cu alte cuvinte: manipulare și vrăjeală frumos ambalată. Judecătorul sindic a stopat acest joc pe 9 octombrie 2018, când a respins excepția ridicată de olandezi. Van Oord – Sucursala Constanța a rămas în procesul de insolvență, urmând să se continue procedura prin care Comprest Util și alte firme țepuite să-și poată recupera banii.

Insolvența este utilă, măcar să știm dacă au țepuit și statul român

După cum spuneam în deschiderea articolului, sucursala are datorii. Și nu un datorii mărunte, ci peste 222 de milioane de lei.  Rămâne de văzut cum va decurge insolvența. Însă, în mod cert, Comprest Util va deține poziția de creditor principal și va avea acces la documentele contabile ale Van Oord – Sucursala Constanța. Nu credem că olandezilor le va conveni ca acest creditor, care după cum s-a văzut nu cedează la drepturile sale, să afle cum anume s-a produs gaura de peste 222 de milioane de lei. Asta în condițiile în care, participând la ambele lucrări de anvergură ale Van Oord în România, Comprest Util a realizat profit de 15-20%, primind lucrările cu doar 75% din valoarea plătită de beneficiari. În fond, aici este marea întrebare: cum o firmă românească a făcut profit, lucrând cu 75% din valoarea oferită de beneficiar, iar olandezii, cu 100%, au ieșit în pierdere? După cum spuneam, există suspiciunea că profitul real, pe care trebuiau să-l declare olandezii în țara noastră, a fost exportat spre țara lor de origine și astfel nu au plătit nimic la bugetul nostru de stat. Exemplul olandez este de-a dreptul șocant, întrucât este greu de admis că este normal să nu lași un leu, măcar în scârbă, statului român din încasări fabuloase, de peste un miliard de lei noi. Ca să vă faceți o impresie, această sumă înseamnă în lei vechi zece mii de miliarde. Păi care ar fi exemplul pe care ar trebui să-l ia firmele românești de aici? Să angajeze cheltuieli cu nemiluita ca să scoată banii afară din țară? Să-și țepuiască partenerii de afaceri? Opinăm că statul olandez, care se opune intrării României în Schengen pe motiv că suntem o țară coruptă și retrogradă, ar trebui să urmărească mai atent ce modele corecte ne vin aici, din Olanda.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: