Connect with us

Politica

Traian Băsescu are SOLUȚIA gazelor din Marea Neagră

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Traian Băsescu susține că România nu are capacitatea de a consuma gazele din Marea Neagră în propria economie, dar le poate folosi pentru relansarea unor ramuri industriale și creșterea calității vieții populației.

Iată postarea fostului președinte:

“Senatul României, 10.10.2018
Declaraţie Senator Traian Băsescu
Gazele naturale din Marea Neagră, gaze pentru România.
Premise ale exploatării gazelor naturale din Marea Neagră
1. În Marea Neagră există zăcăminte de cca 200 miliarde mc şi dacă va începe exploatarea producţia va fi de cca 6 – 7 miliarde mc/an.
2. România nu are capacitate să consume în economia proprie gazele din Marea Neagră. În anul 2017 consumul de gaze al României a fost de 11,8 miliarde mc din care 10,6 miliarde producţie proprie şi 1,2 miliarde import Gazprom.
3. În 2019 ROMGAZ va începe exploatarea unui nou zăcământ de gaze naturale cu un volum de cca 30 de miliarde mc, ceea ce va asigura acoperirea integrală a cantităţii necesare de gaze a României. (situat la nord de Galaţi).
4.OMW, EXXON, LUKOIL sau Black Sea Oil and Gas, au investit în prospectare şi forare la mare adâncime aproximativ 2,5 miliarde USD iar pentru aducerea gazelor din mare la uscat şi livrarea acestora în sistemul de transport al TRANSGAZ, va fi necesară o investiţie de cel puţin alte 5 miliarde USD .
Companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele pe piaţa românească ceea ce va permite aplicarea celui mai mic preţ având în vedere că se diminuează distanţa de transport pe conductă . Pe de altă parte, concesionarii sunt îngrijoraţi de faptul că piaţa românească nu poate absorbi nimic din producţia de gaze din Marea Neagră, în lipsa unor proiecte care să genereze creşterea consumului. În acelaşi timp, companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele prin contracte pe termen lung .
5.România poate utiliza resursele de gaze naturale din Marea Neagră pentru relansarea unor ramuri industriale, dar şi pentru creşterea calităţii vieţii populaţiei.
6.Urmare a cumpărării de către TRANSGAZ a operatorului de gaze din R.Moldova, România are obligaţia să asigure necesarul de 1,5 miliarde mc/an pentru ţara vecină.
7.Eventual excedent de gaze naturale al României, poate fi exportat pe infrastructura existentă în Bulgaria şi Ukraina
8. Gazele naturale sunt cea mai puţin poluantă hidrocarbură .
9.Legat de capacitatea noastră de a fi un jucător pe piaţa europeană a gazelor naturale, fac următoarele precizări: prin rezervele de gaze naturale onshore şi offshore de care dispune, România nu poate fi un concurent pentru GAZPROM care în 2017 a extras 470 miliarde metri cubi gaze din care 180 miliarde metri cubi îl reprezintă exportul în Uniunea Europeană şi Turcia. Mai mult, pe termen mediu, Gazprom evaluează o creştere a producţiei anuale la 550 miliarde metri cubi. În aceste condiţii, România nu poate influenţa politica de preţuri a GAZPROM pe piaţa regională şi cu atât mai puţin pe piaţa europeană.
În aceste condiţii, pentru gazele din Marea Neagră avem 3 opţiuni:
1. Să le vindem ca simplă materie primă ;
2. Să nu le exploatăm, datorită condiţiilor fiscale impuse prin redevenţe şi taxe de către Statul Român ;
3. Să le folosim în economia naţională relansând unele ramuri industriale, dar şi pentru încălzirea locuinţelor .
Dacă vrem să le vindem, mergem pe varianta de taxe şi redevenţe propusă de Călin Popescu Tăriceanu. Sigur, Victor Orban se va bucura de un nou cadou, ceva mai mare decât Fundaţia Gojdu, din partea lui Călin Popescu Tăriceanu , iar România va avea rangul de „ţeavă” prin care se va scurge materia primă către Ungaria şi Austria .
Dacă vrem să nu exploatăm gazele naturale din Marea Neagră, mergem pe varianta de redevenţe şi taxe pe care le propune Liviu Dragnea, pentru simplul motiv că preţul gazelor naturale din Marea Neagră va fi mult prea ridicat faţă de preţul pieţei .
Dacă vrem să le folosim gazele din Marea Neagră pentru valorificare preponderent în economia românească, vom armoniza redevenţele şi taxele pentru ca gazele din Marea Neagră să ajungă pe piaţa naţională la un preţ competitiv pentru economia românească . Pentru a determina nivelul corect al redevenţelor şi taxelor care trebuiesc impuse operatorilor din Marea Neagră, trebuie să ştim ce vrem să facem cu aceste gaze plecând de la premisa că vom avea un excedent anual de aproximativ 6 – 7 miliarde metri cubi gaze naturale.
Şi iată câteva proiecte care pot asigura creşterea consumului de gaze al României asigurând acoperirea şi achiziţionarea producţiei de gaze din Marea Neagră şi care ar avea un mare impact economic şi social :
1. Dublarea numărului de locuinţe conectate la reţeaua de gaze naturale. Azi , doar 32% din cele 8 milioane de locuinţe sunt racordate la reţeaua de gaze naturale. Consumul ar creşte cu cca 3,5 miliarde mc/an. Finanţarea din fonduri europene pentru dezvoltare regională.
2. Relansarea industriei petrochimice care utilizează ca materie primă gazele naturale pentru producţie de îngrăşăminte, metanol, răşini şi alte produse de petrochimie. Actualmente avem 5 combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru funcţionare dar care sunt oprite. Repornirea acestor combinate ar fi un element important în procesul de industrializare a ţării.
Anul trecut, România a important produse petrochimice în valoare de 2,6 miliarde euro din care numai îngrăşăminte pentru agricultură în valoare de 600 milioane Euro. Creşterea consumului de gaze, dacă se reporneşte petrochimia, ar fi de 2,5 miliarde mc/an iar eventual retehnologizarea combinatelor petrochimice poate fi finanţată prin ajutor de stat şi fonduri europene.
3. Trecere pe gaze a tuturor termocentralelor care funţionează acum cu păcură. Finanţare din fonduri europene .
4. Conectarea Republicii Moldova la reţeaua de gaze a României prin realizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău. Ar asigura o creştere a consumului de 1,5 miliarde mc/an. Finanţat se poate face din fonduri europene şi din resurse proprii ale TRANSGAZ.
5. Realizarea a zece staţii de comprimare a gazelor naturale (GNC) şi introducerea GNC ca şi combustibil în transportul urban dar şi pentru încălzirea localităţilor izolate. Finanţarea se poate face din fonduri europene.
6. Construcţia unei termocentrale cu două grupuri şi o putere instalată de cca 900 Mgw. Costul investiţiei este de aproximativ 800 milioane Euro şi poate fi finanţată din fonduri europene .
În lipsa unor proiecte viabile, care să crească potenţialul de consum al economiei româneşti, gazele vor fi pur şi simplu exportate, fără a contribui la consolidarea potenţialului economic al ţării .
Negocierile şi deciziile cu privire la redevenţe şi taxe suplimentare pentru gazele exploatate offshore nu sunt nici în atribuţiunile preşedinţilor PSD şi ALDE şi nici în atribuţiunile preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Este însă o responsabilitate majoră a Guvernului României şi a specialiştilor, să stabilească nivelul optim al redevenţelor şi a taxelor suplimentare, astfel încât, gazele din Marea Neagră să ajungă la un preţ competitiv pe piaţa românească şi să le supună aprobării Parlamentului României cu o argumentaţie solidă şi convingătoare, astfel ca “Legea offshore” să fie o lege bună şi în interesul României şi al românilor.”

Comments

comments

Politica

Felix Stroe și-a început mandatul la #Ministerul din Umbră  

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu câteva săptămâni, social democrații și-au desemnat noii lideri de departamente ale partidului. Aceste structuri de specialitate ale PSD sunt considerate ca fiind „Guvernul din umbră” al partidului. Potrivit listei, printre cei 25 de lideri care conduc departamentele de lucru ale PSD se numără și președintele Organizației Județene Constanța a PSD, Felix Stroe, fost ministru al Transporturilor. Într-o postare pe Facebook, conducerea Departamentului pentru Infrastructură și Transport al „#PSD“ a anunțat că s-a reunit, astăzi, în prima ședință.

„Ne propunem ca, în perioada următoare, să fim o sursă de proiecte și propuneri care să sprijine activitatea colegilor din Guvern. Am pus la punct elementele organizatorice și de funcționare a echipei de lucru, pentru ca de săptămâna viitoare să dezvoltăm idei și perspective în domeniu“, se arată în mesajul PSD.

Iată lista completă a noilor șefi de departamente de specialitate ale PSD: Departamentul pentru Muncă și Justiție Socială – Adrian Solomon, deputat; Departamentul pentru Educație Națională – Gavrilă Camelia, deputat; Departamentul pentru Sănătate Florian – Dorel Bodog, deputat, fost ministru; Departamentul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – Ilan Laufer, fost ministru; Departamentul pentru politici fiscal-bugetare – Cristian Socol, economist, profesor la ASE; Departamentul pentru Justiție și Libertăți Cetățenești Robert – Marius Cazanciuc, senator, fost ministru; Departamentul pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală – Valeriu Steriu, deputat; Departamentul pentru Mediu Pană – Adriana-Doina, deputat, fost ministru și vicepreședinte național PSD; Departamentul pentru Administrație Publică si Dezvoltare Regională – Adrian Dragoș Benea, senator, liderul PSD Bacău; Departamentul pentru Infrastructură Și Transport – Felix Stroe, liderul PSD Constanța, fost ministru al Transporturilor; Departamentul pentru Politica Externă – Titus Corlățean, senator, fost ministru; Departamentul pentru Afaceri Europene – Angel Tîlvăr, deputat, fost ministru; Departamentul pentru Apărare Dorel – Gheorghe Căprar, deputat; Departamentul pentru Afaceri Interne – Ionel-Daniel Butunoi, senator; Departamentul pentru Cultură si Identitate Națională – Lucian Romașcanu, senator, fost ministru; Departamentul pentru Tineret și Sport – Alexandra Presură, deputat; Departamentul pentru românii de pretutindeni – Lilla Debelka, Secretar de Stat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Comunicații și Societate Informațională – Gemma Luminița Iosip, Director Programul ANCOM; Departamentul pentru Economie – Gheorghe Șimon, deputat, fost ministru; Departamentul pentru Ape și Păduri – Alexandru Stănescu, deputat; Departamentul pentru Energie – Iulian Iancu, deputat; Departamentul pentru Cercetare și Inovare – Mihnea – Cosmin Costoiu, senator; Departamentul pentru Turism – Rodica Paraschiv, deputat; Departamentul pentru Fonduri Europene – Roxana Mânzatu, deputat și vicepreședinte național PSD; Departamentul pentru Revoluționari și Eroii Martiri – Valentin Mărgineanu, lector universitar.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Rovana Plumb și jurnalista Carmen Avram deschid lista PSD pentru europarlamentare – surse

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Negocierile pentru Lista PSD pentru alegerile europarlamentare sunt în toi. Deja a fost convocată o ședință a Comitetului Național Executiv al PSD pentru luni în care Lista urmează a fi votată și apoi făcute preparativele pentru depunerea ei și a semnăturilor strânse la Biroul Electoral Central (BEC).

Deși sunt negocieri grele…. Lista e în mare schițată după întâlnirile de ieri dintre președintele Liviu Dragnea și lideri ai partidului. Potrivit informațiilor STIRIPESURSE.RO social-democrații mizează pe 12-14 locuri de europarlamentar. Asta în procente ar însemna aprox.30 la sută onținut la urne.

Iată lista (nefinală):

Rovana Plumb, deputat, ministrul Fondurilor Europene și președinte al PSD Dâmbovița

Carmen Avram, realizator TV Antena 3

Claudiu Manda, deputat, președintele Comisiei de Control al SRI, Presedintele PSD Dolj

Victor Negrescu, fost ministru, președințe PES Activist

Chris Terhes, preot și președintele Romanian Coalition din SUA

Dragoș Benea, deputat, președinte PSD Bacau

Dan Nica, actual europarlamentar

Natalia Intotero, ministrul pentru Românii de pretutindeni și deputat

Carmen Moldovan, deputat

Ioan Mircea Pașcu, actual europarlamentar sau Aurelia Fedorca, primar Negrești Oaș

Maria Grapini, actual europarlamentar (intră pe listă după negocierile dintre PSD și PPUsl)

În funcție de scorul obținut la urne ar mai putea intra următorii:

Emilian Pavel, Catalina Ștefănescu, Andi Cristea, Răzvan Popa, Claudia Țapardel, Gabriela Zoană, Victor Boștinaru – actuali europarlamentari sau/și alți lideri social-democrati. În calcule ar fi și Bianca Gavriliţă, deputat.

sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

ALDE se laudă cu… 800.000 de semnături strânse pentru europarlamentare

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) anunță că au strâns până acum peste opt sute de mii de semnături pentru sprijinirea listei de candidați pentru alegerile europarlamentare. Cu toate că baremul legal a fost depășit de mult, oamenii lui Tăriceanu susțin că vor depune în final peste un milion de semnături la Biroul Electoral Central (BEC).

“Am centralizat la sediul ALDE, până în acest moment, peste 800.000 de semnături venite de la organizațiile din țară. Sperăm ca, până la finalul campaniei de strângere de semnături, să depășim cifra de 1 milion. Mulțumim tuturor românilor pentru susținerea acordată!”, susțin cei de la ALDE pe pagina de Facebook, anunț însoțit de fotografii care dovedesc numărul mare de semnături strâns.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: