Connect with us

Politica

Traian Băsescu are SOLUȚIA gazelor din Marea Neagră

Publicat

la

Traian Băsescu susține că România nu are capacitatea de a consuma gazele din Marea Neagră în propria economie, dar le poate folosi pentru relansarea unor ramuri industriale și creșterea calității vieții populației.

Iată postarea fostului președinte:

“Senatul României, 10.10.2018
Declaraţie Senator Traian Băsescu
Gazele naturale din Marea Neagră, gaze pentru România.
Premise ale exploatării gazelor naturale din Marea Neagră
1. În Marea Neagră există zăcăminte de cca 200 miliarde mc şi dacă va începe exploatarea producţia va fi de cca 6 – 7 miliarde mc/an.
2. România nu are capacitate să consume în economia proprie gazele din Marea Neagră. În anul 2017 consumul de gaze al României a fost de 11,8 miliarde mc din care 10,6 miliarde producţie proprie şi 1,2 miliarde import Gazprom.
3. În 2019 ROMGAZ va începe exploatarea unui nou zăcământ de gaze naturale cu un volum de cca 30 de miliarde mc, ceea ce va asigura acoperirea integrală a cantităţii necesare de gaze a României. (situat la nord de Galaţi).
4.OMW, EXXON, LUKOIL sau Black Sea Oil and Gas, au investit în prospectare şi forare la mare adâncime aproximativ 2,5 miliarde USD iar pentru aducerea gazelor din mare la uscat şi livrarea acestora în sistemul de transport al TRANSGAZ, va fi necesară o investiţie de cel puţin alte 5 miliarde USD .
Companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele pe piaţa românească ceea ce va permite aplicarea celui mai mic preţ având în vedere că se diminuează distanţa de transport pe conductă . Pe de altă parte, concesionarii sunt îngrijoraţi de faptul că piaţa românească nu poate absorbi nimic din producţia de gaze din Marea Neagră, în lipsa unor proiecte care să genereze creşterea consumului. În acelaşi timp, companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele prin contracte pe termen lung .
5.România poate utiliza resursele de gaze naturale din Marea Neagră pentru relansarea unor ramuri industriale, dar şi pentru creşterea calităţii vieţii populaţiei.
6.Urmare a cumpărării de către TRANSGAZ a operatorului de gaze din R.Moldova, România are obligaţia să asigure necesarul de 1,5 miliarde mc/an pentru ţara vecină.
7.Eventual excedent de gaze naturale al României, poate fi exportat pe infrastructura existentă în Bulgaria şi Ukraina
8. Gazele naturale sunt cea mai puţin poluantă hidrocarbură .
9.Legat de capacitatea noastră de a fi un jucător pe piaţa europeană a gazelor naturale, fac următoarele precizări: prin rezervele de gaze naturale onshore şi offshore de care dispune, România nu poate fi un concurent pentru GAZPROM care în 2017 a extras 470 miliarde metri cubi gaze din care 180 miliarde metri cubi îl reprezintă exportul în Uniunea Europeană şi Turcia. Mai mult, pe termen mediu, Gazprom evaluează o creştere a producţiei anuale la 550 miliarde metri cubi. În aceste condiţii, România nu poate influenţa politica de preţuri a GAZPROM pe piaţa regională şi cu atât mai puţin pe piaţa europeană.
În aceste condiţii, pentru gazele din Marea Neagră avem 3 opţiuni:
1. Să le vindem ca simplă materie primă ;
2. Să nu le exploatăm, datorită condiţiilor fiscale impuse prin redevenţe şi taxe de către Statul Român ;
3. Să le folosim în economia naţională relansând unele ramuri industriale, dar şi pentru încălzirea locuinţelor .
Dacă vrem să le vindem, mergem pe varianta de taxe şi redevenţe propusă de Călin Popescu Tăriceanu. Sigur, Victor Orban se va bucura de un nou cadou, ceva mai mare decât Fundaţia Gojdu, din partea lui Călin Popescu Tăriceanu , iar România va avea rangul de „ţeavă” prin care se va scurge materia primă către Ungaria şi Austria .
Dacă vrem să nu exploatăm gazele naturale din Marea Neagră, mergem pe varianta de redevenţe şi taxe pe care le propune Liviu Dragnea, pentru simplul motiv că preţul gazelor naturale din Marea Neagră va fi mult prea ridicat faţă de preţul pieţei .
Dacă vrem să le folosim gazele din Marea Neagră pentru valorificare preponderent în economia românească, vom armoniza redevenţele şi taxele pentru ca gazele din Marea Neagră să ajungă pe piaţa naţională la un preţ competitiv pentru economia românească . Pentru a determina nivelul corect al redevenţelor şi taxelor care trebuiesc impuse operatorilor din Marea Neagră, trebuie să ştim ce vrem să facem cu aceste gaze plecând de la premisa că vom avea un excedent anual de aproximativ 6 – 7 miliarde metri cubi gaze naturale.
Şi iată câteva proiecte care pot asigura creşterea consumului de gaze al României asigurând acoperirea şi achiziţionarea producţiei de gaze din Marea Neagră şi care ar avea un mare impact economic şi social :
1. Dublarea numărului de locuinţe conectate la reţeaua de gaze naturale. Azi , doar 32% din cele 8 milioane de locuinţe sunt racordate la reţeaua de gaze naturale. Consumul ar creşte cu cca 3,5 miliarde mc/an. Finanţarea din fonduri europene pentru dezvoltare regională.
2. Relansarea industriei petrochimice care utilizează ca materie primă gazele naturale pentru producţie de îngrăşăminte, metanol, răşini şi alte produse de petrochimie. Actualmente avem 5 combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru funcţionare dar care sunt oprite. Repornirea acestor combinate ar fi un element important în procesul de industrializare a ţării.
Anul trecut, România a important produse petrochimice în valoare de 2,6 miliarde euro din care numai îngrăşăminte pentru agricultură în valoare de 600 milioane Euro. Creşterea consumului de gaze, dacă se reporneşte petrochimia, ar fi de 2,5 miliarde mc/an iar eventual retehnologizarea combinatelor petrochimice poate fi finanţată prin ajutor de stat şi fonduri europene.
3. Trecere pe gaze a tuturor termocentralelor care funţionează acum cu păcură. Finanţare din fonduri europene .
4. Conectarea Republicii Moldova la reţeaua de gaze a României prin realizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău. Ar asigura o creştere a consumului de 1,5 miliarde mc/an. Finanţat se poate face din fonduri europene şi din resurse proprii ale TRANSGAZ.
5. Realizarea a zece staţii de comprimare a gazelor naturale (GNC) şi introducerea GNC ca şi combustibil în transportul urban dar şi pentru încălzirea localităţilor izolate. Finanţarea se poate face din fonduri europene.
6. Construcţia unei termocentrale cu două grupuri şi o putere instalată de cca 900 Mgw. Costul investiţiei este de aproximativ 800 milioane Euro şi poate fi finanţată din fonduri europene .
În lipsa unor proiecte viabile, care să crească potenţialul de consum al economiei româneşti, gazele vor fi pur şi simplu exportate, fără a contribui la consolidarea potenţialului economic al ţării .
Negocierile şi deciziile cu privire la redevenţe şi taxe suplimentare pentru gazele exploatate offshore nu sunt nici în atribuţiunile preşedinţilor PSD şi ALDE şi nici în atribuţiunile preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Este însă o responsabilitate majoră a Guvernului României şi a specialiştilor, să stabilească nivelul optim al redevenţelor şi a taxelor suplimentare, astfel încât, gazele din Marea Neagră să ajungă la un preţ competitiv pe piaţa românească şi să le supună aprobării Parlamentului României cu o argumentaţie solidă şi convingătoare, astfel ca “Legea offshore” să fie o lege bună şi în interesul României şi al românilor.”

Comments

comments

Politica

Dorinela Irimia și Reșit Taner, primarii din Saraiu și Tuzla, noii vicepreședinți ai PSD Constanța

Publicat

la data de

Scris de

Biroul Permanent Județean al PSD întrunit în data  de 12.01.2022 a hotărât convocarea Consiliului Politic Județean pentru astăzi, 19.01 2022, orele 13.00.  Ședinta CPJ a fost statutară și a avut loc online.

În cadrul CPJ s-a votat în unanimitate numirea ca vicepreședinți interimari în BPJ al PSD Constanța a următorilor primari: Irimia Dorinela, primarul comunei Saraiu, și Taner Reșit, primarul comunei Tuzla.

“Numărul primarilor care fac parte din BPJ a ajuns la nouă, ceea ce înseamnă că este asigurată o bună reprezentativitate în luarea deciziilor din cadrul Organizației Județene a PSD Constanța”, informează Biroul de presă al PSD Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Iohannis a făcut un Plan Național de Combatere a Cancerului

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri cu ocazia lansării Planului Naţional de Combatere a Cancerului, că acest plan „fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”.

„Vă urez „Bun venit!” la evenimentul de lansare a Planului Naţional de Combatere a Cancerului, pe care îl găzduim astăzi la Palatul Cotroceni. Un Plan care, ţin să subliniez de la început, este mai mult decât binevenit, fiind îndelung aşteptată o strategie coerentă şi unitară de luptă împotriva acestei temute maladii. Prezenţa dumneavoastră aici este importantă, având în vedere sprijinul şi implicarea pe care le-aţi demonstrat în dezvoltarea acestui plan şi, pentru toate acestea, vă mulţumesc! Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a adăugat că „Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”.

„Ca să dau doar câteva exemple, de la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. Totodată, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur, totodată, că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a completat preşedintele Iohannis.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Guvernul a hotărât: facturile emise greșit la energie vor fi refăcute. Cum pot fi recuperați banii

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat miercuri, că în ședința de Guvern s-a adoptat actul normativ care prevede refacerea facturilor întocmite eronat la gaze naturale și la energie electrică. Potrivit ministrului, măsurile sunt:

Se interzice debranșarea clienților.

Se vor reface toate facturile eronate.

Se suspendă obligația de plată a facturii, până la emiterea noilor facturi.

Nu se aplică penalități pentru neplata facturii care trebuie refăcută.

Ministrul Energiei a explicat cum o să fie recuperați banii din facturile emise greșit: „Dacă diferența e mai mare de 100 de lei în cinci zile furnizorul are obligația să dea banii. Dacă e sub 100 de lei o să intre în factura viitoare. O factură care nu are plafon evident că nu are aplicate mecanismele de compensare.  E evident că fiecare din noi știm cam cât plătim. În mod normal furnizorii au obligația să refacă facturle, să nu perceapă penalități și să nu prerceapă banii”, a spus Virgil Popescu.

Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: