Connect with us

Exclusiv

Un parc natural superb al Olimpului, tranzacționat pe ruta Iorguș – Tusac – Murad

Publicat

la

Candidatura magnatului Mohammad Murad la Primăria Mangalia readuce în actualitate, în mod paradoxal, tot ce a fost mai urât în mandatele fostului primar Zanfir Iorguș, la rândul său competitor în cursa locală din partea PSD-ului. În episoadele trecute, am relatat aici magiile făcute de Iorguș în actele publice pentru a vinde unei firme a milionarului Murad o halcă de 13,22 de hectare din arealul istoric al Pădurii Comorova. Într-un alt episod, am relatat că Murad a obținut sediul său de campanie electorală de la acoliți ai fostului primar Iorguș. Este vorba de un chioșc din buricul târgului, construit pe un fost spațiu verde provenit dintr-un schimb de terenuri ordonat de fostul primar Iorguș în favoarea unui afacerist care îi administrează hotelurile din Jupiter. Că așa făcea Iorguș: sifona bunurile publice la rudele și acoliții săi.

În episodul de față vă spunem povestea unei hălci de 7000 de metri pătrați din zona parcului Afrodita, al stațiunii Olimp. Vorbim de un teren al orașului Mangalia, vândut de Iorguș cumătrului său Tusac și revândut de acesta lui Mohammad Murad. Tranzacția imobiliară în lanț cuprinde in nuce blestemul care a măturat pădurea și parcurile acestui oraș.

Ce face un baron local PSD-ist la început de campanie electorală (2004)

Tranzacția descrisă sumar mai sus este o simplă piesă dintr-o lovitură imobiliară de proporții aplicată orașului Mangalia de fostul primar Zanfir Iorguș la debutul ultimului său mandat în fruntea urbei.  Vorbim de mandatul 2004 – 2008, câștigat de acesta ca reprezentant al PSD-ului.

Pe 12 noiembrie 2004, întreaga țară se afla în campanie electorală, pentru alegerea unui nou parlament, dar mai ales a unui nou președinte al țării. Balanța înclina spre Alianța Dreptate și Adevăr condusă de Traian Băsescu și de Partidul Democrat. PSD-ul lui Adrian Năstase încasa lovituri în serie de pe urma corupției generalizate și a jafului instrumentat prin baronii locali.

Exact în acea zi de 12 noiembrie 2004, Zanfir Iorguș, care era președintele executiv al PSD-ului pe județul Constanța și baron de facto în sudul litoralului, organiza o licitație discretă la Primărie. Dintr-un foc, fostul primar a vândut atunci 5,64 de hectare din Pădurea Comorova, 4,94 de hectare din cartierul Dobrogea II, 7.350 de metri pătrați din extensia Parcului Afrodita și 260 de metri pătrați de spațiu verde de pe strada Negru Vodă.

Un fel de mită politică pentru intrarea în PD

Un lot important din marginea pădurii a ajuns la SC Corporate United Business SRL, o firmă deținută de finul lui Stelian Duțu, liderul de atunci al PD-ului – după cum a afirmat presa. La câteva luni distanță, Iorguș avea să se lepede de PSD și să fie primit în PD tocmai de Stelian Duțu. Terenul care s-a aflat la baza acestui aranjament politic se învecinează la nord cu stadionul Neptun, la sud cu breteaua spre DN 39, iar înspre mare cu strada principală din Neptun (Trandafirilor).  Nici comuniștii, la vremea lor, nu s-au atins de acest teren, pentru că avea regim de ”Plantație Forestieră Rară”, exact așa cum s-a consemnat și în contractul încheiat în urma licitației lui Iorguș. (Vedeți AICI contractul)

O poveste cu firme off shore cazate în casa unui prieten al fostului primar Iorguș

Al doilea lot de pădure, situat inima codrului pe partea cu stațiunea Jupiter, a ajuns la Romhouse SRL cu 7,65 de euro pe metru pătrat (la cursul mediu afișat de BNR). Aceeași firmă a cumpărat și terenul de aproape 5 hectare din cartierul Dobrogea II, deopotrivă cu diverse clădiri, foste militare, care se aflau pe acesta. Și tot la un preț de chilipir. Romhouse a fost între timp înghițită prin fuziune de Romhouse Development SRL Mangalia, care la rândul ei este deținută de două companii off shore din Cipru, AURELE TRADING & CONSULTING COMPANY, respective ARUANA ENTERPRISES COMPANY LIMITED. Cine-o fi în spate celor două pușculițe anonime, naiba știe. Un procent mărunt, de 0,24% din firmă este deținut de cetățeanul grec EFSTRATIOS ALEXANDROS ATHANASAKOS. Interesant este faptul că firma are sediul social într-un imobil din Mangalia care a aparținut lui Michal Tsiklos, iar acum, după decesul acestuia, aparține urmașilor săi. Tsiklos a fost cetățean grec, însă făcea afaceri la Mangalia, în special cu Șantierul Naval, încă din anul 1990. După 1996, o fundație a grecului a sprijinit diverse acțiuni ale Primăriei Mangalia, de atunci fiind de notorietate prietenia strânsă dintre Iorguș și Tsiklos. Amănuntele de mai sus sunt relevante în această discuție despre pădurea Comorova și companiile off shore cazate prin Romhouse direct în casa prietenului fostului primar Iorguș. La fel de relevant este faptul că nu vorbim de un singur off shore, în spatele căruia s-ar fi putut piti Tsiklos. Vorbim și de un al doilea off-shore, mai mult decât evident folosit ca paravan de o altă persoană care a vrut să își ascundă identitatea reală.

Fina lui Iorguș pune mâna pe spațiul verde de pe Negru Vodă

La aceeași licitație, spațiul verde de pe strada Negru Vodă a fost câștigat de Select Group SRL Mangalia, o firmă deținută de Liliana Daniela Becheru, fina lui Zanfir Iorguș, care a izbit pe iarbă un bazar comercial. În ianuarie 2020, societatea a solicitat Primăriei Mangalia un certificat de urbanism, pe care l-am găsit în mediul online. În acest document oficial se menționează că Select Group SRL a solicitat construirea unui bloc de 4 etaje, cu spații comerciale la parter, pe fâșia de 261 de metri pătrați de pe strada Negru Vodă, cumpărată de la licitația lui Iorguș. Certificatul de urbanism a fost emis cu mențiunea că nu poate fi utilizat pentru scopul imobiliar declarat de fina lui Iorguș. Autoritatea locală a motivat că blocurile de 4 etaje nu pot fi construite decât pe loturi cuprinse între 500 și 1.000 de metri pătrați. La pariu că dacă Iorguș câștigă Primăria, acolo va răsări un bloc?

Despre familia Becheru, cu terenuri, splătorie și hotel  pe malul mării povestim cu altă ocazie pe îndelete.

Cumătrul lui Iorguș. 7.350 mp în Parcul Afrodita

Ultimul lot scos la discreta licitație din noiembrie 2004 a fost cumpărat de firma Village Tour SRL, controlată de Mihai Claudiu Tusac, un tip care asfalta străzile Mangaliei cu sume exorbitante. Același Tusac era cumătrul oficial al lui Zanfir Ioguș, care i-a botezat feciorul într-o biserică romano-catolică din Belgia. În 2004, fiind președinte executiv pe județ la PSD, fostul primar și-a făcut cumătrul consilier județean din partea acestei formațiuni. Un an mai târziu, Iorguș a migrat la PD, după ce vândut plantația forestieră rară de la intrarea în Neptun către finul lui Stelian Duțu. Cumătrul său, Tusac, a rămas PSD-ist, iar în 2008 a candidat la Primăria Mangalia și i-a luat locul.

După finalizarea licitației, Iorguș le-a făcut cumpărătorilor un plan de plată în rate

Devenind politician, Claudiu Tusac și-a vândut formal participația din Village Tours către Mersina Investment LLC, o firmă înregistrată în statul Delaware din SUA, cu regim de paradis fiscal. Totodată, în 2007, Village a vândut formal terenul din parcul Afrodita către MTC Atlantis City, o firmă deținută de Monica Grosu, soția lui Tusac.  

După cum spuneam, în 2008, cumătrul lui Iorguș a ajuns primar al Mangaliei. Tusac a avut un mandat de coșmar în fruntea urbei, pentru ilegalitățile sale fiind de două ori suspendat din funcție prin ordin al prefectului. La rândul său a suspendat activitatea Consiliului Local, cu de la sine putere. Practic, individul a lipit un anunț pe geamul Primăriei, prin care anunța dizolvarea acestui for. Luni de zile, consilierii nu au mai fost primiți în clădire. Mai mult, afacerile consilierilor de opoziție au fost controlate la sânge, mulți dintre ei fiind amendați cu sume colosale pentru niște fleacuri inventate din pix. Fiind într-un război permanent cu toată lumea, Tusac nu a avut niciodată răgazul să denunțe organelor penale gestiunea frauduloasă a Primăriei de pe vremea cumătrului său Iorguș. De asemenea, nu a avut răgazul să facă nimic în legătură cu terenul de la Olimp.

Terenul de la Olimp ajunge la Mohammad Murad

Abia în anul 2019, MTC Atlantis City a încheiat procuri la un notar public din statul Texas, SUA, prin care a mandatat doi cetățeni români să se ocupe de dezmembrarea terenului de la Olimp și de vânzarea loturilor rezultate. Procuriștii au feliat terenul în două, rezultând din această operațiune un lot mic de 350 de metri pătrați și un lot mare de 7.000 de metri pătrați. Lotul cel mic a fost vândut cu 5.000 de euro societății Babi Holiday SRL, ceea ce înseamnă 14,28 de euro pe metru pătrat. Lotul cel mare, de 7.000 mp, a fost cumpărat de Perla Majestic SA, compania fanion a magnatului Mohammad Murad. Actualul candidat independent i-a plătit fostului primar Tusac 950.000 de euro plus TVA, ceea ce înseamnă 135,71 de euro pe metru pătrat.

Omisiunea lui Iorguș

Terenul se află situat între Hotelul Craiova și complexul hotelier Amfiteatru, Panoramic, Belvedere, toate acestea fiind obiective turistice cumpărate de compania lui Mohamad Murad. Într-un fel era normal ca investitorul să încerce să cumpere și teren dintre proprietățile sale.

Înainte de licitația lui Iorguș, lotul ajuns la Murad, via Tusac, făcea corp compact cu parcul Afrodita. Vorbim de un parc natural, cu alei amenajate sumar în această zonă care a fost, la origini, o bucată din pădurea seculară, Comorova.

În actele de licitație și de vânzare întocmite de Zanfir Iorguș în anul 2004, nu s-a menționat absolut nimic în legătura cu funcțiunea locului de parc sau de pădure. Singura descriere inserată în actele oficiale a fost aceea de teren liber de construcții, din intravilanul localității. Așadar, nici urmă de copaci. Aceeași încadrare falsă și omisivă a fost înscrisă mot-a-mot și în contractul încheiat de Village Tour SRL cu MTC Atlatins City, prin care, practic, Tusac i-a vândut terenul nevestei sale.

În 2019, terenul redevine pădure, la inițiativa primarului actual

Însă, în mod cu totul spectaculos, în anul 2019, în contractele încheiate de MTC Atlatis City cu Perla Majestic și Babi Holiday SRL se menționează pentru prima dată categoria de folosință pădure, pe baza certificatelor de urbanism emise de Primăria Mangalia. Vorbim de o încadrare firească, în raport cu Planul Urbanistic General actualizat de Primăria Mangalia în actualul mandat.

Primarul de acum al localității, liberalul Cristian Radu, care a făcut multe lucruri greșite și are multe păcate pe care chiar noi le-am criticat aici, în Ordinea.Ro, a făcut totuși un lucru cu adevărat remarcabil, în sens pozitiv: a dublat suprafața de spații verzi prin PUG, calificând terenurile împădurite drept păduri, și spațiile verzi drept spații verzi.

În mare parte, campania electorală de la Mangalia are o pronunțată miză imobiliară și asta explică de ce se bat atât de tare pentru scaunul de primar PSD-istul Iorguș, care deține personal terenuri în PUZ-ul Comorova și milionarul Murad, care deține prin firmele sale o bucată de pădure la Jupiter și alta, după cum am explicat, în stațiunea Olimp. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Încă un mit dărâmat: ANPA nu administrează lacurile Siutghiol și Tăbăcărie

Publicat

la data de

Scris de

Procesul în care Apele Române revendică ample suprafețe de teren de pe malul și din cuveta lacului Siutghiol de la orașul Năvodari, care le-a inclus pe nedrept în patrimoniul său pe vremea fostului primar Matei, a ajuns la o nouă amânare. Cercetarea judecătorească va fi reluată în luna noiembrie 2021, însă nu de către magistratul care s-a ocupat până acum de caz, dată fiind promovarea acestuia la Curtea de Apel Constanța. În completul de judecată va fi repartizat un alt judecător, însă acesta va trebui să păstreze probatoriul administrat până în prezent. Iar probele de până acum fac lumină și răstoarnă o informație care a pătruns în mod eronat în conștiința publicului.

Ne referim aici la informația conform căreia lacul Siutghiol, dar și alte lacuri dobrogene, precum Tașaul, Tăbăcărie sau Oltina, ar fi intrat în administrarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, în conformitate cu o decizie, din anul 2016, a Curții de Apel București, confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 12 iunie 2020. Ideea că lacurile au trecut la ANPA a fost anunțată pentru prima dată în spațiul public de fostul director al ABADL Constanța, actualul deputat liberal Bogdan Bola, la scut timp după pronunțarea ÎCCJ. Bola s-a arătat stupefiat – și pe bună dreptate – că UAT-urile Constanța, Ovidiu și Năvodari, care aveau la acel moment administrarea lacului Siutghiol prin efectul Legii 42/2010, nici măcar nu fuseseră citate în proces. Opinia publică a înțeles atunci că s-a făcut o nedreptate, reținând că lacurile au ajuns definitiv și fără cale de întoarcere la ANPA. 

La câteva luni după această decizie a ÎCCJ, Curtea Constituțională a României a declarat Legea 42/2010 neconstituțională în ansamblul său, constatând că toate lacurile naturale fuseseră date anterior în administrarea Apelor Române prin Legea Apelor 107/1996. Or situațiile reglementate prin legi organice (precum Legea Apelor) nu pot fi schimbate prin legi ordinare (precum Legea 42).

În mod normal, clarificările aduse de CCR nu lăsau loc de interpretare. Însă, cu toate acestea, au fost voci care au spus în continuare că dreptul de administrare a fost conferit pescarilor de la ANPA, prin hotărâre judecătorească și nici măcar CCR nu mai poate schimba acest fapt. În această categorie s-a plasat primarul Constanței, Vergil Chițac, în contextul inițiativei de a obține transferul lacului Tăbăcărie, din domeniul public de stat, în domeniul public de interes local.

Despre documentația întocmită de administrația Chițac pentru preluarea lacului Tăbăcărie și similitudinile ei cu demersul prin care Liviu Dragnea a aranjat preluarea insulei Belina și a brațului Pavel am scris AICI.

Chițac a semnat comunicate și a dat declarații conform cărora ar fi obținut sprijinul fostului ministru al Agriculturii, Adrian Oros, ca lacul să fie luat de la ANPA pentru a fi integrat în patrimoniul municipiului Constanța. În realitate, lacul nu era la ANPA, după cum vom arăta mai jos.

În sfârșit, o altă voce – cu mai multă greutate – care a susținut că lacurile naturale de la noi au ajuns în custodia ANPA a fost cea a avocatului Ionel Hașotti. Într-o suită de procese, casa Hașotti a cerut ca ANPA să fie cea obligată să încheie un contract de concesiune cu unul dintre clienții săi pentru o felie de 15 hectare din lacul Siutghiol, pe care acest client a făcut investiții. Bucata de lac fusese arendată de clientul lui Hașotti, de la fosta Companie Națională de Administrare a Fondului Piscicol, ca ”teren agricol” din bazinul acvatic al lacului dobrogean. Însă, de drept, lacurile naturale nu sunt terenuri agricole, ci terenuri acoperite permanent de ape, conform definiției din Legea fondului funciar, fiind date în administrarea Apelor Române prin Legea Apelor. În ultima ipoteză, care este și cea legală, investițiile (amenajările) făcute pe lacurile naturale intră de drept în proprietatea publică de stat, fără a conferi un drept de concesiune investitorului. De aici și interesul casei de avocatură de a susține că lacul Siutghiol și celelalte au intrat în administrarea ANPA, care ar avea prerogative să concesioneze terenuri agricole cu amenajări piscicole.  

Despre cum a ajuns bucata de lac în arenda clienților casei Hașotti am scris  AICI

E limpede că cei care au susținut că ANPA a devenit administratorul lacurilor naturale din județul Constanța au interesele lor. Dar în dosarul de la Tribunalul Constanța, despre care relatăm în acest articol, s-au adus dovezi care răstoarnă total această percepție.

Trebuie să spunem că decizia judecătorească a Curții de Apel București, din 2016, s-a bazat pe susținerea unei firme care exploata piscicol lacul Tașaul. Aceasta a arătat că lacurile din județul Constanța au fost inventariate dublu, atât în administrarea Apelor Române, cât și în administrarea Administrației Domeniilor Statului, care ar fi predat mai departe către ANPA ”amenajările piscicole”. S-a spus în acel proces că Siutghiol, Tăbăcărie, Tașaul, Oltina și celelalte lacuri figurau înscrise atât în Anexa 3, cât și în anexa 12 a HG 1705/2006. Susținerea nu a fost contestată de nicio altă parte din proces, iar dovezi în favoarea ei nu au mai fost cerute de nimeni.

Mai departe, firma implicată în exploatarea piscicolă a lacului Tașaul a arătat că ADS și urmașa ei ANPA ar avea drepturi istorice mai vechi de a administra lacurilor dobrogene. Iar în acest caz au fost depuse dovezi cu privire la exploatarea lacului Siutghiol de către societatea piscicolă Pestom SA în perioada comunistă și după Revoluție. Iar toată atenția s-a mutat pe aceste probe, trecând neobservat aspectul că dubla inventariere nu fusese cu nimic dovedită.

În baza dublei inventarieri și a dreptului istoric mai vechi, Curtea de Apel București a anulat pozițiile din anexa 12 a HG 1705 în care lacurile naturale din județul Constanța erau inventariate cu drept de administrare pentru Apele Române. Aceeași Curte a apreciat că dreptul de administrare aparține ANPA, însă a respins ca lipsită de interes cererea de constatare expresă a acestui drept de administrare. Instanța a apreciat că ANPA are un titlu – adică anexa ei din HG 1705/2006 – și  acesta ar fi suficient.

Ei bine, acest titlu a fost solicitat fizic în procesul de la Tribunalul Constanța, despre care relatăm în articolul de față. Trebuie să spunem că HG 1705 a fost publicată într-un număr special al Monitorului Oficial, disponibil doar contra cost, din cauza mărimii sale. Or din acest motiv, inventarele nu pot fi consultate de oricine. Însă Guvernul României a depus HG-ul cu toate anexele sale. Și – surpriză – în acest fel s-a dovedit că lacurile Siutghiol, Tăbăcărie și celelalte nu au figurat niciodată în anexele ADS. Ca urmare, dacă ADS nu le-a avut, nici urmașa ei, ANPA, nu le poate avea în nicio anexă. Cu siguranță, cineva trebuie să răspundă pentru falsul intelectual și pentru inducerea în eroare a instanței de judecată de la Curtea de Apel București. Evident că nici hotărârea care se sprijină pe acest fals nu va putea să rămână în picioare.

Revenind la procesul de la Constanța, trebuie să spunem că ANPA a depus la dosar o întâmpinare față de cererea de a fi introdusă forțat în cauză. ANPA a arătat negru pe alb că nu are lacul Siutghiol în administrare și nici celelalte lacuri naturale dobrogene.

”Față de situația lacului Siutghiol, precizăm că este ”interesant” cum acest bun public a fost exploatat ani de zile de către autoritățile locale și de partenerii lor contractuali și brusc, în urma pronunțării Deciziei CCR nr. 708/2020, toți subiecții de drept interesați au convenit că ”ANPA este administratorul””.

Agenția neagă, așadar, că ar avea lacul Siutghiol în administrare și opinează că, în urma deciziei CCR, ar trebui să se aplice principiul restitutio in integrum, în sensul ca UAT-urile riverane să-l predea administrației de la care l-au luat, în speță Apelor Române. Pe de altă parte, ANAPA a opinat că în urma hotărârii judecătorești a Curții de Apel București, dreptul de administrare trebuie stabilit prin Hotărâre de Guvern constitutivă de drepturi (iar nu printr-o anexă declarativă de genul celei anulate parțial de instanță). Cine administrează lacurile în acest moment? Tot ANPA răspunde: nimeni, arătând că Guvernul trebuie să ia măsuri.

Iar măsurile – spunem noi – nu pot în niciun caz să anuleze o situație stabilită prin lege organică, anume că lacurile naturale nu pot fi administrate decât de Apele Române, în actualul context legal și constituțional. Orice altă susținere este un mit. Un mit la care au trudit fostul primar Nicolae Matei de la Năvodari, cel care a inventariat pe nedrept bucăți de lac în patrimoniul localității sale, actual primar din Constanța, Vergil Chițac, visând să inventarieze, la rândul său, lacul Tăbăcărie la Primărie, sau controversatul avocat Ionel Hașotti – cel care trudește profesional ca un client de-ai săi să concesioneze 15 hectare din lacul Siutghiol, cu titlul de teren agricol.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Cu excavatorul pe plajă. Lucrări de amenajare la restaurantul baronului din Agigea

Publicat

la data de

Scris de

În aceste zile, la cunoscutul restaurant Golful Pescarilor din Agigea se lucrează intens la diverse amenajări, cel mai probabil fără o autorizație de construire. Pe ”șantier” nu există un panou informativ cu date despre investiție, deși afișarea acestuia constituie o obligație legală. De asemenea, pe site-ul autorității de mediu nu există nicio o informare cu privire la emiterea unui aviz, fără de care nu se putea emite o autorizație de construire. Cel mai probabil, vorbim despre o haiducie, ca atâtea altele petrecute în Agigea și mai ales la restaurantul controlat de familia primarului din localitate.

Din imaginile ajunse în posesia redacției Ordinea.Ro, se observă prezența pe șantier a unui buldoexcavator și a două cife de beton. Lucrările se fac la limita fâșiei înguste a plajei. Ca urmare, excavatorul a efectuat manevre specifice – surprinse în filmări – direct pe fâșia de plajă din proprietatea publică a statului român. În mod paradoxal, intervenția în construcții are loc în contextul în care, anul trecut, societatea care administrează restaurantul Golful Pescarilor a fost dată în judecată de Apele Române, într-un proces de revendicare imobiliară. Cu alte cuvinte, instituția care administrează plaja susține că restaurantul încălca deja proprietatea publică a statului român. Rezonabil ar fi fost ca firma familiei Cîrjaliu să se fi abținut de la edificarea unor structuri permanente din beton pe terenul în litigiu.

Mai multe detalii despre litigiu cu Apele Române, AICI.

Culmea ipocriziei, nu cu mult timp în urmă, canale mediatice implicate în spălarea imaginii primarului din Agigea au făcut scandal că un excavator a pătruns pe plaja cu specific piscicol din localitate, pentru a transporta o plasă de pescuit. Filmările aruncate atunci în spațiul public au fost surprinse de pe terasa de la Golful Pescarilor. Autorul moral al acțiunii a urmărit, în mod evident, să genereze o reacție emoțională negativă din partea publicului împotriva restaurantului concurent, Pescăria lui Matei. În realitate, prezența utilajului la manevre piscicole era permisă de lege. Însă utilizarea plajei pentru manevre în scopul efectuării de amenajări constructive este o chestiune în mod cert ilegală.

Au deversat piatră în mare

Cât respect au moraliștii de la Golful Pescarilor pentru zona costieră s-a văzut și în urmă cu trei ani, când au deversat în mare cantități imense de piatră și resturi din construcții aduse cu camioane de mare tonaj. Acțiunea de acum 3 ani a fost supravegheată de însuși primarul Cristian Maricel Cîrjaliu și de agenții Poliției Locale din Agigea, după cum se observa din imaginile publicate de Ordinea.Ro.

Cîrjaliu a motivat atunci că patronii restaurantului ar fi reparat un dig de piatră, folosind tot piatră. El a susținut că, din acest motiv, nu era necesară emiterea unei autorizații de construire. Cum a ajuns digul din sistemul de protecție costieră în proprietatea unor privați e o altă poveste, total ilegală, pe care o puteți citi AICI.

De-a lungul timpului, Primăria Agigea a orchestrat controale la disciplina în construcții, extrem de amănunțite, căutând cu lumânarea orice abatere, oricât de mică, pentru a sancționa restaurantul concurent, Pescăria lui Matei, sau alte firme din localitate. De asemenea, același exces de zel a fost manifestat și pentru amendarea unor persoane fizice din localitate care au îndrăznit să-l critice pe Maricel. Din acest punct de vedere, șochează dubla măsură, întrucât restaurantul Golful Pescarilor s-a bucurat de o veritabilă protecție din partea primarului. Acesta a trecut cu vederea orice abatere de la Golf. Iar situația se explică prin faptul că restaurantul se află în patrimoniul familiei sale.

Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului, societatea este controlată de ginerele primarului, Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, care deține 50% din părțile sociale, și de afaceriștii Dan Popa și Mihai Lupoiu, care dețin câte 25 de procente fiecare.

Inculpatul își ajută rubedeniile

Maricel Cîrjaliu riscă ani grei de închisoare, după ce a fost trimis în judecată de DNA Constanța într-un dosar de abuz în serviciu, pentru faptele prin care a inventariat fraudulos terenul de la Golf în domeniul privat al comunei Agigea și mai apoi l-a vândut la un preț subevaluat către SC Cherhana Bibanu SRL (actuala Golful Pescarilor SRL). Societatea era deținută atunci ( în 2014) de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului. De asemenea, SRL-ul avea sediul social pe malul lacului Agigea, într-un imobil deținut de Acvamar Grup (o firmă controlată, potrivit datelor actuale, de Anghel Dragu, un tip cunoscut în comunitate drept finul primarului). Colac peste pupăză, în declarațiile depuse la Registrul Comerțului atât de Cherhana Bibanu SRL, cât și de Acvamar Grup SRL, apărea numărul de telefon al contabilei Magdalena Elisabeta Andrei, cea care s-a ocupat de firmele personale ale lui Maricel Cîrjaliu, dar și de schimburi frauduloase de terenuri cu Primăria localității. 

Tot în 2014, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeni Dan Popa și Mihai Lupoiu. În 2018, în firmă a fost cooptat și Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, care, într-o primă etapă, a primit 10% din afacere, pe baza unui aport de 200 de lei. Golful Pescarilor derula afaceri de peste un milion de euro pe an, astfel încât achiziția unei felii de 10% cu 200 de lei nu putea fi decât expresia unui aranjament ilegal.

Mai multe detalii despre această afacere AICI.

În iulie 2020, ginerele lui Maricel își majora participarea la 25%, iar în iunie 2021 la 50%, pe baza a două contracte de cesiune de părți sociale încheiate cu Dumitru Stanciu. În anunțurile publicate în Monitorul Oficial, se arăta că cele două cesiuni au valorat câte 50.000 de euro fiecare. Actele cu titlu oneros au fost adoptate după ce Ordinea.Ro a semnalat aranjamentul inițial de 200 de lei. 

Așa a ajuns familia primarului să dețină oficial jumătate din afacerea Golful Pescarilor. Iar din acest motiv, după cum spuneam, primarul trece cu vederea orice abatere.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: