Connect with us

Exclusiv

Ultimul circ al lui Nicolae Matei în procesul de suspendare a executării taberei de copii Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Judecătoria Constanța a respins ieri una din multele cereri de suspendare a executării silite a Taberei Năvodari SA. De asemenea, tot ieri, la Tribunalul Constanța s-a judecat o cerere cu obiect similar. După dezbateri lungi, tensionate și dispuse în două reprize, instanța a stabilit termenul de pronunțare peste o săptămână. La dezbateri a participat și fostul primar Nicolae Matei, oferind un spectacol de zile mari.

Povestea unei tâlhării administrative

Războiul pentru patrimoniul Taberei de Copii Năvodari continuă în instanțele de judecată. Amintim că, în anul 2011, Consiliul Local Năvodari a adoptat o hotărâre ilegală (HCL 144/2011), prin care a inventariat în domeniul privat al localității terenurile și clădirile Taberei de Copii de la Năvodari, deși acestea se aflau în folosința legală, respectiv în proprietatea SC Sind România SRL, o societate înființată în anii 90 de primele patru centrale sindicale din România. În același an, consilierii au votat inițiativa lui Nicolae Matei de constituire a unei societăți mixte în vederea exploatării bunurilor naționalizate prin inventariere. Astfel a luat ființă SC Tabăra Năvodari SA. Orașul Năvodari se obliga să aducă terenurile și clădirile dobândite prin haiducie în capitalul noii societăți, urmând să primească, în schimb, doar 40% din acțiuni. Diferența de 60% era oferită pe tavă societății Dormarbib Group SRL, deținută oficial de Isidor Gurgu, concubinul surorii primarului. Firma lui Gurgu se obliga să vireze capitalul de lucru necesar funcționării societății mixte.

Matei și cumnatul său s-au judecat la vrăjeală ca să fure patrimoniul copiilor

Întrucât terenurile și clădirile erau exploatate de către SC Sind România, Tabăra Năvodari SA a deschis un proces la vrăjeală împotriva Orașului Năvodari, cerând instanței să oblige unitatea administrativ-teritorială să verse efectiv aportul, constând în 58 de hectare de teren și 298 de clădiri. Cererea a fost admisă, iar Primăria Năvodari, încântată de rezultat, a uitat să mai facă recurs. Prin urmare, la scurt timp, societatea mixtă controlată de rubedenia fără acte a primarului pe atunci în funcție a deschis un dosar de executare silită. Procedura a fost derulată de controversatul executor judecătoresc Vasile Deacu. Sub semnătura acestuia, bunurile SC Sind România, care era un terț, au fost predate către SC Tabăra Năvodari SA. Ani de zile, această societate a exploatat bunurile din tabăra de copii, fără a plăti, niciodată, un leu către Orașul Năvodari cu titlul de dividende, fiind permanent în pierdere. În schimb, Orașul a pompat la greu sume astronomice pentru a plăti cazarea unor copii aduși din Valea Jiului. La mijloc erau două fapte bune, deși amândouă profund ilegale: un ajutor pentru copiii sărmani din alte localități și alocații pe măsură de la buget pentru firma controlată de rubedenia lui Matei.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei. El deține în acte 60% din Tabăra Năvodari SA.

DNA îl trimite în judecată pe Matei pentru furtul de la Tabără. Instanțele civile anulează actele abuzive

Sind România a deschis mai multe procese civile pentru a anula aceste acte abuzive și a depus o plângere penală la DNA Constanța. Unitatea de parchet a finaliat urmărirea penală în anul 2017, atunci când a decis sa-i trimită în judecată pe inculpatul Nicolae Matei și pe complicii săi pentru deposedarea ilegală a societății Sind România de patrimoniul ei. Procesul se află pe rol. În procesele civile, de ordinul zecilor, judecate la instanțe de toate gradele, cu strămutări în diferite zone geografice ale țării, SC Sind România SRL a reușit să anuleze actele prin care a fost expropriată ilegal de bunurile sale, în speță HCL 144/2011 și procesul-verbal de executare silită din 2012, întocmit de Vasile Deacu. Ulterior, societatea sindicatelor a cerut și a obținut o hotărâre de întoarcere a executării silite din anul 2012. Se întâmpla pe 3 mai 2018, la Judecătoria Constanța.

VEZI AICI DECIZIA CIVILĂ DE ÎNTOARCERE A EXECUTĂRII SILITE

Intervenienții, în frunte cu fantoma unei confederații din 1945

Trebuie să spunem că în acest proces deschis în contradictoriu cu SC Tabăra Năvodari SA, au formulat cereri de intervenție accesorie, susținând poziția procesuală a societății pârâte, o firmă care a închiriat un imobil în incinta taberei de copii, persoana fizică Nicolae Matei, Orașul Năvodari prin primarul actual Florin Chelaru și o structură oarecum bizară, pe numele ei Confederația Generală a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România. De ce este bizară? Ei bine, CGM – UGSR apare înregistrată pe portalul Ministerului Finanțelor Publice (mfinante.ro) ca persoană juridică activă, cu vector fiscal și toate cele, înființată în baza unui statut din anul 1945. În anul 2006, această structură a depus o cerere la Tribunalul Ilfov (în dosarul nr. 18726/3/2006), de înscrierea în registrul special a modificărilor succesive de Statut survenite din anul 1945. Cererea a fost respinsă, instanța motivând că potrivit art. 55 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, toate structurile sindicale aveau obligația să își pună statutul în acord cu prevederile legii în termen de 90 de zile. Instanța a apreciat că nedepunerea documentației în termenul precizat a avut drept consecință încetarea persoanei juridice.  După 10 ani, structura în cauză a organizat un nou congres, cerând ulterior Tribunalului Ilfov să ia act de modificările de acte constitutive survenite în intervalul 1945-2016. Așadar, o nouă încercare similară cu aceea respinsă din 2006. De data aceasta, Tribunalul Ilfov a admis înscrierea, însă ulterior centralele sindicale reprezentative au formulat apel, pe care l-au câștigat, urmând ca cererea de înscriere a modificărilor să fie rejudecată de instanța competentă, Tribunalul București. Procesul nu s-a terminat nici în momentul de față, fiind suspendat pe 15 mai 2018 până la judecarea apelului față de o încheiere de ședință. Deși situația nu este lămurită în justiție, CGM – UGSR defilează la braț cu Nicolae Matei în procesul la care ne referim în articolul de față, încercând să pună umărul ca bunurile taberei de copii de la Năvodari să nu se întoarcă în patrimoniul sindical.

VEZI AICI HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI ILFOV ÎN APELUL DECLARAT DE SINDICATE FAȚĂ DE HOTĂRÂREA DE ÎNSCRIERE A MODIFICĂRILOR STATUTATE ALE CGM – UGSR SURVENITE ÎN INTERVALUL 1945 – 2016

Un procuror a descoperit că fantoma trăiește

Văzând că pierd pe toate fronturile, Nicolae Matei, în calitate de asociat la SC Legmas SA și SC Top Vision SRL, societatea Tabăra Năvodari SA și structura bizară CGM – UGSR au depus denunțuri penale împotriva Sind România și a centralelor sindicale asociate, la Parchetul Judecătoriei Constanța. Băieții au scris pe rupte că sindicatele reprezentative din anii 90 au furat patrimoniul structurii sindicale comuniste UGSR, prin diverse acte falsificate. Dosarul a fost preluat imediat de un procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța, care a audiat un fost prim-ministru, în speță pe Petre Roman, dar și o sumedenie de foști lideri sindicali, în frunte cu Miron Mitrea și Victor Ciorbea. La urmă, acesta a întocmit un rechizitoriu, în care a conchis în esență că ”UGSR ca organizație sindicală veche de peste 60 de ani, niciodată nu a fost desființată, a funcționat și funcționează și în prezent”, întrucât nu există o hotărâre de desființare.

Extras din Ordonanța nr. 106/P/2018 din 13.07.2018 a Parchetului Curții de Apel Constanța

O parte din martorii audiați spun însă că UGSR-ul s-a desființat, fără o hotărâre formală, în zilele revoluției, așa cum s-a anunțat și la televizor. Urmează și alte acte falsificate sub aspectul conceptului, în sensul că ar cuprinde consemnări neconforme adevărului. La urmă, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei față de suspecți, întrucât doar crimele împotriva umanității nu s-ar fi prescris în cele aproape trei decenii de istorie. Însă procurorul a sesizat instanța să anuleze articolul 26 din statutul CNSLR, acela prin care Sind România a probat până acum calitatea de succesor al UGSR.

Dacă vor găsi juste raționamentele procurorului, judecătorii vor trebui să restabilească situația anterioară… dacă legal mai este cu putință așa ceva. Or, în absența acestei posibilități, cam totul se duce de râpă.

O sacoșă de procese de suspendare

Înarmați cu această ordonanță, Nicolae Matei, Tabăra Năvodari SA, Orașul Năvodari prin primarul Florin Chelaru și structura bizară CGM-UGSR au început să scrie contestații la executarea silită, cereri de suspendare și cereri de suspendare provizorie. Trei serii întregi la Judecătorie și una la Tribunal.

Procesele-verbale de predare a bunurilor

În răstimp, Sind România a început să execute silit Tabăra Năvodari SA, ca să-și ia bunurile înapoi. La începutul lunii iulie, executorul judecătoresc angajat în caz a notificat demararea procedurii, iar reprezentanții SC Tabăra Năvodari SA au răspuns că nu se opun la executare. Prin urmare, cele două părți au desemnat comisii, cu misiunea de a realiza operațiunea de predare-primire, care trebuia să se încheie pe 20 iulie 2018, cu o ultimă formalitate, în speță încheierea procesului-verbal final. La data cu pricina, această formalitate n-a mai fost îndeplinită, întrucât Tribunalul Constanța a pronunțat o hotărâre de suspendare provizorie a executării silite. La Judecătorie, cele trei cereri formulate în același scop au avut parte de soluții diferite: o cerere a fost admisă, iar celelalte două, conexate într-un singur dosar, au fost respinse la grămadă. Să notăm, totuși, inventivitatea avocaților acestui grup, care au știut cum să creeze litigii paralele cu scopul unic de suspendare provizorie a executării silite. Însă, trebuie să spunem aici că suspendarea provizorie durează până la judecarea cererii principale de suspendare și nu are efecte asupra actelor de executare deja întocmite.

O nouă haiducie, marca Matei și Surdu

Cu toate acestea, a urmat o încleștare în toată puterea cuvântului la tabăra de copii din Năvodari, cu implicare unor echipaje ale Poliției Locale, ale firmei de pază Eagle Protection SRL, a fostului primar Nicolae Matei și a directorului Termica SA Năvodari, Marian Surdu (foto), care au vrut să preia înapoi bunurile, așa cum reclamă sindicaliștii. Sind România, care așa cum am arătat preluase clădirile, ba chiar transferase personalul pe propriile ștate de plată, a reclamat acte de sabotare, precum tăierea curentului la hotelul Delfin și pe aleile taberei. Pe 27 iulie, societatea a notificat Ministerul Educației și Inspectoratele Școlare că sistează primirea seriilor de copii în tabără, motivând că datorită incidentelor nu poate asigura securitatea fizică și alimentară a turiștilor.

Sind România câștigă definitiv la Judecătorie

Ieri, 7 august 2018, s-au judecat în paralel cele două cereri principale de suspendare a executării silite, în dosarele de la Judecătorie, respectiv Tribunal, în care se pronunțaseră hotărârile de suspendare provizorie. Judecătoria a respins definitiv cererea de suspendare a executării silite formulată de Nicolae Matei et company. În schimb, Tribunalul a amânat pronunțarea cu o săptămână, pentru a da timp părților să depună concluzii scrise.

Tertipuri pentru amânare

Procesul de la Tribunal, la care am asistat și noi, a fost unul cu scântei. Într-o primă fază, CGM – UGSR a cerut un nou termen pentru a-și putea angaja un apărător. Apoi, aceeași structură a depus diverse înscrisuri într-un singur exemplar, cerând termen ca să le poată comunica și celorlalte părți. De asemenea, Sind România a depus înscrisuri, comunicându-le și celorlalte părți. Însă adversarii au găsit din nou prilejul să ceară amânarea judecării, pentru a lua cunoștință de aceste documente, care erau unele comune și deja cunoscute tuturor. Pe acest fond tensionat, în mod intempestiv avocatul SC Tabăra Năvodari SA a cerut învoirea instanței să poată părăsi sala de judecată pentru a se prezenta în sala învecinată, unde avea un alt proces. Instanța a respins toate aceste cereri și a lăsat dosarul la a doua strigare, pentru ca părțile să poată studia înscrisurile depuse.

Tabăra Năvodari SA nu mai poate preda terenurile, pentru că nu le mai are pe toate

După pauză, dezbaterile au fost reluate la o intensitate și mai mare. Avocata Orașului Năvodari a amintit de ordonanța Parchetului Curții de Apel Constanța referitoare la falsurile din 1990, a pretins în continuare că bunurile (terenuri și clădiri) aparțin la bază Orașului Năvodari (deși HCL 144/2011 a fost anulată definitiv) și a susținut că procesele-verbale prin care Tabăra Năvodari SA a predat bunurile în luna iulie către Sind România nu ar fi de fapt procese-verbale de predare-primire, așa cum scrie în ele, ci simple liste de inventar. Mai mult, a evocat faptul că persoanele care au semnat de predare s-au transferat pe ștatele de plată ale Sind România, ademenite cu salarii mai mari; or devenind salariații Sind, aceste persoane nu ar mai fi avut calitatea de a face operațiuni de predare în numele SC Tabăra Năvodari SA. Nu în ultimul rând, reprezentanta convențională a Orașului Năvodari a subliniat diverse alte elemente, la fel de străine de natura cererii de suspendare. În acest sens a arătat că terenul predat de executorul judecătoresc în anul 2012 către SC Tabăra Năvodari SA nu se mai regăsește cu totul. Astfel, o fâșie de câțiva metri a fost alocată extinderii bulevardului, alte parcele au fost incluse în proiectele europene pentru construirea centrului de afaceri și a aqualand-ului, iar altele au fost retrocedate. În sfârșit, a mai arătat că, dacă nu se va admite cererea de suspendare a executării silite, SC Tabăra Năvodari SA ar suferi prejudicii. Aici trebuie să spunem că avocata a vorbit și în numele acestei părți, deoarece apărătorul SC Tabăra Năvodari SA nu a mai revenit la proces, la a doua strigare. Prejudiciile potențiale s-ar referi la sejururile deja vândute turiștilor, la datoriile imense către companiile de utilități, care în lipsa activității nu ar mai putea fi achitate, precum și la faptul că o parte din active au fost închiriate unor terți, care ar putea pretinde despăguniri.

Replica Sind România

În replică, avocații Sind România au demontat toate aceste susțineri, inclusiv pe cele care nu aveau legătură cu obiectul procesului. Așa, de pildă, s-a evocat faptul că falsurile din 1990 au mai fost cercetate de către DNA – Structura Centrală, care într-o primă fază a dispus clasarea cauzei pe motivul prescrierii, constatând așadar existența faptelor penale. Însă, într-o a doua fază, despre care avocata Orașului Năvodari a omis să amintească, DNA Structura Centrală a revenit asupra lucrării constatând că nu există fapta penală. În schimb, DNA Constanța l-a trimis pe Nicolae Matei și pe complicii săi în judecată, nu pentru fapte de acum 30 de ani, ci tocmai pentru deposedarea societății Sind România de patrimoniul taberei de copii, fiind un proces penal pe rol. De asemenea, avocații Sind au arătat că singurul prejudiciu este suferit de societatea sindicatelor care ar fi oprită să-și recupereze bunurile, în contextul în care există hotărâri definitive prin care s-a dispus anularea executării silite din anul 2012, precum și anularea hotărârii de consiliu prin care bunurile imobile au fost însușite ilegal de Orașul Năvodari.

Matei spune că un procuror de la DNA i-ar fi spus lui că ăștia de la Sind sunt escroci

Într-un final, instanța i-a dat cuvântul și lui Nicolae Matei, în ciuda protestelor avocaților Sind, care au susținut că acesta nu are nicio calitate în cadrul procesului. Astfel, fostul primar a fost lăsat să vorbească. Matei a povestit instanței că, în anul 2011, a fost citat la DNA București. Era o perioadă în care Primăria intenționa, după spusele sale, să se asocieze cu Sind România, pentru că activele din tabăra de copii erau în paragină și creșteau arbuștii pe acoperișuri. Matei a cerut instanței să-l creadă pe cuvânt, deși nu poate da în scris, că procurorul de la DNA i-ar fi spus să nu se asocieze cu Sind România, pentru că sunt niște escroci. Inculpatul din dosarul taberei a fluturat apoi Ordonanța Parchetului Curții de Apel, spunând că ăștia de la Sind nici nu știu ce îi așteaptă.

Matei recunoaște că Tabăra Năvodari SA a făcut datorii de miliarde

Mai departe, fostul primar a vorbit de pagubele pe care le-ar suferi Tabăra Năvodari SA dacă nu s-ar suspenda executarea silită, în contextul în care această societate datorează peste un miliard de lei vechi la Selgros, pentru carne și alte produse, dar și un miliard și o sută de milioane de lei vechi la RAJA SA, pentru apă. ”Ce treabă avem noi cu datoriile pe care le-ați făcut voi” – l-a întrerupt una din avocatele Sind. Iar Matei a replicat că ar fi interesul Sind să preia mai târziu bunurile, eventual după terminarea sezonului estival, ca să nu le preia cu datorii. În realitate, aceste datorii nu grevează asupra patrimoniului, ci aparțin societății Tabăra Năvodari SA, care nu degeaba se află în procedură de executare silită, nefiind aptă până acum să producă un leu profit, ci numai și numai datorii. Însă partea cea mai interesantă este că aceste amănunte contabile sunt atât de bine cunoscute fostului primar, care le-a prezentat ca atare instanței, ca să fim bine înțeleși cine-i jupânul de la Tabără.

Cine sunt anonimii care au luat bucăți din terenul Taberei?

Să mai spunem doar că marea spaimă ar fi să se descopere exact ce s-a întâmplat cu terenurile taberei de copii, cui au fost retrocedate sau poate chiar vândute, întrucât terenurile au fost transmise către SC Tabăra Năvodari SA în proprietate, această societate putând, de-a lungul timpului, să dispună de ele cum a crezut de cuviință. Chiar ar fi interesant de aflat cine sunt aceste persoane neidentificate până acum, ca să ne explicăm și de ce durează cu anii repararea unui furt ordinar, limpede pentru toată lumea.

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Scandal la Corsa. Angajați ai Primăriei Mangalia, denunțați la Poliție pentru distrugere și furt

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Mai mulți angajați ai Primăriei Mangalia, supravegheați chiar de șeful Poliției Locale, Mihai Angelescu, au tăiat împrejmuirea și bariera metalică de la parcarea hotelului Corsa din localitate. Acțiunea a avut loc vinerea trecută, înaintea minivacanței de Rusalii. Reprezentanții societății Eco Corsa SRL, care administrează parcarea, spun că acțiunea Primăriei Mangalia a fost abuzivă, deoarece autoritatea locală nu a prezentat un ordin de demolare, așa cum ar fi fost legal. Ca urmare, aceștia au solicitat intervenția Poliției Naționale, prin apel la 112, și au depus plângere penală pentru distrugere și furt calificat. După intervenția Poliției Naționale, acțiunea a fost suspendată, însă a fost reluată la scurt timp, până la tăierea tuturor stâlpilor împrejmuirii. Oamenii Primăriei au încărcat elementele metalice într-o camionetă, astfel acestea fiind evacuate din zonă. Până la finalul acțiunii, Primăria nu a comunicat un ordin de demolare către societate.

Primăria vrea să pună laba pe pământ, de doi ani de zile

De doi ani, Primăria Mangalia se chinuie să pună mâna pe parcarea Hotelului Corsa de pe faleza orașului. Terenul parcării aparține municipalității. Însă din 2005 face parte din contractul de asociere nr. 1710/28.04.2005 încheiat pe un termen de 23 de ani cu Eco Corsa SRL, societatea care deține hotelul Corsa. La debutul asocierii, Eco Corsa a obținut certificat de urbanism, autorizație de construire și proces-verbal de recepție finală, pentru amenajarea parcării. An de an, societatea a exploatat activul și a vărsat cota de profit stabilită prin contract. Însă în ultimii doi ani, Primăria a transmis societății mai multe notificări, în care a arătat că asocierea este neprofitabilă. Eco Corsa SRL a ripostat de fiecare dată, probând că s-a ținut o contabilitate separată pentru acest activ, că s-a realizat profit și că s-a vărsat la timp cota contractuală către bugetul local.

Rezilierea unilaterală, interzisă expres prin contract

Pe 11 iunie 2019, invocând aceleași argumente, Primăria a trimis o ultimă adresă, prin care a notificat denunțarea unilaterală a contractului de asociere din anul 2005 și a somat societatea să dezafecteze împrejmuirea în termen de 24 de ore. Rezilierea unilaterală era interzisă expres prin articolul 15 din contractul de asociere 1710/28.04.2005, care reprezintă ”legea părților”. ”Contractul nu poate fi denunțat unilateral. Se va acționa de comun acord sau prin instanță la eliberarea terenului de orice sarcini” – scria în contract. De asemenea, ”legea părților” mai stipula, la articolul 18, că ”orice neînțelegere decurgând din interpretarea și aplicarea prevederilor prezentului contract vor fi soluționate pe cale amiabilă, dar nu mai târziu de 30 de zile de la apariția lor. În cazul în care nu se ajunge la un acord pe cale amiabilă, neînțelegerile vor fi soluționate de către instanțele judecătorești competente.”.

În ziua în care a primit notificarea prin care era călcat în picioare contractul părților, Eco Corsa a deschis o acțiune în instanță, în care a cerut să i se constate drepturile. De asemenea, a obținut certificat de grefă și a transmis Primăriei aceste documente, cu specificarea că se opune rezilierii unilaterale a contractului.

Golănește, fără ordin de demolare

Societatea nu a mai primit niciun răspuns scris. În schimb, pe 14 iunie 2019, în debutul minivacanței de Rusalii, angajații Primăriei au descins cu flexuri, generator de curent electric și camionetă de transport la parcarea hotelului Corsa. Reprezentanții firmei au aflat de acțiune… după zgomot. Deși au solicitat un ordin de demolare sau orice alt document prin care a fost autorizată intervenția care se consuma sub ochii lor, nu au primit nimic. În aceste condiții, societatea a cerut intervenția Poliției Naționale, prin apel la 112. Mai mult, au depus plângere penală pentru distrugere și furt calificat. După intervenția Poliției Naționale, acțiunea a fost sistată pentru scurt timp, însă a fost apoi reluată până la dezafectarea integrală a împrejmuirii și a barierei de acces. Elementele metalice au fost încărcate de oamenii Primăriei într-o camionetă, fiind duse într-o locație necunoscută. Până la finalul acțiunii, societatea nu a primit ordinul de demolare, care este act administrativ și care, în mod obligatoriu, trebuia să cuprindă un termen de contestație. Neavând actul, Eco Corsa nu a avut ce să atace la instanță, ca să poată cere, în mod accesoriu, o ordonanță de sistare a acțiunii. În clipul atașat, puteți observa atitudinea uluitoare a agenților de la Poliția Națională, care, fiind vădit că se află în fața unei acțiuni abuzive, nu au mișcat un deget ca să sisteze faptele de natură penală. Mai mult, agentul Poliției Naționale a procedat la legitimarea unui singur participant la acțiunea abuzivă, doar ca urmare a protestelor administratorului Eco Corsa SRL, Liliana Becheru.

Protestul unui om de afaceri din Mangalia

”M-am nascut la malul mării și aici vreau să rămân. Trăiesc in Mangalia de jumătate de veac, îmi iubesc orașul și prin toată ființa mea trec valuri, brize și gustul sărat amărui al mării. Aici am mamă, frați, copii, aici am prieteni de-o viață. Cu cinste și îngăduință am respectat întotdeauna tot ce înseamnă autoritate, învățându-i pe copiii mei să cunoască legile și să le respecte. În activitatea pe care o desfășor am înțeles întotdeauna să-mi achit toate datoriile la timp, fără întârzieri, chiar dacă uneori nu am fost de acord cu modul de calcul. Am achitat în ultimii ani la bugetul de stat, personal, sau prin firmele pe care le administrez, bani cât pentru a construi o gradiniță sau o școală. 
Ca cetățean îmi aduc prinosul meu cum pot eu mai bine, conducând o asociație care a făcut mult bine cetățenilor orașului.
Astăzi am asistat și am fost parte a unui abuz și ale unor grave încălcări legale, făcute de Primărie care , fără să prezinte vreun act, fără să ne informeze în vreun fel, au purces la distrugerea unor bunuri personale. 
Pentru ce plătim taxele?
Și de ce să fim victimele abuzurilor doar pentru că… așa vrea primarul ( așa ni s-a spus)?
Până unde s-a ajuns?
În orașul Mangalia sunt doar 4 ( patru) investitori in turism născuți/ crescuți aici. De ce? Pentru că administrația nu numai că nu încurajează investitorii locali, ci face tot posibilul să-i extermine.
Vă informăm, domnule Primar, că dumneavoastră sunteți doar un administrator trecător al urbei, nu stăpânul ei.” – a scris Liliana Becheru, pe Facebook, în ziua demolării.

Modul operandi: demolarea de la Rusaliile din 2013

Trebuie să mai spunem că, în anul 2013, tot de Rusalii, Primăria Mangalia a procedat la demolarea a 30 de clădiri în Bazarul Prichindel din Neptun, fără a comunica societăților care dețineau construcțiile un ordin de demolare. Vedeți AICI un articol pe această temă. Se pare că demolarea de Rusalii este un modus operandi.

Am solicitat Primăriei Mangalia un punct de vedere față de cele întâmplate, solicitând ca acesta să ne fie furnizat până astăzi la ora 12. Autoritatea Locală nu a răspuns solicitării noastre, ignorând-o cu desăvârșire, așa cum a mai făcut în trecut de mai multe ori, chit că Legea 544/2001 nu este facultativă. Totuși, în situația în care Primăria Mangalia va trimite răspuns la întrebările noastre, îl vom publica aici de îndată.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Păienjenișul de interese de la stârpirea țânțarilor din Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O firmă angajată de Primăria Năvodari, fără licitație publică, a început acțiunea de stârpire a țânțarilor din acest oraș. Contractul de dezinsecție terestră a fost semnat pe 28 mai 2019 și are o valoare de 134.264 de lei plus TVA. Potrivit anunțului urcat în SICAP de autoritatea contractantă, prețul corespunde unei cantități de 1.040 (o mie patruzeci) de hectare de teren. Suprafața efectivă pe care se va realiza combaterea cu substanțe toxice a faunei reziduale de țânțari, muște, căpușe, ploșnițe, păianjeni și alte artropode este de 65 de hectare. Însă stropirile se repetă 16 săptămâni la rând, până când suprafața totală prestată  va ajunge la 1.040 de hectare.

Acțiunea de stârpire a țânțarilor a început pe 10 iunie 2019. Mai jos vedeți două din fotografiile date publicității de Primăria Năvodari.

 

Societatea Partener Construct General SRL, chemată pe sprânceană să ucidă insectele timp de 16 săptămâni la rând, s-a lipit și de alte două contracte, tot fără licitație publică și tot la fel de avantajoase, cu Primăria din Năvodari. Primul dintre acestea a fost încheiat pe 15 mai 2019, la o valoare de 129.409 lei plus TVA. De acești bani, societatea trebuie să toaleteze 700 de arbori. Al doilea contract are ca obiect cosirea ierbii și a fost încheiat pe 30 mai 2019, la o valoare de 135.000 de lei plus TVA. Prețul corespunde unei cantități de 90 de hectare de iarbă. De fapt, este vorba de o suprafață de 45 de hectare, care va fi cosită de două ori în această vară. Vorbim aici de spațiile verzi adiacente bulevardului Mamaia Nord, spre Constanța și cele din zona bulevardului Năvodari, spre Lumina.

Valoarea cumulată a celor trei contracte atribuite fără licitație publică este de 398.673 de lei plus TVA.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Partener Construct General SRL este o societate înființată în  anul 2013. Aceasta funcționează la mansarda unei case de pe strada Muzicii din Năvodari și are ca obiect principal de activitate ”Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat”. În anul 2017, firma a derulat afaceri de 6,7 milioane de lei, cu 76 de angajați. Datele financiare pentru anul 2018 nu sunt disponibile. Potrivit Registrului Comerțului, afacerea este deținută de Gabriela Ursu, de 32 de ani, și de Maria-Magdalena Bîlea, de 44 de ani.

Presa locală constănțeană a relatat că Partener Construct General SRL a derulat în anul 2017 un contract extrem de avantajos cu Uzina Teromoelectrică Midia SA Năvodari, cea care livrează agentul termic primar către Termica Distribuție SRL Năvodari, societatea Consiliului Local.

Tot din 2017 datează și un anunț al unui executor judecătoresc, prin care se aducea la cunoștința publicului faptul că Partener Construct General SRL a adjudecat imobilul de pe strada Muzicii nr. 63, Năvodari, în care societatea își avea deja sediul social, la mansardă. Clădirea fusese scoasă la vânzare de executorul judecătoresc la cererea Băncii Transilvania, care avea de recuperat o sumă importantă de bani de la proprietarul casei, Marian Găliceanu, și de la ruda acestuia, Manuel Găliceanu. În 2018, licitația pentru vânzarea imobilului a fost reluată, după ce executorul judecătoresc a constatat că Partener Construct General SRL a fost un fals adjudecatar. Intuim că firma s-a implicat pentru a amâna de fapt momentul înstrăinării imobilului către un terț, plătind doar taxa de participare și refuzând apoi să achite prețul licitat.

Marian Găliceanu, proprietarul casei în care funcționează firma care cosește iarba, tunde copacii și stârpește țânțarii din Năvodari, a fost reținut timp de 24 de ore de organele judiciare în septembrie 2013, alături de Vasile Alexandru Manu, fost director la Termica Distribuție Năvodari, într-un dosar de conflict de interese.

Parchetul Curții de Apel Constanța a comunicat atunci că a propus arestarea preventivă a lui Vasile Alexandru Manu pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese ”constând în aceea că în calitate de director la SC TERMICA DISTRIBUŢIE NĂVODARI SRL, persoana juridică la care asociat unic este oraşul Năvodari, a încheiat contracte cu SC CSI ENERGO ELECTRIC SRL, în perioada 2011 – 2013, prin care s-au realizat foloase materiale pentru ginere său Găliceanu Marian, administrator la societatea comercială beneficiară a contractelor încheiate”. Aceeași propunere de arestare preventivă a fost înaintată și pentru Marian Găliceanu, urmărit pentru complicitate la conflictul de interese. Instanța de judecată nu a încuviințat arestarea preventivă, însă a aprobat instituirea controlului judiciar în privința celor doi.

În comunicatul PCA Constanța se mai preciza că firma lui Găliceanu fusese implicată în lucrări de reamenajare a sensului giratoriu de la intersecția străzilor Albinelor și Constanței (în care se află grupul statuar al pescarului aruncând năvodul din mahună), dar și într-un contract care viza închirierea de utilaje și mijloace de transport către Termica Distribuție. În perioada 4 ianuarie 2012 – 17 iunie 2013, firma ginerelui a primit de la întreprinderea publică administrată de socru suma de 690.146,59 de lei.

Trebuie să mai spunem că Vasile Alexandru Manu este coinculpat alături de Nicolae Matei și de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu în dosarul retrocedărilor, fiind acuzat de încălcarea legii cu privire la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Vama Veche. Primăria Limanu a amplasat 12 chioșcuri, urâte ca naiba, pe buza plajei (VIDEO)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Nu se mai termină chiloțăria de pe litoral. La Vama Veche, administrația locală a comunei Limanu a decis să amplaseze 12 chioșcuri, urâte ca naiba, pe strada Falezei, la limita plajei. Vorbim de cea mai bună zonă din Vama Veche, acolo unde există investiții private de sute de mii de euro în hoteluri, restaurante și terase. Antreprenorii locali își vor pierde vadul, în favoarea chioșcarilor. În clipul de mai jos puteți vedea momentul amplasării hidoșeniilor comerciale pe buza plajei din Vama Veche.

Inițiativa de a face loc unor chioșcuri în proximitatea celei mai frumoase plaje de pe litoralul românesc i-a aparținut primarului PSD-ist al comunei Limanu, Daniel Georgescu. Pe 8 august 2017, acesta a semnat în numele Primăriei Limanu un contract de furnizare produse, prin care a cumpărat 21 de chioșcuri din lemn pentru comerț stradal. Un an mai târziu, mai exact pe 15 mai 2018, Georgescu a venit în fața Consiliului Local Limanu cu un proiect de hotărâre referitor la aprobarea procedurii de închiriere a 17 chioșcuri situate în satul 2 Mai, pe strada Gheorghe Bunoiu și a patru chioșcuri situate în Vama Veche, pe strada Ion Creangă și strada Falezei.  În facsimil, puteți citi HCL 66/15.05.2018.

Download (PDF, 56KB)

Documentul de mai sus a fost postat pe site-ul Primăriei Limanu. Din nefericire, HCL-urile adoptate în 2019, nu au mai fost urcate pe site. Din acest motiv, nu știm dacă în anul curent s-a adoptat o hotărâre prin care s-a majorat numărul de chioșcuri pe strada Falezei. În schimb, tot pe site am găsit anunțul publicat de Primăria Limanu pe 20 mai 2019, privind organizarea licitației de închiriere a 12 chioșcuri în Vama Veche.

Download (PDF, 40KB)

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Limanu, Daniel Georgescu, acesta nu a răspuns apelurilor noastre. În schimb, la telefonul fix al autorității locale o funcționară ne-a lămurit că nu ne poate da relații decât despre taxele și impozitele locale, conducătorii instituției fiind plecați pe teren.

Contactat telefonic, fostul primar al localității, Nicolae Iustin Urdea, care este consilier local în mandatul actual, ne-a declarat că nu știe dacă s-a adoptat o hotărâre de Consiliu Local cu privire la suplimentarea numărului de chioșcuri din Vama Veche. Acesta a precizat că s-a întâmplat de două sau trei ori să lipsească de la ședințele de Consiliu, însă la niciuna din ședințele la care a participat nu s-a pus în discuție un proiect de suplimentare a numărului de chioșcuri. Acesta a opinat că s-ar fi impus o analiză mai atentă și o dezbatere mai aplicată cu privire la oportunitatea amplasării de chioșcuri. ”Sunt consumatori mulți în Vama Veche. Dar această inițiativă de a se amplasa baterii de chioșcuri în fața clădirilor în care s-au investit sute de mii de euro cred că merita o analiză mai atentă și o dezbatere aplicată” – a declarat Urdea pentru Ordinea.Ro.

În situația în care primarul actual din Limanu va dori să exprime un punct de vedere cu privire la oportunitatea acestei decizii controversate, îl vom publica de îndată.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: