Connect with us

Exclusiv

Ultima ispravă a lui Maricel de la Agigea. Și-a pus eșarfa pe dos, ca să țină discursuri politice elevilor

Published

on

În aproape 15 ani, de când este primar la Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu n-a învățat încă să poarte, corect și conform legii, eșarfa tricoloră la manifestările oficiale. Ultima dovadă în acest sens s-a produs chiar ieri, la deschiderea noului an școlar, când Maricel de la Agigea și-a pus eșarfa pe dos, adică peste umărul drept în loc de umărul stâng, așa cum spune legea. Potrivit fotografiilor publicate de edil, la manifestare au mai participat: un sobor de preoți, cadre didactice, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Dan Chiru, și, desigur, o mulțime de elevi, unii din ei însoțiți de părinți. Nimeni nu s-a prins că primarul încălca eticheta oficială, purtând anapoda eșarfa tricoloră. Mai mult decât atât, potrivit unor mărturii de pe internet, primarul a profitat de momentul solemn pentru a ține un discurs politic și cvasi-electoral în fața elevilor din localitate. Edilul s-a mângâiat singur din vorbe, s-a lustruit cu talent, iar pe opozanții săi i-a demonizat cum face de câțiva ani încoace. La urmă, asistența, formată preponderent din minori, a fost avertizată să aibă grijă cu cine votează la alegerile parțiale, care ar trebui să se organizeze la Agigea pentru un nou Consiliu Local.

S-ar putea spune că aceasta este conduita unui biet primar de la țară. Însă Maricel Cîrjaliu nu este chiar orice țăran, ci ditamai vicepreședintele organizației județene PSD Constanța. El participă la emisiuni, dând lecții de moralitate și legalitate. Iar ani de zile și-a semnat documentele cu titlul ”Jr. Drd.”, adică jurist doctorand, aspirând să ajungă doctor în drept cu o teză despre corupția din administrația publică locală.

Maricel se află în grațiile depline ale șefului PSD-iștilor de la malul mării, senatorul Felix Stroe, care îi trece cu vederea orice derapaj.

În 2020, Stroe a girat o nouă candidatură a lui Cîrjaliu la Primăria Agigea, în contextul în care acesta din urmă doar ce fusese trimis în judecată pentru furtul unui teren de pe malul mării, într-un dosar de răsunet instrumentat de DNA. Deși cutuma și toate datele obiective ar fi trebuit să conducă la retragerea sprijinului politic pentru inculpat, șeful Stroe a pus batista pe țambal, evocând prezumția de nevinovăție.

Mai apoi, Maricel a ajuns să-și înfigă un om de casă în conducerea statului român, pe o funcție foarte importată de secretar de stat în Ministerul Mediului. Ne referim aici la Dan Chiru, care a și participat la deschiderea noului an școlar de la Agigea, alături de primarul care purta anapoda eșarfa tricoloră  și ținea minorilor discursuri cvasi-electorale.

Înainte de a primi funcția în minister, Dan Chiru a fost pe rând, și doar la el la țară: consilier local PSD, viceprimar, consultant pe bani al Primăriei, redactor-șef al unei fițuici care aducea osanale primarului, apoi din nou consilier local și într-un final administrator public. Nimic, dar absolut nimic din activitatea sa trecută, nu-l recomanda pentru o astfel de poziție în statul român. Importanța funcției rezidă și din aceea că Dan Chiru conduce o comisie guvernamentală care se ocupă de clarificarea situației terenurilor din domeniul public de stat, din zona plajelor și falezelor Mării Negre, multe din ele hăcuite de primari controversați, printre care se află – ce coincidență! – și șeful său Maricel Cîrjaliu, conform celor descrise de procurori în rechizitoriul Golfului de la Agigea. Cel mai probabil, Chiru s-a oprit puțin din investigat furturile de terenuri de la stat, ca să se afișeze în costumul său luxos și lucios alături de cel trimis în judecată sub acuzația că a furat din malul mării, ca să-și aranjeze pe viață familia.

Protectorul celor doi, Felix Stroe, a lipsit de la acest eveniment. Însă senatorul a fost prezent la Agigea la sfârșitul lunii trecute, cu ocazia alegerii conducerii filialei PSD-iste. După cum s-a relatat în presa locală constănțeană, Stroe participă la ședințele de alegeri ale birourilor locale, orășenești și comunale, din întregul județ, cu un scop extrem de pragmatic. Astfel, pe lângă alegerea conducătorilor politici, filialele adoptă și rezoluții de sprijin pentru candidatura lui Felix Stroe la un nou mandat în fruntea organizației județene. Cel puțin la Cumpăna, de unde există filmări, rezoluția s-a votat la vedere, în prezența lui Stroe, prin ridicarea degetelor, iar nu prin vot secret, așa cum ar fi impus cutuma.

Felix și Maricel, o îmbrățișare care spune totul. Sursa: Facebook, Cristian Cîrjaliu, 24 august 2022.

Încă nu se cunoaște data când vor avea loc aceste alegeri județene pentru conducerea PSD. Însă, de principiu, un scrutin intern este inevitabil, fiind cerut de conducerea centrală a PSD mai ales în organizațiile care au pierdut alegerile locale din 2020. Cei care au pierdut trebuie să răspundă politic. Însă unii mai șmecheri, deși perdanți, au găsit căi adecvate să se sustragă. Evident că organizația lui Maricel a adoptat o rezoluție similară, sprijinind realegerea lui Stroe la al ț-îșpelea congres. În aceste condiții, este mai mult decât evident, în opinia noastră, că și derapajele descrise mai sus vor fi trecute de Stroe cu vederea. Omul construiește blocuri și mai și aleargă după voturi pentru un nou mandat. Chiar n-are timp de trăsnăile pe care le fac votanții săi personali din filialele de la țară!

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.