Exclusiv Slide

Video. Tone de piatră și resturi din construcții, vărsate pe malul mării, la Golful Pescarilor din Agigea

aug. 02, 2018 Adrian Cârlescu

Mai multe basculante de mare tonaj au descărcat, în primăvara acestui an, cantități importante de piatră și resturi din construcții pe malul mării. Faptele s-au consumat în proximitatea restaurantului Golful Pescarilor din zona plajei Agigea. În mod paradoxal, la această haiducie contra mediului înconjurător a asistat pasiv primarul comunei Agigea, Cristian Cârjaliu, dar și un echipaj al Poliției Locale. În imaginile atașate, puteți vedea cum una din mașinile care efectuau aceste transporturi a trecut chiar pe lângă edilul din Agigea, fără ca acesta să bage de seamă.

Potrivit documentării noastre, țărmul de mare pe care au fost descărcate aceste materiale aparține societății La Mer Noire SRL. Societatea are acționariat comun cu SC Golful Pescarilor SRL, care deține restaurantul pescăresc omonim din vecinătate. De altfel, unul din asociații comuni ai celor două societăți, Dan Popa, a justificat depozitarea materialelor pe malul mării prin necesitatea de a proteja restaurantul Golful Pescarilor față de viiturile care se formează pe mare.

„Am pus niște pietroaie, circa 30-40, pentru a proteja investiția. O să vă dau și poze să vă arăt ce furtună a fost în martie. Valurile băteau în restaurant. A trebuit să-mi protejez investiția. Am pus niște pietre peste pietrele mele”, a declarat Dan Popa, citat de cotidianul național România Liberă.

Punctul de vedere al omului de afaceri este susținut și de primarul din Agigea, Cristian Cârjaliu, care afirmă că nu era necesară o autorizație de construire.

„Acolo imobilul este compus din piatră și este proprietatea unei persoane juridice, la fel cum este și Sarda Fish, adică cel care a făcut reclamația. El construiește acolo și s-a aplicat același temei legislativ. Și-a refăcut stuful, nu i-a trebuit autorizație de construire. Pentru lucrări pentru care se folosește același material din care este construit imobilul, nu se schimbă arhitectura acestuia, nu este nevoie de autorizație de construcție. Legea 50 prevede că, dacă nu faci modificări de structură, nu este nevoie de autorizație de construire. Un dig de piatră este construit din piatră”, a declarat Cristian Cârjaliu, citat de România Liberă.

Din filmul pe care l-ați urmărit mai sus se degajă o altă realitate, care contrazice susținerile celor doi. În primul rând, nu este vorba de 30-40 de pietre, ci de camioane întregi. Iar în al doilea rând, nu este vorba de refacerea stufului, cum bagatelizează situația primarul Cârjaliu, într-un mod suspect de părtinitor. Digurile de protecție, inclusiv cele de pe malul mării, sunt supuse unui regim special, prevăzut ca atare în Legea Apelor nr. 107/1996. Potrivit articolului 74, aliniatul 2 litera a din legea specială,  depozitarea de materiale și executarea de construcții pe diguri sunt permise doar cu acordul Apelor Române. Consolidările de maluri și toate lucrările de apărare (vezi declarația lui Dan Popa) se fac pe baza unei documentații aprobate de Apele Române. Unde-i lege, nu-i tocmeală! Directorul Direcției Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, Hristu Uzum, declară că instituția pe care o conduce nu a fost anunțată de această lucrare și ca atare nu a avizat-o în niciun fel. Uzum declară că Primăria Agigea cunoștea faptul că zona de țărm de la Agigea este inclusă în proiectul de consolidare derulat de Apele Române cu fonduri europene, întrucât Consiliul Județean, care a emis certificatul de urbanism, a cerut punct de vedere de la autoritatea locală.

Din informațiile noastre, La Mer Noire SRL a cumpărat terenul de pe malul mării de la firma Onacva. Pe vremuri, în zonă a existat o navă-școală, încastrată într-o structură de diguri, însă aceasta a fost tăiată și vândută la fier vechi. Linia țărmului a fost corectată în timp, de unde și suspiciunea că noul proprietar ar urmări, de fapt, să-și extindă terenul în mare.

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.