Connect with us

Politica

Traian Băsescu are SOLUȚIA gazelor din Marea Neagră

Publicat

la

Traian Băsescu susține că România nu are capacitatea de a consuma gazele din Marea Neagră în propria economie, dar le poate folosi pentru relansarea unor ramuri industriale și creșterea calității vieții populației.

Iată postarea fostului președinte:

“Senatul României, 10.10.2018
Declaraţie Senator Traian Băsescu
Gazele naturale din Marea Neagră, gaze pentru România.
Premise ale exploatării gazelor naturale din Marea Neagră
1. În Marea Neagră există zăcăminte de cca 200 miliarde mc şi dacă va începe exploatarea producţia va fi de cca 6 – 7 miliarde mc/an.
2. România nu are capacitate să consume în economia proprie gazele din Marea Neagră. În anul 2017 consumul de gaze al României a fost de 11,8 miliarde mc din care 10,6 miliarde producţie proprie şi 1,2 miliarde import Gazprom.
3. În 2019 ROMGAZ va începe exploatarea unui nou zăcământ de gaze naturale cu un volum de cca 30 de miliarde mc, ceea ce va asigura acoperirea integrală a cantităţii necesare de gaze a României. (situat la nord de Galaţi).
4.OMW, EXXON, LUKOIL sau Black Sea Oil and Gas, au investit în prospectare şi forare la mare adâncime aproximativ 2,5 miliarde USD iar pentru aducerea gazelor din mare la uscat şi livrarea acestora în sistemul de transport al TRANSGAZ, va fi necesară o investiţie de cel puţin alte 5 miliarde USD .
Companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele pe piaţa românească ceea ce va permite aplicarea celui mai mic preţ având în vedere că se diminuează distanţa de transport pe conductă . Pe de altă parte, concesionarii sunt îngrijoraţi de faptul că piaţa românească nu poate absorbi nimic din producţia de gaze din Marea Neagră, în lipsa unor proiecte care să genereze creşterea consumului. În acelaşi timp, companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele prin contracte pe termen lung .
5.România poate utiliza resursele de gaze naturale din Marea Neagră pentru relansarea unor ramuri industriale, dar şi pentru creşterea calităţii vieţii populaţiei.
6.Urmare a cumpărării de către TRANSGAZ a operatorului de gaze din R.Moldova, România are obligaţia să asigure necesarul de 1,5 miliarde mc/an pentru ţara vecină.
7.Eventual excedent de gaze naturale al României, poate fi exportat pe infrastructura existentă în Bulgaria şi Ukraina
8. Gazele naturale sunt cea mai puţin poluantă hidrocarbură .
9.Legat de capacitatea noastră de a fi un jucător pe piaţa europeană a gazelor naturale, fac următoarele precizări: prin rezervele de gaze naturale onshore şi offshore de care dispune, România nu poate fi un concurent pentru GAZPROM care în 2017 a extras 470 miliarde metri cubi gaze din care 180 miliarde metri cubi îl reprezintă exportul în Uniunea Europeană şi Turcia. Mai mult, pe termen mediu, Gazprom evaluează o creştere a producţiei anuale la 550 miliarde metri cubi. În aceste condiţii, România nu poate influenţa politica de preţuri a GAZPROM pe piaţa regională şi cu atât mai puţin pe piaţa europeană.
În aceste condiţii, pentru gazele din Marea Neagră avem 3 opţiuni:
1. Să le vindem ca simplă materie primă ;
2. Să nu le exploatăm, datorită condiţiilor fiscale impuse prin redevenţe şi taxe de către Statul Român ;
3. Să le folosim în economia naţională relansând unele ramuri industriale, dar şi pentru încălzirea locuinţelor .
Dacă vrem să le vindem, mergem pe varianta de taxe şi redevenţe propusă de Călin Popescu Tăriceanu. Sigur, Victor Orban se va bucura de un nou cadou, ceva mai mare decât Fundaţia Gojdu, din partea lui Călin Popescu Tăriceanu , iar România va avea rangul de „ţeavă” prin care se va scurge materia primă către Ungaria şi Austria .
Dacă vrem să nu exploatăm gazele naturale din Marea Neagră, mergem pe varianta de redevenţe şi taxe pe care le propune Liviu Dragnea, pentru simplul motiv că preţul gazelor naturale din Marea Neagră va fi mult prea ridicat faţă de preţul pieţei .
Dacă vrem să le folosim gazele din Marea Neagră pentru valorificare preponderent în economia românească, vom armoniza redevenţele şi taxele pentru ca gazele din Marea Neagră să ajungă pe piaţa naţională la un preţ competitiv pentru economia românească . Pentru a determina nivelul corect al redevenţelor şi taxelor care trebuiesc impuse operatorilor din Marea Neagră, trebuie să ştim ce vrem să facem cu aceste gaze plecând de la premisa că vom avea un excedent anual de aproximativ 6 – 7 miliarde metri cubi gaze naturale.
Şi iată câteva proiecte care pot asigura creşterea consumului de gaze al României asigurând acoperirea şi achiziţionarea producţiei de gaze din Marea Neagră şi care ar avea un mare impact economic şi social :
1. Dublarea numărului de locuinţe conectate la reţeaua de gaze naturale. Azi , doar 32% din cele 8 milioane de locuinţe sunt racordate la reţeaua de gaze naturale. Consumul ar creşte cu cca 3,5 miliarde mc/an. Finanţarea din fonduri europene pentru dezvoltare regională.
2. Relansarea industriei petrochimice care utilizează ca materie primă gazele naturale pentru producţie de îngrăşăminte, metanol, răşini şi alte produse de petrochimie. Actualmente avem 5 combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru funcţionare dar care sunt oprite. Repornirea acestor combinate ar fi un element important în procesul de industrializare a ţării.
Anul trecut, România a important produse petrochimice în valoare de 2,6 miliarde euro din care numai îngrăşăminte pentru agricultură în valoare de 600 milioane Euro. Creşterea consumului de gaze, dacă se reporneşte petrochimia, ar fi de 2,5 miliarde mc/an iar eventual retehnologizarea combinatelor petrochimice poate fi finanţată prin ajutor de stat şi fonduri europene.
3. Trecere pe gaze a tuturor termocentralelor care funţionează acum cu păcură. Finanţare din fonduri europene .
4. Conectarea Republicii Moldova la reţeaua de gaze a României prin realizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău. Ar asigura o creştere a consumului de 1,5 miliarde mc/an. Finanţat se poate face din fonduri europene şi din resurse proprii ale TRANSGAZ.
5. Realizarea a zece staţii de comprimare a gazelor naturale (GNC) şi introducerea GNC ca şi combustibil în transportul urban dar şi pentru încălzirea localităţilor izolate. Finanţarea se poate face din fonduri europene.
6. Construcţia unei termocentrale cu două grupuri şi o putere instalată de cca 900 Mgw. Costul investiţiei este de aproximativ 800 milioane Euro şi poate fi finanţată din fonduri europene .
În lipsa unor proiecte viabile, care să crească potenţialul de consum al economiei româneşti, gazele vor fi pur şi simplu exportate, fără a contribui la consolidarea potenţialului economic al ţării .
Negocierile şi deciziile cu privire la redevenţe şi taxe suplimentare pentru gazele exploatate offshore nu sunt nici în atribuţiunile preşedinţilor PSD şi ALDE şi nici în atribuţiunile preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Este însă o responsabilitate majoră a Guvernului României şi a specialiştilor, să stabilească nivelul optim al redevenţelor şi a taxelor suplimentare, astfel încât, gazele din Marea Neagră să ajungă la un preţ competitiv pe piaţa românească şi să le supună aprobării Parlamentului României cu o argumentaţie solidă şi convingătoare, astfel ca “Legea offshore” să fie o lege bună şi în interesul României şi al românilor.”

Comments

comments

Politica

Lupta internă din PNL, arbitrată de DNA? Virgil Guran vine cu acuze grave

Publicat

la data de

Scris de

Liberalul Virgil Guran, susținător al lui Ludovic Orban și lider al PNL Dâmbovița, a declarat, astăzi, că are informații clare că cineva a fost pus să îi facă plângere penală: ”Nu îmi este teamă absolut deloc pentru că nu am făcut absolut nimic!”

“Am informații foarte clare că cineva a fost pus să îmi facă o plângere penală, pe o prostie, într-adevăr. Vă și spun despre ce am auzit că este vorba. Dacă o să mă cheme vă prezint exact toate datele și de unde a plecat că nu îmi este teamă. Înțeleg că probabil voi fi chemat că există o plângere penală împotriva mea pe o tâmpenie cu niște oameni pe care nici nu i-am cunoscut în viața mea, nu am făcut nimic, nu s-a întâmplat nimic. Vreau să văd cine i-a împins pe acei oameni să facă acest lucru chiar acum și în același timp vă spun foarte clar, nu sunt tipul de om foarte deștept, dar sunt curajos. Pe mine, din contră, mă incită și mă face să merg mai departe fără probleme. Am înțeles de fapt că sunt vreo două-trei (plângeri penale n.r.). Una dintre ele, eu am avut un anumit merit, mic, dar am avut și eu în a convinge să se facă o investiție în Dâmbovița. Într-o țară normală, mi se dădea o diplomă, într-o țară ca România mi se spune că am avut vreun interes.”, a declarat Virgil Guran, în direct, la Realitatea Plus, citat de DC News.

Întrebat dacă această plângere penală ar putea avea legătură cu lupta pentru șefia PNL, în contextul în care el și-a anunțat susținerea pentru Ludovic Orban, Virgil Guran a lăsat să se înțeleagă că acesta ar fi motivul.

Amintim că Virgil Guran acuză într-un interviu la RFI România serviciile de informații că se implică în lupta internă pentru șefia PNL.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Anul școlar 2021 – 2022 începe pe 13 septembrie. Ce spune ministrul Cîmpeanu despre vaccinare

Publicat

la data de

Scris de

Școala va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, spune ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

„Bazându-mă pe informațiile pe care le am în limite de competență, bazându-mă pe cunoașterea condițiilor din școli, în care regulile sanitare au fost respectate mai riguros decât în orice alte locuri, cu excepția unităților sanitare, bazându-mă pe nivelul ridicat de vaccinare a personalului din învățământ, bazându-mă pe acțiunile pe care le avem în vedere pentru a susține importanța și necesitatea vaccinării, mă pronunț cât se poate de clar în favoarea deschiderii cu prezență fizică pentru toți elevii fără scenarii de funcționare. Am dreptul să manifest acest optimism, în paralel luând în considerare orice alte variante vor rezulta din evoluția epidemiologică”, spune Sorin Cîmpeanu.

În același timp, ministrul Cîmpeanu spune și că e posibil ca, pe viitor, cabinetele medicale din școli să fie transformate în centre de vaccinare și se declară împotriva obligativității vaccinării.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Conducerea PSD a atacat în instanţă hotărârile Guvernului care restrâng participarea la mitinguri

Publicat

la data de

Scris de

PSD a depus luni la Curtea de Apel Bucureşti o cerere în anulare împotriva prevederilor din hotărârile de Guvern 730/2021 şi 795/2021, prin care numărul participanţilor la mitingurile de protest sau orice alte demonstraţii în aer liber este restrâns la 100, respectiv 500 de persoane.

În cererea PSD se menţionează faptul că, „dacă situaţia epidemiologică concretă permite relaxarea, organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale cu participarea a cel mult 75.000 de spectatori, cu purtarea măştii de protecţie, este disproporţionată limitarea organizării de mitinguri şi demonstraţii cu un număr de participanţi de maximum 500 de persoane”, potrivit unui comunicat de presă al partidului.

Astfel, printre măsurile necesare prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul „include şi restricţii destinate celor care i-ar contesta activitatea politică.

Faptul că, spre deosebire de mitinguri şi demonstraţii, în cazul evenimentelor culturale participarea este condiţionată de vaccinare sau test PCR nu justifică restrângerea dreptului la întrunire, atâta timp cât, conform informaţiilor oficiale, nu există date ştiinţifice cu privire la transmiterea/netransmiterea virusului de către persoanele vaccinate. În acest sens, chiar pe site-ul oficial al Guvernului României – vaccinare-covid.gov.ro – se menţionează că „datele despre măsura în care o persoană vaccinată mai poate transmite virusul urmează a fi generate, colectate şi analizate în perioada următoare”, mai indică sursa citată.

În afară de argumentele de mai sus, în cererea în anulare depusă de PSD se face referire şi la o serie de vicii de formă ale celor două hotărâri de guvern, cum ar fi lipsa unei evaluări de impact a măsurilor propuse, lipsa studiilor şi analizelor ştiinţifice cu privire la efectele sociale şi politice sau absenţa unei motivări detaliate care să respecte normele de tehnică legislativă. (sursa: news.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: