Connect with us

Exclusiv

Cârdășia Oficiului de Cadastru la furtul taberei de copii de la Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Tunul prin care, preț de șase ani, terenul și clădirile taberei de copii de la Năvodari au fost acaparate de cumnatul fără forme legale al fostului primar penal Nicolae Matei, nu se putea materializa fără implicarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară de la Constanța. Patrimoniul furat de gașca fostului primar revine la proprietarul de drept, SC Sind România SRL, care a câștigat în acest sens o hotărâre pe fond la Judecătoria Constanța, la sfârșitul săptămânii trecute. Urmează recursul, însă din punct de vedere legal lucrurile sunt deja lămurite. În acest sens, trebuie să precizăm un aspect foarte important care a decis evoluția acestui litigiu.

Trebuie spus că hotărârea adoptată de Consiliul Local Năvodari sub numărul 144/24.05.2011, prin care o parte din terenul aferent taberei de copii a fost trecut în proprietatea orașului Năvodari, prin simplă inventariere în domeniul privat, a fost anulată de Tribunalul Galați în data de 24.10.2016 (dosarul nr. 7909/118/2013*).

 

Orașul Năvodari și primarul în funcție au declarat recurs față de această hotărâre. Ba chiar, în această fază procesuală, simțind că le fuge pământul de sub picioare, Nicolae Matei și Tabăra Năvodari SA – firmă controlată de cumnatul său fără forme legale, Isidor Gurgu – au depus cereri de intervenție accesorie în dosar. Recursul s-a judecat la Curtea de Apel Galați și a fost respins definitiv la data de 18 aprilie 2018.

HCL 144 era singurul titlul formal, prin care Orașul Năvodari putea pretinde – deși fără temei real – că deținea terenul taberei de copii și avea capacitatea de a-l aduce în capitalul social al firmei Tabăra Năvodari SA. Din 18 aprilie 2018, această pretenție s-a năruit cu totul. De aceea spunem că întoarcerea executării silite nu mai poate fi răsturnată în calea de atac. În joc rămâne însă de discutat și de taxat comportamentul golănesc al șefilor de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Constanța, fără concursul cărora acest abuz de proporții nu se putea materializa.

Pohta lui Matei

La baza abuzului stă HCL 144/24.05.2011, prin care, la propunerea lui Nicolae Matei, consilierii locali au votat pentru înscrierea terenului ocupat de clădirile taberei de copii în domeniul privat al localității. Această inițiativă echivalează cu o naționalizare de tipul celor care s-au făcut în România pe vremea regimului comunist. Or, după 1990, naționalizarea nu mai era permisă. Mai departe, prin HCL 152/28.07.2011, au fost ”naționalizate” și clădirile taberei, deși acestea se aflau nu doar în posesia, ci și în proprietatea deplină a SC Sind România SRL, conform registrelor de transcripțiuni imobiliare și a numeroaselor hotărâri judecătorești prin care se constata cu putere de lege această situație. În sfârșit, pohta ce-o pohtea Nicolae Matei s-a împlinit tot prin HCL 152, consilierii aprobând înființarea unei societăți comerciale sub numele Tabăra Năvodari SA, cu scopul exploatării clădirilor și terenurilor însușite, nu cu bani, cum era legal, ci prin ridicare de degete.

Matei l-a făcut om pe cumnatul său fără forme legale

Isidor Gurgu pierde terenul imens pe care îl acaparase în tabăra de copii. În medalion, Nicolae Matei și prietenul său declarat Puiu Hașotti

Orașul Năvodari a primit 40% din acțiuni SC Tabăra Năvodari SA, aducând ca aport la capital social terenul de 581.373 mp, cele198 de clădiri aflate pe acesta și o contribuție financiară directă de 1,5 milioane de lei. Diferența de 60% era atribuită, cu aprobarea consilierilor locali, firmei Dormarbib Group SRL, deținută de Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei. Dormarbib trebuia să constituie, la rândul ei, un aport în numerar de 9 milioane de lei. În realitate, firma lui Gurgu a vărsat doar 1,7 milioane de lei până în anul 2013, iar ulterior i s-a aprobat să aducă terenuri pentru diferența rămasă. Terenurile aduse de Dormarbib în capitalul social al SC Tabăra Năvodari SA au aparținut la bază Orașului Năvodari, fiind înstrăinate prin licitații trucate, schimburi de terenuri și retrocedări frauduloase ordonate de Matei în cârdășie cu fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu. De altfel, la momentul de față, fostul primar și fosta judecătoare compar ca inculpați într-un dosar penal aflat în stare de judecată pe rolul Curții de Apel București, în răspunderea acestor fapte.

Executarea silită, profund ilegală

Activele Sind România au ajuns în patrimoniul SC Tabăra Năvodari SA, printr-un artificiu juridic de zile mari. Astfel, la scurt timp de la înființare, această societate a deschis un proces la Judecătoria Constanța, cerând ca Orașul Năvodari să fie obligat să verse, pe calea executării silite, aportul constând în terenul de 58 de hectare și în cele 198 de clădiri, așa cum se obligase prin HCL 152/2011. Părțile s-au judecat la vrăjeală. În realitate, între ele exista un acord deplin ca să despoaie sindicatele de patrimoniu. Sind România SRL nu a fost parte în proces. Judecătoria a încuviințat cererea de executare silită. La scurt timp, în scenă a intrat executorul judecătoresc Deacu Vasile. Alegerea sa nu a fost întâmplătoare. Acesta se afla într-o relație aparte cu familia Hașotti din Constanța. La rândul său Nicolae Matei era un apropiat al familiei, fiind numit ”prieten” de fostul senator și ministru Puiu Hașotti. Executorul Deacu a întocmit un proces-verbal de executare silită pe baza datelor furnizate de Primăria Năvodari, predând formal terenul și clădirile societății Tabăra Năvodari SA. Trauma unei preluări în forță s-a evitat, după ce directorul taberei, Marian Surdu, și-a trădat societatea. Acesta a ales să transfere tot personalul pe noua societate, la rândul său fiind numit director la SC Tabăra Năvodari SA. La momentul de față, Surdu este director general al SC Termica SA Năvodari, societate deținută de Consiliul Local Năvodari.

Mai departe, societatea controlată de cumnatul lui Matei și-a intabulat dreptul de proprietate asupra clădirilor în cartea funciară, beneficiind de complicitatea deplină a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Ca să înțelegeți exact rolul jucat de această instituție, vă propunem o privire amănunțită asupra aspectelor dezlegate chiar de instanțele de judecată. Așadar, nu vorbim de o interpretare proprie, ci de aspecte analizate chiar de judecători.

Ce spun judecătorii

”Încă din anul 1996, aceste bunuri (în speță cele 298 de clădiri ale taberei de copii – n.r.) au fost înscrise în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al Judecătoriei Constanța la nr. 7712/7784/30.05.1996 în proprietatea apelantei (SC Sind România SRL – n.r.) și tot atunci s-au achitat taxele și impozitele aferente de către apelanta-contestatoare. De altfel, existența acestor bunuri în patrimoniul apelantei se regăsește în toate actele contabile ale societății și a fost reținută și în considerentele sentinței civile nr. 964/15.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 9223/118/2007. (…) Din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că Orașul Năvodari împreună cu SC Dormarbib Group SRL au înființat la 10.08.2011 SC Tabăra Năvodari SA. Orașul Năvodari s-a obligat să aducă aport la capitalul social al societății comerciale nou înființate construcțiile identificate în anexa 2 la HCL 152/28.07.2011 și în anexa actului constitutiv al societății a căror intrare în proprietate, însă nu a fost justificată. Nici unul din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu dovedește că Orașul Năvodari ar fi avut în proprietate aceste bunuri.

OCPI a pus umărul la comiterea abuzului

Aspectele menționate anterior au fost stabilite de Tribunalul Brăila, prin Decizia nr. 16/2014, dispusă în dosarul nr. 2862/113/2013. Rețineți că cele 298 de clădiri erau deja înscrise în proprietatea Sind România, în registrele de transcripțiuni imobiliare. Cu toate acestea, OCPI Constanța a deschis cărți funciare distincte pentru acele imobile, menționând ca proprietar societatea Tabăra Năvodari SA. În mod normal, instituția trebuia să sesizeze organele penale cu privire la tentativa de furt. Or, acceptând să înscrie încă o dată bunurile deja înscrise, ca și cum ar fi fost unele distincte, OCPI a pus umărul la întregul abuz.

Un cetățean de onoare

Nu lipsit de relevanță este faptul că directorul OCPI Constanța de la acea vreme era Stere Sponte, fost primar comunist al orașului Năvodari, dar și consilier local în funcție. Acesta a votat la rândul său hotărârea care a conferit o aparență de legalitate tâlhăriei. La câteva luni distanță, Sponte a fost declarat cetățean de onoare al localității, fiind împroprietărit cu un teren în zona turistică Mamaia Nord. Acesta a mai fost implicat și în tunul imobiliar prin care campingul pescăresc din zona Mamaia Nord și un alt teren situat tot pe malul mării au fost subevaluate și vândute unor firme controlate de norvegianul Kay Tonnes Thorkildsen (între timp decedat). Cazul a fost instrumentat de DNA Constanța, care a decis să-i trimită în judecată pe fostul primar Tudorel Calapod, pe expertul evaluator Violeta Gulelis și pe consilierii locali Stere Sponte și Marian Surdu, care inițiaseră proiectele de hotărâre pentru însușirea evaluărilor de preț. Condamnați pe fond, cei patru au fost achitați în recurs, scăpând astfel de răspunderea penală.

Faptele prin care OCPI a deschis cărți funciare paralele pentru clădirile furate de gașca lui Matei de la tabăra de copii nu au făcut până acum obiectul unei investigații penale. Dar încă nu este târziu. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Primăria Constanța își dotează WC-urile: șervețele de mâini cu frunzulițe roz și dozatoare ”din inox inoxidabil”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Municipiului Constanța a lansat procedura de achiziție publică pentru dotarea grupurilor sanitare de la sediul principal din Bulevardul Tomis, precum și a grupurilor sanitare de tip foișor din Parcul Arheologic (acelea care au costat 50.000 de euro bucata). Potrivit anunțului publicat pe site-ul autorității publice locale, aceasta intenționează să cumpere 23 de dozatoare de hârtie igienică din ”inox inoxidabil”, cu înveliș antiamprentă, 21 de dozatoare pentru săpun-spumă, tot din ”inox inoxidabil” cu înveliș antamprentă, 14 dozatoare pentru șervețele de mâini din același materia, 16 coșuri de gunoi de perete, 23 de coșuri de gunoi din inox (nu se specifică dacă tot ”inox inoxidabil”), 16 perii de WC, 5 uscătoare de mâini care suflă aerul cald la o viteză de 342 de kilometri pe oră, cu 5 ani garanție, și 188 de baterii alcaline.

De asemenea, la aceste dotări, Primăria adaugă și consumabile, după cum urmează: 656 de litri de săpun spumă, 1.312 bucăți de hârtie igienică, și 284 de seturi de șervețele de mâini. Și de această dată, specificațiile tehnice sunt foarte importante pentru primăria cea progresistă de la malul mării. Aflăm din anunțul publicat că hârtia igienică trebuie să aibă un aspect vizual ridicat, să fie albă și musai cu frunzițe albastre. De asemenea, șervețelele de mâini trebuie să fie moi, să lase o senzație de înaltă calitate, să fie făcute din hârtia cea mai absorbantă, pentru o uscare cât mai eficientă cu mai puține deșeuri. De asemenea, șervețelele trebuie să fie musai albe cu frunzulițe roz. O rolă desfășurată trebuie să conțină 34 centimetri de hârtie în lungime și 21,20 centimetri în lățime. În sfârșit, spuma trebuie să fie una moale și cremoasă, compatibilă cu toate tipurile de piele și preparată cu ingrediente care hidratează pielea.

Desigur, funcționarii din Primărie nu sunt îngeri. Merg la WC, și mersul lor ne costă. În anunțul publicat, autoritatea publică locală estimează valoarea achiziției la 95.187,86 de lei fără TVA. Cu TVA cu tot, confortul cu frunzulițe roz și inox din ăla care nu ruginește, neam :)))), ajunge la 113.273,55 de lei. Adică peste un miliard de lei vechi. Să mai spunem că, recent, Primăria a aprobat achiziția unor piese de mobilier de ultima fiță pentru viceprimarii Dumitru Babu și Costin Răsăuțeanu. Mitică și Costi vor primi birouri din sticlă neagră cu inserții de crom. De asemenea, biroul de comunicare al Primăriei, în cadrul căruia slujesc 4 persoane, va fi dotat cu 8 telefoane de ultimă generație. Deci două telefoane de căciulă. Să fie, să ajungă la toată lumea! La fel și hârtia igienică.

Mai jos puteți vedea anunțul publicat de Primăria Constanța:

Download (PDF, 83KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Directorii Oil Terminal: 18.000 de lei pe lună. Salariații: concedii fără plată

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Adunarea Generală a Acționarilor Oil Terminat SA a adoptat ieri o hotărâre referitoare la fixarea limitelor pentru indemnizația lunară a directorilor cu contract de mandat. Aceștia urmează să încaseze indemnizații lunare în cuantum de 5-6 salarii medii brute pe societate. Marieta Stasi, director de dezvoltare în cadrul Oil Terminal, a precizat pentru Ordinea.Ro că 6 salarii medii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei.

Oil Terminal a raportat un profit de numai 17.000 de lei în primul semestru al acestui an. De asemenea, după acest rezultat dezastruos, compania controlată de stat a lansat un program de concedii fără plată impuse salariaților chemați să pună umărul și să suporte din buzunarele lor dezastrul financiar.

Oil Terminal este o companie strategică, având în vedere că are în operare cel mai mare terminal petrolier de la Marea Neagră. Acționar majoritar este statul român, care își administrează participația prin Ministerul Energiei. Ministru în funcție este cvasi-anonimul Anton Anton, de la ALDE. Director general la Oil Terminal este ceva mai cunoscutul Sorin Ciutureanu. Sub înțeleapta conducere a celor mai sus numiți, Oil Terminal a ajuns să producă profit, anul acesta, cât un butic. Rușinea în cauză tocmai a fost ștearsă prin salarii fabuloase pentru directorii cu mandat, după cum spuneam în deschiderea articolului.

Marieta Stasi, director de dezvoltare Oil Terminal:

”La nivel de societate s-au luat măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Suntem în grafic, nu am avut tensiuni sociale sau alte probleme. Hotărârea AGA nu se referă la majorarea indemnizațiilor lunare ale directorilor cu mandat. Nu se majorează nimic, indemnizațiile rămân la fel. Este vorba doar de proceduri prevăzute de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă. Noi am făcut recrutarea unor directori pe criteriile guvernanței corporative, iar acum am fost obligați să le stabilim limitele maxime ale indemnizațiilor. Dar nu sunt limite noi, sunt tot limitele vechi. Hotărârea se referă la dl. director general Sorin Ciutureanu și la doamna director financiar Adriana Frangu. Deci așa sunt pașii pe ordonanță, nu e vorba de altceva. Șase salarii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei”.

Download (PDF, 291KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Buturuga mică răstoarnă carul mare. Cazul de insolvență al gigantului Van Oord, sucursala Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV și-a deschis o sucursală în România, la Constanța, în anul 2013. Primul sediu administrativ al acesteia a fost stabilit într-un imobil deținut, în cote egale, de doi avocați influenți, foști judecători cu roluri cheie în sistemul local și național de justiție. Prin sucursală, grupul olandez a coordonat două lucrări monumentale. Vorbim aici de extinderea digului de larg al Portului Constanța și de extinderea plajelor turistice din Constanța și Eforie Nord, lucrări finanțate, generos, din fonduri europene.

Van Oord Sucursala Constanța, datorii de 222.717.990 de lei

De la înființare și până în prezent, Van Oord Sucursala Constanța a avut venituri impresionante, de peste un miliard de lei (cifra exactă: 1.038.374.458 de lei), dar profit… ioc. Pentru ultimul exercițiu contabil, respectiv al anului 2017, sucursala – slujită de numai 5 angajați – a declarat datorii totale, care provin din anii anteriori, de 222.717.990 de lei. Declarând cifre de comă, olandezii nu au plătit nimic la bugetul de stat al României. Cel mai probabil, profitul real a fost exportat în țara de origine, după o rețetă aplicată și de alte companii multinaționale care activează în țara noastră. Mai multe nereguli au fost descoperite de inspectorii antifraudă în contabilitatea Van Oord Sucursala Constanța, care a fost obligată să verse la bugetul statului român contribuții pe care, de altfel, firmele românești, bigote și retrograde – conform unor voci progresiste, le declară și chiar le  achită. Olandezii nu s-au conformat și au atacat la instanță decizia de impunere, pe care au reușit să o desființeze.

Olandezii au dat o țeapă de un milion de euro unei firme românești

Aspectele de mai sus s-au împachetat în tăcere. În schimb, de mai bine de doi ani Van Oord Sucursala Constanța se află într-un scandal imens, amplu mediatizat, inclusiv de publicația noastră, cu privire la țepuirea unui partener român. Vorbim aici de compania locală Comprest Util SRL, care a realizat digurile de mal în două din sectoarele de plajă din Constanța. Antreprenorul care deține compania locală, pe numele său Grigore Comănescu (foto), a declarat că olandezii au uitat să achite o fracție de aproximativ un milion de euro din ultima factură. Ca să fie clar: olandezii au plătit o parte din factură, însă după recepția finală a lucrării, văzându-se cu sacii în căruță, au uitat de diferența de aproape un milion de euro. La început au uitat, dar mai apoi au pretins, avocățește, că nu ei trebuiau să achite, ci  un partener de-al lor de consorțiu, alături de care câștigaseră licitația și executaseră lucrările.

O confuzie risipită de Tribunalul București

Din acest motiv, acțiunea inițiată de Comprest Util la începutul anului 2016, în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva Van Oord, a fost respinsă pe 15.03.2016. Judecătorii au reținut atunci că olandezii nu au calitate procesuală pasivă. Mai departe, firma românească s-a îndreptat împotriva partenerului de consorțiu al olandezilor. Vorbim aici de o firmă care se afla deja în insolvență, într-un dosar al Tribunalului București. Însă judecătorul sindic de la instanța bucureșteană a spus că datoria în litigiu nu aparținea partenerului de consorțiu.

Din acest motiv, Comprest Util a deschis alte două litigii împotriva olandezilor. În primul a cerut o nouă ordonanță de plată, iar în al doilea a cerut declanșarea insolvenței împotriva Van Oord – Sucursala Constanța.

Curtea de Apel Constanța bagă Van Oord Olanda în faliment

Confruntarea juridică a părților a fost teribilă. Pe 25 ianuarie 2017, judecătorul sindic de la Tribunalul Constanța a respins cererea Comprest Util privind declanșarea insolvenței împotriva Van Oord. Firma românească a declarat apel. Dar înainte să se judece apelul, în celălalt proces, de la Tribunalul Constanța, s-a dispus emiterea ordonanței de plată împotriva olandezilor, pe 31.01.2018. Această victorie a zguduit soarta procesului de insolvență. Astfel, pe 14.06.2018, Curtea de Apel Constanța a decis ca dosarul de judecată să fie returnat judecătorului sindic de la Tribunalul Constanța, cu misiunea de a deschide procedura de insolvență, atenție, împotriva Van Oord Olanda. După cum spuneam încă din titlu, buturuga mică răstoarnă carul mare!

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Tribunalul anulează ordonanța de plată

Zdrobiți pe jumătate, olandezii s-au ridicat cu tehnici de manipulare mai rar întâlnite. Ei au reușit să blocheze executarea silită, iar mai apoi au obținut chiar anularea ordonanței de plată, pe calea contestației. În această procedură, Comprest Util s-a apărat, cerând Tribunalului să țină cont de hotărârea dată de instanța superioară, a Curții de Apel, în dosarul de insolvență. Cu alte cuvinte, românii au spus că dacă o instanță superioară a constatat starea de insolvență,  înseamnă că a stabilit calitatea Van Oord de datornic și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Or aceste constatări ale unei instanțe superioare, nu pot fi cenzurate, schimbate sau anulate de o instanță inferioară – au spus juriștii Comprest.

În schimb, avocații tocmiți de olandezi au răspuns de genul: noi suntem Van Oord România, hotărârea de insolvență nu se referă la noi, ci se referă la Van Oord Olanda, care este o altă persoană.

Spusele lor au avut mare trecere la instanța de la Tribunal, care a trecut cu lejeritate peste cele stabilite la Curte. Ca să fie clară înclinarea balanței și diferența de tratament, trebuie să spunem că Tribunalul s-a pronunțat pe toate cererile olandezilor, însă nu s-a pronunțat deloc, a ignorat pur și simplu, excepția ridicată de compania românească. Un fel de: flit, bă, ura și la gară!

O manipulare machiavelică

După ce au anulat ordonanța de plată pledând că nu Sucursala a intrat în insolvență, ci firma-mamă din Olanda, avocații Van Oord au denunțat o eroare materială în hotărârea Curții de Apel. Astfel, ei au cerut să se înlocuiască Van Oord – Olanda cu Van Oord – Sucursala Constanța, susținând că aceasta din urmă ar avea calitatea și capacitatea de a răspunde pentru datoriile ei, în procedura insolvenței. Eroarea s-a rectificat, Van Oord Olanda a scăpat de insolvență. Pe aceeași eroare, sucursala scăpase de ordonanța de plată a milionului țepuit fără scrupule. Și scăpată a rămas. Ce bine, ce convenabil!

După rectificare, dosarul a fost trimis judecătorului-sindic de la Tribunal, cu misiunea de a începe procedura insolvenței împotriva Van Oord- Sucursala Constanța. Numai că avocații Sucursalei au venit cu textul vechi: noi suntem Van Oord România, o biată sucursală, nu putem răspunde, să răspundă Van Oord Olanda. Aceeași joacă și în alte două acțiuni îndreptate împotriva hotărârii Curții de Apel referitoare la insolvență: o revizuire, care încă se mai judecă, și o contestație în anulare, pierdută definitiv de Van Oord pe 8 octombrie 2018.

Nu-i așa că pare o tulburare gravă de percepție? Cum să te contrazici de la un proces la altul legat de percepția unei situații? Să abandonezi prima percepție, că ți-ai făcut o a doua percepție contrară, apoi să revii la prima, după care să te răzgândești și să o îmbrățișezi duplicitar pe a doua… Nu-i așa că pare o sminteală? Doar pare! În realitate, nu e nicio sminteală și nicio tulburare gravă de percepție. E lipsă de scrupule, machiavelism și reframing. Cu alte cuvinte: manipulare și vrăjeală frumos ambalată. Judecătorul sindic a stopat acest joc pe 9 octombrie 2018, când a respins excepția ridicată de olandezi. Van Oord – Sucursala Constanța a rămas în procesul de insolvență, urmând să se continue procedura prin care Comprest Util și alte firme țepuite să-și poată recupera banii.

Insolvența este utilă, măcar să știm dacă au țepuit și statul român

După cum spuneam în deschiderea articolului, sucursala are datorii. Și nu un datorii mărunte, ci peste 222 de milioane de lei.  Rămâne de văzut cum va decurge insolvența. Însă, în mod cert, Comprest Util va deține poziția de creditor principal și va avea acces la documentele contabile ale Van Oord – Sucursala Constanța. Nu credem că olandezilor le va conveni ca acest creditor, care după cum s-a văzut nu cedează la drepturile sale, să afle cum anume s-a produs gaura de peste 222 de milioane de lei. Asta în condițiile în care, participând la ambele lucrări de anvergură ale Van Oord în România, Comprest Util a realizat profit de 15-20%, primind lucrările cu doar 75% din valoarea plătită de beneficiari. În fond, aici este marea întrebare: cum o firmă românească a făcut profit, lucrând cu 75% din valoarea oferită de beneficiar, iar olandezii, cu 100%, au ieșit în pierdere? După cum spuneam, există suspiciunea că profitul real, pe care trebuiau să-l declare olandezii în țara noastră, a fost exportat spre țara lor de origine și astfel nu au plătit nimic la bugetul nostru de stat. Exemplul olandez este de-a dreptul șocant, întrucât este greu de admis că este normal să nu lași un leu, măcar în scârbă, statului român din încasări fabuloase, de peste un miliard de lei noi. Ca să vă faceți o impresie, această sumă înseamnă în lei vechi zece mii de miliarde. Păi care ar fi exemplul pe care ar trebui să-l ia firmele românești de aici? Să angajeze cheltuieli cu nemiluita ca să scoată banii afară din țară? Să-și țepuiască partenerii de afaceri? Opinăm că statul olandez, care se opune intrării României în Schengen pe motiv că suntem o țară coruptă și retrogradă, ar trebui să urmărească mai atent ce modele corecte ne vin aici, din Olanda.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: