Connect with us

Exclusiv

Ultimul circ al lui Nicolae Matei în procesul de suspendare a executării taberei de copii Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Judecătoria Constanța a respins ieri una din multele cereri de suspendare a executării silite a Taberei Năvodari SA. De asemenea, tot ieri, la Tribunalul Constanța s-a judecat o cerere cu obiect similar. După dezbateri lungi, tensionate și dispuse în două reprize, instanța a stabilit termenul de pronunțare peste o săptămână. La dezbateri a participat și fostul primar Nicolae Matei, oferind un spectacol de zile mari.

Povestea unei tâlhării administrative

Războiul pentru patrimoniul Taberei de Copii Năvodari continuă în instanțele de judecată. Amintim că, în anul 2011, Consiliul Local Năvodari a adoptat o hotărâre ilegală (HCL 144/2011), prin care a inventariat în domeniul privat al localității terenurile și clădirile Taberei de Copii de la Năvodari, deși acestea se aflau în folosința legală, respectiv în proprietatea SC Sind România SRL, o societate înființată în anii 90 de primele patru centrale sindicale din România. În același an, consilierii au votat inițiativa lui Nicolae Matei de constituire a unei societăți mixte în vederea exploatării bunurilor naționalizate prin inventariere. Astfel a luat ființă SC Tabăra Năvodari SA. Orașul Năvodari se obliga să aducă terenurile și clădirile dobândite prin haiducie în capitalul noii societăți, urmând să primească, în schimb, doar 40% din acțiuni. Diferența de 60% era oferită pe tavă societății Dormarbib Group SRL, deținută oficial de Isidor Gurgu, concubinul surorii primarului. Firma lui Gurgu se obliga să vireze capitalul de lucru necesar funcționării societății mixte.

Matei și cumnatul său s-au judecat la vrăjeală ca să fure patrimoniul copiilor

Întrucât terenurile și clădirile erau exploatate de către SC Sind România, Tabăra Năvodari SA a deschis un proces la vrăjeală împotriva Orașului Năvodari, cerând instanței să oblige unitatea administrativ-teritorială să verse efectiv aportul, constând în 58 de hectare de teren și 298 de clădiri. Cererea a fost admisă, iar Primăria Năvodari, încântată de rezultat, a uitat să mai facă recurs. Prin urmare, la scurt timp, societatea mixtă controlată de rubedenia fără acte a primarului pe atunci în funcție a deschis un dosar de executare silită. Procedura a fost derulată de controversatul executor judecătoresc Vasile Deacu. Sub semnătura acestuia, bunurile SC Sind România, care era un terț, au fost predate către SC Tabăra Năvodari SA. Ani de zile, această societate a exploatat bunurile din tabăra de copii, fără a plăti, niciodată, un leu către Orașul Năvodari cu titlul de dividende, fiind permanent în pierdere. În schimb, Orașul a pompat la greu sume astronomice pentru a plăti cazarea unor copii aduși din Valea Jiului. La mijloc erau două fapte bune, deși amândouă profund ilegale: un ajutor pentru copiii sărmani din alte localități și alocații pe măsură de la buget pentru firma controlată de rubedenia lui Matei.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei. El deține în acte 60% din Tabăra Năvodari SA.

DNA îl trimite în judecată pe Matei pentru furtul de la Tabără. Instanțele civile anulează actele abuzive

Sind România a deschis mai multe procese civile pentru a anula aceste acte abuzive și a depus o plângere penală la DNA Constanța. Unitatea de parchet a finaliat urmărirea penală în anul 2017, atunci când a decis sa-i trimită în judecată pe inculpatul Nicolae Matei și pe complicii săi pentru deposedarea ilegală a societății Sind România de patrimoniul ei. Procesul se află pe rol. În procesele civile, de ordinul zecilor, judecate la instanțe de toate gradele, cu strămutări în diferite zone geografice ale țării, SC Sind România SRL a reușit să anuleze actele prin care a fost expropriată ilegal de bunurile sale, în speță HCL 144/2011 și procesul-verbal de executare silită din 2012, întocmit de Vasile Deacu. Ulterior, societatea sindicatelor a cerut și a obținut o hotărâre de întoarcere a executării silite din anul 2012. Se întâmpla pe 3 mai 2018, la Judecătoria Constanța.

VEZI AICI DECIZIA CIVILĂ DE ÎNTOARCERE A EXECUTĂRII SILITE

Intervenienții, în frunte cu fantoma unei confederații din 1945

Trebuie să spunem că în acest proces deschis în contradictoriu cu SC Tabăra Năvodari SA, au formulat cereri de intervenție accesorie, susținând poziția procesuală a societății pârâte, o firmă care a închiriat un imobil în incinta taberei de copii, persoana fizică Nicolae Matei, Orașul Năvodari prin primarul actual Florin Chelaru și o structură oarecum bizară, pe numele ei Confederația Generală a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România. De ce este bizară? Ei bine, CGM – UGSR apare înregistrată pe portalul Ministerului Finanțelor Publice (mfinante.ro) ca persoană juridică activă, cu vector fiscal și toate cele, înființată în baza unui statut din anul 1945. În anul 2006, această structură a depus o cerere la Tribunalul Ilfov (în dosarul nr. 18726/3/2006), de înscrierea în registrul special a modificărilor succesive de Statut survenite din anul 1945. Cererea a fost respinsă, instanța motivând că potrivit art. 55 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, toate structurile sindicale aveau obligația să își pună statutul în acord cu prevederile legii în termen de 90 de zile. Instanța a apreciat că nedepunerea documentației în termenul precizat a avut drept consecință încetarea persoanei juridice.  După 10 ani, structura în cauză a organizat un nou congres, cerând ulterior Tribunalului Ilfov să ia act de modificările de acte constitutive survenite în intervalul 1945-2016. Așadar, o nouă încercare similară cu aceea respinsă din 2006. De data aceasta, Tribunalul Ilfov a admis înscrierea, însă ulterior centralele sindicale reprezentative au formulat apel, pe care l-au câștigat, urmând ca cererea de înscriere a modificărilor să fie rejudecată de instanța competentă, Tribunalul București. Procesul nu s-a terminat nici în momentul de față, fiind suspendat pe 15 mai 2018 până la judecarea apelului față de o încheiere de ședință. Deși situația nu este lămurită în justiție, CGM – UGSR defilează la braț cu Nicolae Matei în procesul la care ne referim în articolul de față, încercând să pună umărul ca bunurile taberei de copii de la Năvodari să nu se întoarcă în patrimoniul sindical.

VEZI AICI HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI ILFOV ÎN APELUL DECLARAT DE SINDICATE FAȚĂ DE HOTĂRÂREA DE ÎNSCRIERE A MODIFICĂRILOR STATUTATE ALE CGM – UGSR SURVENITE ÎN INTERVALUL 1945 – 2016

Un procuror a descoperit că fantoma trăiește

Văzând că pierd pe toate fronturile, Nicolae Matei, în calitate de asociat la SC Legmas SA și SC Top Vision SRL, societatea Tabăra Năvodari SA și structura bizară CGM – UGSR au depus denunțuri penale împotriva Sind România și a centralelor sindicale asociate, la Parchetul Judecătoriei Constanța. Băieții au scris pe rupte că sindicatele reprezentative din anii 90 au furat patrimoniul structurii sindicale comuniste UGSR, prin diverse acte falsificate. Dosarul a fost preluat imediat de un procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța, care a audiat un fost prim-ministru, în speță pe Petre Roman, dar și o sumedenie de foști lideri sindicali, în frunte cu Miron Mitrea și Victor Ciorbea. La urmă, acesta a întocmit un rechizitoriu, în care a conchis în esență că ”UGSR ca organizație sindicală veche de peste 60 de ani, niciodată nu a fost desființată, a funcționat și funcționează și în prezent”, întrucât nu există o hotărâre de desființare.

Extras din Ordonanța nr. 106/P/2018 din 13.07.2018 a Parchetului Curții de Apel Constanța

O parte din martorii audiați spun însă că UGSR-ul s-a desființat, fără o hotărâre formală, în zilele revoluției, așa cum s-a anunțat și la televizor. Urmează și alte acte falsificate sub aspectul conceptului, în sensul că ar cuprinde consemnări neconforme adevărului. La urmă, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei față de suspecți, întrucât doar crimele împotriva umanității nu s-ar fi prescris în cele aproape trei decenii de istorie. Însă procurorul a sesizat instanța să anuleze articolul 26 din statutul CNSLR, acela prin care Sind România a probat până acum calitatea de succesor al UGSR.

Dacă vor găsi juste raționamentele procurorului, judecătorii vor trebui să restabilească situația anterioară… dacă legal mai este cu putință așa ceva. Or, în absența acestei posibilități, cam totul se duce de râpă.

O sacoșă de procese de suspendare

Înarmați cu această ordonanță, Nicolae Matei, Tabăra Năvodari SA, Orașul Năvodari prin primarul Florin Chelaru și structura bizară CGM-UGSR au început să scrie contestații la executarea silită, cereri de suspendare și cereri de suspendare provizorie. Trei serii întregi la Judecătorie și una la Tribunal.

Procesele-verbale de predare a bunurilor

În răstimp, Sind România a început să execute silit Tabăra Năvodari SA, ca să-și ia bunurile înapoi. La începutul lunii iulie, executorul judecătoresc angajat în caz a notificat demararea procedurii, iar reprezentanții SC Tabăra Năvodari SA au răspuns că nu se opun la executare. Prin urmare, cele două părți au desemnat comisii, cu misiunea de a realiza operațiunea de predare-primire, care trebuia să se încheie pe 20 iulie 2018, cu o ultimă formalitate, în speță încheierea procesului-verbal final. La data cu pricina, această formalitate n-a mai fost îndeplinită, întrucât Tribunalul Constanța a pronunțat o hotărâre de suspendare provizorie a executării silite. La Judecătorie, cele trei cereri formulate în același scop au avut parte de soluții diferite: o cerere a fost admisă, iar celelalte două, conexate într-un singur dosar, au fost respinse la grămadă. Să notăm, totuși, inventivitatea avocaților acestui grup, care au știut cum să creeze litigii paralele cu scopul unic de suspendare provizorie a executării silite. Însă, trebuie să spunem aici că suspendarea provizorie durează până la judecarea cererii principale de suspendare și nu are efecte asupra actelor de executare deja întocmite.

O nouă haiducie, marca Matei și Surdu

Cu toate acestea, a urmat o încleștare în toată puterea cuvântului la tabăra de copii din Năvodari, cu implicare unor echipaje ale Poliției Locale, ale firmei de pază Eagle Protection SRL, a fostului primar Nicolae Matei și a directorului Termica SA Năvodari, Marian Surdu (foto), care au vrut să preia înapoi bunurile, așa cum reclamă sindicaliștii. Sind România, care așa cum am arătat preluase clădirile, ba chiar transferase personalul pe propriile ștate de plată, a reclamat acte de sabotare, precum tăierea curentului la hotelul Delfin și pe aleile taberei. Pe 27 iulie, societatea a notificat Ministerul Educației și Inspectoratele Școlare că sistează primirea seriilor de copii în tabără, motivând că datorită incidentelor nu poate asigura securitatea fizică și alimentară a turiștilor.

Sind România câștigă definitiv la Judecătorie

Ieri, 7 august 2018, s-au judecat în paralel cele două cereri principale de suspendare a executării silite, în dosarele de la Judecătorie, respectiv Tribunal, în care se pronunțaseră hotărârile de suspendare provizorie. Judecătoria a respins definitiv cererea de suspendare a executării silite formulată de Nicolae Matei et company. În schimb, Tribunalul a amânat pronunțarea cu o săptămână, pentru a da timp părților să depună concluzii scrise.

Tertipuri pentru amânare

Procesul de la Tribunal, la care am asistat și noi, a fost unul cu scântei. Într-o primă fază, CGM – UGSR a cerut un nou termen pentru a-și putea angaja un apărător. Apoi, aceeași structură a depus diverse înscrisuri într-un singur exemplar, cerând termen ca să le poată comunica și celorlalte părți. De asemenea, Sind România a depus înscrisuri, comunicându-le și celorlalte părți. Însă adversarii au găsit din nou prilejul să ceară amânarea judecării, pentru a lua cunoștință de aceste documente, care erau unele comune și deja cunoscute tuturor. Pe acest fond tensionat, în mod intempestiv avocatul SC Tabăra Năvodari SA a cerut învoirea instanței să poată părăsi sala de judecată pentru a se prezenta în sala învecinată, unde avea un alt proces. Instanța a respins toate aceste cereri și a lăsat dosarul la a doua strigare, pentru ca părțile să poată studia înscrisurile depuse.

Tabăra Năvodari SA nu mai poate preda terenurile, pentru că nu le mai are pe toate

După pauză, dezbaterile au fost reluate la o intensitate și mai mare. Avocata Orașului Năvodari a amintit de ordonanța Parchetului Curții de Apel Constanța referitoare la falsurile din 1990, a pretins în continuare că bunurile (terenuri și clădiri) aparțin la bază Orașului Năvodari (deși HCL 144/2011 a fost anulată definitiv) și a susținut că procesele-verbale prin care Tabăra Năvodari SA a predat bunurile în luna iulie către Sind România nu ar fi de fapt procese-verbale de predare-primire, așa cum scrie în ele, ci simple liste de inventar. Mai mult, a evocat faptul că persoanele care au semnat de predare s-au transferat pe ștatele de plată ale Sind România, ademenite cu salarii mai mari; or devenind salariații Sind, aceste persoane nu ar mai fi avut calitatea de a face operațiuni de predare în numele SC Tabăra Năvodari SA. Nu în ultimul rând, reprezentanta convențională a Orașului Năvodari a subliniat diverse alte elemente, la fel de străine de natura cererii de suspendare. În acest sens a arătat că terenul predat de executorul judecătoresc în anul 2012 către SC Tabăra Năvodari SA nu se mai regăsește cu totul. Astfel, o fâșie de câțiva metri a fost alocată extinderii bulevardului, alte parcele au fost incluse în proiectele europene pentru construirea centrului de afaceri și a aqualand-ului, iar altele au fost retrocedate. În sfârșit, a mai arătat că, dacă nu se va admite cererea de suspendare a executării silite, SC Tabăra Năvodari SA ar suferi prejudicii. Aici trebuie să spunem că avocata a vorbit și în numele acestei părți, deoarece apărătorul SC Tabăra Năvodari SA nu a mai revenit la proces, la a doua strigare. Prejudiciile potențiale s-ar referi la sejururile deja vândute turiștilor, la datoriile imense către companiile de utilități, care în lipsa activității nu ar mai putea fi achitate, precum și la faptul că o parte din active au fost închiriate unor terți, care ar putea pretinde despăguniri.

Replica Sind România

În replică, avocații Sind România au demontat toate aceste susțineri, inclusiv pe cele care nu aveau legătură cu obiectul procesului. Așa, de pildă, s-a evocat faptul că falsurile din 1990 au mai fost cercetate de către DNA – Structura Centrală, care într-o primă fază a dispus clasarea cauzei pe motivul prescrierii, constatând așadar existența faptelor penale. Însă, într-o a doua fază, despre care avocata Orașului Năvodari a omis să amintească, DNA Structura Centrală a revenit asupra lucrării constatând că nu există fapta penală. În schimb, DNA Constanța l-a trimis pe Nicolae Matei și pe complicii săi în judecată, nu pentru fapte de acum 30 de ani, ci tocmai pentru deposedarea societății Sind România de patrimoniul taberei de copii, fiind un proces penal pe rol. De asemenea, avocații Sind au arătat că singurul prejudiciu este suferit de societatea sindicatelor care ar fi oprită să-și recupereze bunurile, în contextul în care există hotărâri definitive prin care s-a dispus anularea executării silite din anul 2012, precum și anularea hotărârii de consiliu prin care bunurile imobile au fost însușite ilegal de Orașul Năvodari.

Matei spune că un procuror de la DNA i-ar fi spus lui că ăștia de la Sind sunt escroci

Într-un final, instanța i-a dat cuvântul și lui Nicolae Matei, în ciuda protestelor avocaților Sind, care au susținut că acesta nu are nicio calitate în cadrul procesului. Astfel, fostul primar a fost lăsat să vorbească. Matei a povestit instanței că, în anul 2011, a fost citat la DNA București. Era o perioadă în care Primăria intenționa, după spusele sale, să se asocieze cu Sind România, pentru că activele din tabăra de copii erau în paragină și creșteau arbuștii pe acoperișuri. Matei a cerut instanței să-l creadă pe cuvânt, deși nu poate da în scris, că procurorul de la DNA i-ar fi spus să nu se asocieze cu Sind România, pentru că sunt niște escroci. Inculpatul din dosarul taberei a fluturat apoi Ordonanța Parchetului Curții de Apel, spunând că ăștia de la Sind nici nu știu ce îi așteaptă.

Matei recunoaște că Tabăra Năvodari SA a făcut datorii de miliarde

Mai departe, fostul primar a vorbit de pagubele pe care le-ar suferi Tabăra Năvodari SA dacă nu s-ar suspenda executarea silită, în contextul în care această societate datorează peste un miliard de lei vechi la Selgros, pentru carne și alte produse, dar și un miliard și o sută de milioane de lei vechi la RAJA SA, pentru apă. ”Ce treabă avem noi cu datoriile pe care le-ați făcut voi” – l-a întrerupt una din avocatele Sind. Iar Matei a replicat că ar fi interesul Sind să preia mai târziu bunurile, eventual după terminarea sezonului estival, ca să nu le preia cu datorii. În realitate, aceste datorii nu grevează asupra patrimoniului, ci aparțin societății Tabăra Năvodari SA, care nu degeaba se află în procedură de executare silită, nefiind aptă până acum să producă un leu profit, ci numai și numai datorii. Însă partea cea mai interesantă este că aceste amănunte contabile sunt atât de bine cunoscute fostului primar, care le-a prezentat ca atare instanței, ca să fim bine înțeleși cine-i jupânul de la Tabără.

Cine sunt anonimii care au luat bucăți din terenul Taberei?

Să mai spunem doar că marea spaimă ar fi să se descopere exact ce s-a întâmplat cu terenurile taberei de copii, cui au fost retrocedate sau poate chiar vândute, întrucât terenurile au fost transmise către SC Tabăra Năvodari SA în proprietate, această societate putând, de-a lungul timpului, să dispună de ele cum a crezut de cuviință. Chiar ar fi interesant de aflat cine sunt aceste persoane neidentificate până acum, ca să ne explicăm și de ce durează cu anii repararea unui furt ordinar, limpede pentru toată lumea.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Directorii Oil Terminal: 18.000 de lei pe lună. Salariații: concedii fără plată

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Adunarea Generală a Acționarilor Oil Terminat SA a adoptat ieri o hotărâre referitoare la fixarea limitelor pentru indemnizația lunară a directorilor cu contract de mandat. Aceștia urmează să încaseze indemnizații lunare în cuantum de 5-6 salarii medii brute pe societate. Marieta Stasi, director de dezvoltare în cadrul Oil Terminal, a precizat pentru Ordinea.Ro că 6 salarii medii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei.

Oil Terminal a raportat un profit de numai 17.000 de lei în primul semestru al acestui an. De asemenea, după acest rezultat dezastruos, compania controlată de stat a lansat un program de concedii fără plată impuse salariaților chemați să pună umărul și să suporte din buzunarele lor dezastrul financiar.

Oil Terminal este o companie strategică, având în vedere că are în operare cel mai mare terminal petrolier de la Marea Neagră. Acționar majoritar este statul român, care își administrează participația prin Ministerul Energiei. Ministru în funcție este cvasi-anonimul Anton Anton, de la ALDE. Director general la Oil Terminal este ceva mai cunoscutul Sorin Ciutureanu. Sub înțeleapta conducere a celor mai sus numiți, Oil Terminal a ajuns să producă profit, anul acesta, cât un butic. Rușinea în cauză tocmai a fost ștearsă prin salarii fabuloase pentru directorii cu mandat, după cum spuneam în deschiderea articolului.

Marieta Stasi, director de dezvoltare Oil Terminal:

”La nivel de societate s-au luat măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Suntem în grafic, nu am avut tensiuni sociale sau alte probleme. Hotărârea AGA nu se referă la majorarea indemnizațiilor lunare ale directorilor cu mandat. Nu se majorează nimic, indemnizațiile rămân la fel. Este vorba doar de proceduri prevăzute de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă. Noi am făcut recrutarea unor directori pe criteriile guvernanței corporative, iar acum am fost obligați să le stabilim limitele maxime ale indemnizațiilor. Dar nu sunt limite noi, sunt tot limitele vechi. Hotărârea se referă la dl. director general Sorin Ciutureanu și la doamna director financiar Adriana Frangu. Deci așa sunt pașii pe ordonanță, nu e vorba de altceva. Șase salarii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei”.

Download (PDF, 291KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Buturuga mică răstoarnă carul mare. Cazul de insolvență al gigantului Van Oord, sucursala Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV și-a deschis o sucursală în România, la Constanța, în anul 2013. Primul sediu administrativ al acesteia a fost stabilit într-un imobil deținut, în cote egale, de doi avocați influenți, foști judecători cu roluri cheie în sistemul local și național de justiție. Prin sucursală, grupul olandez a coordonat două lucrări monumentale. Vorbim aici de extinderea digului de larg al Portului Constanța și de extinderea plajelor turistice din Constanța și Eforie Nord, lucrări finanțate, generos, din fonduri europene.

Van Oord Sucursala Constanța, datorii de 222.717.990 de lei

De la înființare și până în prezent, Van Oord Sucursala Constanța a avut venituri impresionante, de peste un miliard de lei (cifra exactă: 1.038.374.458 de lei), dar profit… ioc. Pentru ultimul exercițiu contabil, respectiv al anului 2017, sucursala – slujită de numai 5 angajați – a declarat datorii totale, care provin din anii anteriori, de 222.717.990 de lei. Declarând cifre de comă, olandezii nu au plătit nimic la bugetul de stat al României. Cel mai probabil, profitul real a fost exportat în țara de origine, după o rețetă aplicată și de alte companii multinaționale care activează în țara noastră. Mai multe nereguli au fost descoperite de inspectorii antifraudă în contabilitatea Van Oord Sucursala Constanța, care a fost obligată să verse la bugetul statului român contribuții pe care, de altfel, firmele românești, bigote și retrograde – conform unor voci progresiste, le declară și chiar le  achită. Olandezii nu s-au conformat și au atacat la instanță decizia de impunere, pe care au reușit să o desființeze.

Olandezii au dat o țeapă de un milion de euro unei firme românești

Aspectele de mai sus s-au împachetat în tăcere. În schimb, de mai bine de doi ani Van Oord Sucursala Constanța se află într-un scandal imens, amplu mediatizat, inclusiv de publicația noastră, cu privire la țepuirea unui partener român. Vorbim aici de compania locală Comprest Util SRL, care a realizat digurile de mal în două din sectoarele de plajă din Constanța. Antreprenorul care deține compania locală, pe numele său Grigore Comănescu (foto), a declarat că olandezii au uitat să achite o fracție de aproximativ un milion de euro din ultima factură. Ca să fie clar: olandezii au plătit o parte din factură, însă după recepția finală a lucrării, văzându-se cu sacii în căruță, au uitat de diferența de aproape un milion de euro. La început au uitat, dar mai apoi au pretins, avocățește, că nu ei trebuiau să achite, ci  un partener de-al lor de consorțiu, alături de care câștigaseră licitația și executaseră lucrările.

O confuzie risipită de Tribunalul București

Din acest motiv, acțiunea inițiată de Comprest Util la începutul anului 2016, în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva Van Oord, a fost respinsă pe 15.03.2016. Judecătorii au reținut atunci că olandezii nu au calitate procesuală pasivă. Mai departe, firma românească s-a îndreptat împotriva partenerului de consorțiu al olandezilor. Vorbim aici de o firmă care se afla deja în insolvență, într-un dosar al Tribunalului București. Însă judecătorul sindic de la instanța bucureșteană a spus că datoria în litigiu nu aparținea partenerului de consorțiu.

Din acest motiv, Comprest Util a deschis alte două litigii împotriva olandezilor. În primul a cerut o nouă ordonanță de plată, iar în al doilea a cerut declanșarea insolvenței împotriva Van Oord – Sucursala Constanța.

Curtea de Apel Constanța bagă Van Oord Olanda în faliment

Confruntarea juridică a părților a fost teribilă. Pe 25 ianuarie 2017, judecătorul sindic de la Tribunalul Constanța a respins cererea Comprest Util privind declanșarea insolvenței împotriva Van Oord. Firma românească a declarat apel. Dar înainte să se judece apelul, în celălalt proces, de la Tribunalul Constanța, s-a dispus emiterea ordonanței de plată împotriva olandezilor, pe 31.01.2018. Această victorie a zguduit soarta procesului de insolvență. Astfel, pe 14.06.2018, Curtea de Apel Constanța a decis ca dosarul de judecată să fie returnat judecătorului sindic de la Tribunalul Constanța, cu misiunea de a deschide procedura de insolvență, atenție, împotriva Van Oord Olanda. După cum spuneam încă din titlu, buturuga mică răstoarnă carul mare!

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Tribunalul anulează ordonanța de plată

Zdrobiți pe jumătate, olandezii s-au ridicat cu tehnici de manipulare mai rar întâlnite. Ei au reușit să blocheze executarea silită, iar mai apoi au obținut chiar anularea ordonanței de plată, pe calea contestației. În această procedură, Comprest Util s-a apărat, cerând Tribunalului să țină cont de hotărârea dată de instanța superioară, a Curții de Apel, în dosarul de insolvență. Cu alte cuvinte, românii au spus că dacă o instanță superioară a constatat starea de insolvență,  înseamnă că a stabilit calitatea Van Oord de datornic și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Or aceste constatări ale unei instanțe superioare, nu pot fi cenzurate, schimbate sau anulate de o instanță inferioară – au spus juriștii Comprest.

În schimb, avocații tocmiți de olandezi au răspuns de genul: noi suntem Van Oord România, hotărârea de insolvență nu se referă la noi, ci se referă la Van Oord Olanda, care este o altă persoană.

Spusele lor au avut mare trecere la instanța de la Tribunal, care a trecut cu lejeritate peste cele stabilite la Curte. Ca să fie clară înclinarea balanței și diferența de tratament, trebuie să spunem că Tribunalul s-a pronunțat pe toate cererile olandezilor, însă nu s-a pronunțat deloc, a ignorat pur și simplu, excepția ridicată de compania românească. Un fel de: flit, bă, ura și la gară!

O manipulare machiavelică

După ce au anulat ordonanța de plată pledând că nu Sucursala a intrat în insolvență, ci firma-mamă din Olanda, avocații Van Oord au denunțat o eroare materială în hotărârea Curții de Apel. Astfel, ei au cerut să se înlocuiască Van Oord – Olanda cu Van Oord – Sucursala Constanța, susținând că aceasta din urmă ar avea calitatea și capacitatea de a răspunde pentru datoriile ei, în procedura insolvenței. Eroarea s-a rectificat, Van Oord Olanda a scăpat de insolvență. Pe aceeași eroare, sucursala scăpase de ordonanța de plată a milionului țepuit fără scrupule. Și scăpată a rămas. Ce bine, ce convenabil!

După rectificare, dosarul a fost trimis judecătorului-sindic de la Tribunal, cu misiunea de a începe procedura insolvenței împotriva Van Oord- Sucursala Constanța. Numai că avocații Sucursalei au venit cu textul vechi: noi suntem Van Oord România, o biată sucursală, nu putem răspunde, să răspundă Van Oord Olanda. Aceeași joacă și în alte două acțiuni îndreptate împotriva hotărârii Curții de Apel referitoare la insolvență: o revizuire, care încă se mai judecă, și o contestație în anulare, pierdută definitiv de Van Oord pe 8 octombrie 2018.

Nu-i așa că pare o tulburare gravă de percepție? Cum să te contrazici de la un proces la altul legat de percepția unei situații? Să abandonezi prima percepție, că ți-ai făcut o a doua percepție contrară, apoi să revii la prima, după care să te răzgândești și să o îmbrățișezi duplicitar pe a doua… Nu-i așa că pare o sminteală? Doar pare! În realitate, nu e nicio sminteală și nicio tulburare gravă de percepție. E lipsă de scrupule, machiavelism și reframing. Cu alte cuvinte: manipulare și vrăjeală frumos ambalată. Judecătorul sindic a stopat acest joc pe 9 octombrie 2018, când a respins excepția ridicată de olandezi. Van Oord – Sucursala Constanța a rămas în procesul de insolvență, urmând să se continue procedura prin care Comprest Util și alte firme țepuite să-și poată recupera banii.

Insolvența este utilă, măcar să știm dacă au țepuit și statul român

După cum spuneam în deschiderea articolului, sucursala are datorii. Și nu un datorii mărunte, ci peste 222 de milioane de lei.  Rămâne de văzut cum va decurge insolvența. Însă, în mod cert, Comprest Util va deține poziția de creditor principal și va avea acces la documentele contabile ale Van Oord – Sucursala Constanța. Nu credem că olandezilor le va conveni ca acest creditor, care după cum s-a văzut nu cedează la drepturile sale, să afle cum anume s-a produs gaura de peste 222 de milioane de lei. Asta în condițiile în care, participând la ambele lucrări de anvergură ale Van Oord în România, Comprest Util a realizat profit de 15-20%, primind lucrările cu doar 75% din valoarea plătită de beneficiari. În fond, aici este marea întrebare: cum o firmă românească a făcut profit, lucrând cu 75% din valoarea oferită de beneficiar, iar olandezii, cu 100%, au ieșit în pierdere? După cum spuneam, există suspiciunea că profitul real, pe care trebuiau să-l declare olandezii în țara noastră, a fost exportat spre țara lor de origine și astfel nu au plătit nimic la bugetul nostru de stat. Exemplul olandez este de-a dreptul șocant, întrucât este greu de admis că este normal să nu lași un leu, măcar în scârbă, statului român din încasări fabuloase, de peste un miliard de lei noi. Ca să vă faceți o impresie, această sumă înseamnă în lei vechi zece mii de miliarde. Păi care ar fi exemplul pe care ar trebui să-l ia firmele românești de aici? Să angajeze cheltuieli cu nemiluita ca să scoată banii afară din țară? Să-și țepuiască partenerii de afaceri? Opinăm că statul olandez, care se opune intrării României în Schengen pe motiv că suntem o țară coruptă și retrogradă, ar trebui să urmărească mai atent ce modele corecte ne vin aici, din Olanda.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Claudiu Palaz și Horia Constantinescu s-au întâlnit la o cafea… de taină

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Oficial, Caludiu Palaz și Horia Constantinescu nu au nimic de împărțit. Nici poziții publice, nici valori comune, nici vreo dușmănie! Pur și simplu, cei doi par să fie din povești diferite. Peter Pan nu apare în povestea Croitorașului cel Viteaz. Neoficial, însă, această perspectivă ar putea fi răsturnată de o fotografie transmisă redacției Ordinea.Ro, în care cei doi sunt surprinși la o cafea… de taină, discutând aprins.

Această legătură, până acum necunoscută publicului, ne-a făcut să săpăm mai adânc. Așa am descoperit că Palaz și Constantinescu au, totuși, contrar percepției de la care am pornit, un punct de joncțiune. Acesta se numește: Costinești. La alegerile trecute, PMP-ul lui Palaz a avut un candidat redutabil la Costinești, în persoana lui Dorin Jeanu. Acesta a scos un scor electoral foarte bun, de 30,65%, ceea ce, se pare, a diminuat șansele cât se poate de reale ale PSD-istului Horia Constantinescu de a ajunge primar în stațiunea tineretului, acolo unde deținea o afacere înfloritoare. Afacerea există și acum, dar Horia Constantinescu a trecut-o pe mâna familiei sale, pentru a se putea ocupa de controalele de la OPC. Din această perspectivă, întâlnirea celor doi la o cafea ar putea fi o tatonare reciprocă sau poate un început de negociere pentru pozițiile pe care le vor exprima și susține în perspectiva alegerilor locale din 2020. Horia Constantinescu a pierdut trenul de a ajunge prefect al județului Constanța și, se pare, a renunțat la ideea de a candida la Primăria Constanța – idee lansată în spațiul public fără un suport probator, dar menținută într-o zonă de ambiguitate chiar de către cel vizat de acest zvon, care nu a dezmințit niciodată tranșant un astfel de plan. În sfârșit, Constantinescu a sprijinit, conform surselor noastre, numirea lui Gabriel Diceanu la conducerea BTT Costinești. S-a întors acesta la mai vechea sa iubire, Costineștiul? Își pregătește o nouă candidatură? Până la urmă, oare ce a discutat cu Palaz?

Am încercat să găsim răspunsuri la aceste întrebări, contactându-i pe cei doi politicieni. Iată ce ne-au declarat aceștia:

Horia Constantinescu: “Puteți să publicați fotografia și fără declarația mea. Există viață și după activitățile politice. Am băut o cafea, nimic altceva. Mă consider un om responsabil mintal încât să nu fac strategii politice cu doi ani înainte de alegeri. În doi ani multe se pot schimba, inclusiv din punct de vedere legislativ.”

De partea cealaltă, mult mai deschis spre spre dialog a fost vicele Consiliului Județean Constanța. A recunoscut și că a discutat politică și administrație cu Horia Constantinescu, spre “binele Costineștiului”.

Claudiu Palaz: “Horia Constantinescu îmi e prieten. A fost o cafea a prieteniei. Nu pot să ascund, de asemenea, nici faptul că am discutat politică. Ne interesează pe amândoi cum merg lucrurile în Costinești, deci am discutat despre activitățile publice de acolo.”

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: