Connect with us

Exclusiv

Van Oord România intră în insolvență. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Constanța

Publicat

la

Surcursala deschisă la Constanța de olandezii de la Van Oord intră în insolvență, ca urmare a unei decizii definitive a Curții de Apel Constanța din 14 iunie 2018. Soluția s-a dat în apel și răstoarnă o decizie anterioară a Tribunalului Constanța. Magistrații Curții au constatat că sunt întrunite condițiile deschiderii procedurii de insolvență îmotriva sucursalei olandeze și a trimis cauza înapoi Tribunalului, cu această misiune.

Acasă la foștii judecători

Sucursala Van Oord România a fost deschisă în anul 2013, pentru a gestiona lucrări de mare complexitate câștigate de compania mamă, Van Oord Dredging and Marine Contractors BV Olanda, în țara noastră. Primul sediu declarat de olandezi a fost într-un imobil de pe strada Arhiepiscopiei din Constanța, închiriat de la Marin Voicu și Maria Veriotti, foști judecători cu funcții importante în sistemul românesc de justiție. Voicu a fost președintele Curții de Apel Constanța și apoi judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în vreme ce Veriotti a fost președinta Tribunalului Constanța. În anul 2016, aceștia și-au mutat sediul în Casa Lescovar din zona peninsulară. Acest imobil are o rezonanță istorică aparte, întrucât aici a locuit primul antreprenor, de naționalitate franceză, care a consolidat țărmul litoral la Constanța.

Casa Lescovar (dreapta) se află peste drum de reședința somptuoasă a avocatului Ionel Hașotti (stânga)

Un contract imens câștigat în instanță

În anul 2013, Van Oord a câștigat licitația pentru extinderea digului de larg al Portului Constanța cu o ofertă de 99,94 de milioane de euro. Oferta olandezilor a fost una din cele mai scumpe. Alte companii au depus oferte mai mici, ca de exemplu asocierea Grup Servicii Petroliere SA & Jan de Nul NV – 99,66 milioane de euro, Josef Mobius BAU AG – 80,54 milioane de euro sau asocierea FCC Construccion SA & Astaldi SpA – 68,17 milioane de euro. Cu toate acestea, olandezii au câștigat toate procesele generate de această procedură de licitație, fiind chemați să semneze contractul de execuție. În cele din urmă, valoarea lucrării a fost suplimentată până la 110 milioane de euro. Însă chiar și peste această sumă, olandezii au revendicat costuri suplimentare de încă 23 de milioane de euro, existând în acest sens un litigiu în desfășurare.

O țeapă de un milion de euro

În perioada 2013-2015, compania a mai fost implicată în proiectul de 170 de milioane de euro al lărgirii plajelor turistice din Mamaia, Constanța și Eforie Nord. Patru din cele cinci sectoare de lucrări au fost adjudecate de olandezi. Din această perioadă datează și motivele insolvenției. În speță, compania locală Comprest Util SRL, care a pus în operă digurile din sectoarele Tomis Nord și Tomis Centru, a rămas neplătită. Vorbim aici de o fracție din ultima factură emisă de Comprest Util. Pe finalul lucrărilor, Van Oord a plătit o parte din această factură, însă după recepția plajelor extinse, care a avut loc pe 29 decembrie 2015, văzându-se cu sacii în căruță, olandezii au uitat să plătească diferența. În joc era o sumă de aproape un milion de euro. În mod normal, o țeapă de o asemenea dimensiune poate băga în faliment o firmă obișnuită de la noi. Nu a fost și cazul Comprest Util, care este una din cele mai mari firme din România, clasată pe primele locuri în topurile de specialitate ale Camerei de Comerț. Românii nu s-au resemnat, ci au mers în instanță ca să li se facă dreptate. Aici, însă, s-au lovit de un zid aproape de netrecut.

De la Ana la Caiafa

O primă acțiune inițiată de Comprest Util în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva Van Oord a fost respinsă de judecătorii din Constanța. La mijloc a fost o șmecherie juridică, prin care s-a sugerat că banii cuveniți antreprenorului român nu se mai află la olandezi ci la partenerii lor de consorțiu, firma SCT București SA, care se afla în procedură de insolvență deschisă de Tribunalul București. Față de această situație, Comprest Util a reacționat pe două planuri. În primul rând, a depus o cerere de insolvență împotriva Van Oord, la Tribunalul Constanța. În al doilea rând, a depus o cerere în dosarul de faliment al firmei SCT de la Tribunalul București, solicitând înscrierea la masa credală.

Cu bețe în roate

La Constanța, lucrurile au mers ca și-nainte, magistrații locali respingând cererea pe fond. În schimb, la București s-a stabilit că banii cuveniți constructorului român sunt în conturile olandezilor. Risipindu-se confuzia creată din nimic, judecătorilor constănțeni le-a fost mai greu să repingă, pe bandă rută, ca înainte, demersurile legale ale Comprest Util. Însă bețe în roate continuă să fie puse chiar și acum. Astfel, la începutul acestui an, Comprest Util a obținut, în sfârșit, câștig de cauză într-o nouă acțiune inițiată pe ordonanța de plată. Însă olandezii au obținut alte decizii prin care au reușit să amâne momentul executării obligației.

Se decide insolvența

Între timp, la Curtea de Apel Constanța s-a dezbătut apelul declarat de antreprenorul român împotriva hotărârii date de Tribunalul Constanța, prin care se respinsese cererea de intrare în insolvență a Van Oord România. În mod uzual, un apel durează puțin, însă acesta de față a durat mai mult de un an. La un moment dat, s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare. Aceasta a fost favorabilă firmei românești. Deznodământul procesului era previzibil. Tocmai de aceea, olandezii au apelat la noi trucuri juridice: și-au schimbat avocatul, ca să mai capete un termen, apoi au cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea dosarului și suspendarea procesului de la Constanța. N-a fost să fie. Ca dovadă, pe 14 iunie 2018, apelul a ajuns la final. Curtea de Apel Constanța a decis că se impune deschiderea procedurii de insolvență împotriva Van Oord România și a trimis dosarul Tribunalului Constanța, cu această misiune.

 

14.06.2018
Ora estimata: 9:00
Complet: C6 A
Tip solutie: Admitere apel
Solutia pe scurt: Decis: 14.06.2018 Respinge ca nefondată excepţia nulităţii absolute parţiale a prevederilor art. 1 din Acordul Tripartit încheiat la data de 27.01.2015 între Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti SA şi societatea Comprest Util SRL. Admite apelul declarat de reclamanta societate Comprest Util SRL Constanţa. Anulează în parte încheierea nr. 94/25.01.2017 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosar nr. 2582/118/2016 şi, judecând, dispune: Respinge contestaţia debitoarei Van Oord Dredging and Marine Contractors BV ca nefondată. În temeiul art. 43 alin. 7 din Legea nr. 85/2014, trimite cauza judecătorului sindic pentru deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea Van Oord Dredging and Marine Contractors BV. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii apelate. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.06.2018. red.jud.dec.E.C.Gheorma gref.A.N.
Document: Hotarâre  321/2018  14.06.2018

Olandezii au lăsat în România doar pierderi și datorii; profitul a fost repatriat

Trebuie să mai spunem că Van Oord România, care este condusă de Marius Stamat, nu are o situație financiară, nici măcar decentă. Firma a raportat pierderi de 194.458.894 de lei în perioada 2013-2016, la o cifră de afaceri de aproape un miliard de lei, și datorii totale de 217.855.462 de lei în raportarea contabilă depusă în 2017. Cel mai probabil, profitul realizat în România a fost exportat în Olanda, fără ca statul român să încaseze un leuț cu titlul de impozit pe profit. Mai mult, olandezii au fost găsiți cu obligații exigibile de plată către bugetul statului român, însă raportul de inspecție fiscală a fost anulat, la cererea lor, de judecătorii din Constanța. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Fostul viceprimar din Agigea conduce o comisie care ar putea să șteargă furtul de plaje și faleze. Scrisoarea deschisă a unui jurnalist

Publicat

la data de

Jurnalistul Alexandru Căutiș, care descrie de câțiva ani cum terenuri ale statului român, în speță plaje și faleze, au fost însușite de ”infractori din mediul politic”, a adresat astăzi o scrisoare deschisă premierului Nicolae Ciucă.  El atrage atenția că ”se încearcă legalizarea hoțiilor prin intermediul unei Comisii Interministeriale” ce are ca obiect de activitate clarificarea situației terenurilor aferente zonei costiere aflate în proprietatea statului român. La conducerea acestei structuri a fost numit un om fără experiență, conform lui Căutiș. Este vorba de fostul viceprimar și administrator public al comunei Agigea, Dan-Ștefan Chiru, care ocupă funcția de secretar de stat la Ministerul Mediului, cu susținerea organizației PSD Constanța și a fostului său șef, primarul Cristian Maricel Cîrjaliu. Culmea, acesta din urmă a fost trimis în judecată pentru furtul unui teren aflat exact în zona costieră a Mării Negre. Jurnalistul Alexandru Căutiș dezvăluie că această comisie, care are ca atribuție și formularea de propuneri în vederea unor modificări legislative, ar urmări mutarea granițelor Apelor Române și modificarea datelor oficiale ”astfel încât infracțiunile trecute să fie șterse”.

Scrisoarea deschisă o puteți citi integral la finalul articolului.

Câteva date oficiale despre Comisie

Comisa despre care face vorbire jurnalistul Alexandru Căutiș a fost înființată prin Decizia 371 din 20 iunie 2022, a premierului Nicolae Ciucă. Potrivit actului semnat de primul ministru, această structură fără personalitate juridică se află în coordonarea Ministerului Mediului, la nivel de secretar de stat, și este formată din reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, Ministerului Dezvoltării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul  Apărării Naționale, Administrației Naționale Apele Române, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Instituției Prefectului județului Constanța.

Comisia are trei obiective:

  1. clarificarea situației terenurilor de stat din zona costieră
  2. analizarea cadrului legal aplicabil gestionării plajelor și falezelor
  3. identificarea unor soluții legislative necesare pentru formularea de propuneri de lege ferenda în domeniul de activitatea.

Expresia ”de lege ferenda” înseamnă ”despre legea care urmează să fie elaborată”.

Așadar, rezultatul vizat în final va fi elaborarea unei legi cu privire la regimul proprietății în zona costieră, administrarea bunurilor de stat etc.

Câteva detalii despre devalizarea domeniului de stat din zona costieră

Devalizarea statului român de bunurile din domeniul public are o tradiție lungă la malul mării. Ne referim în primul rând la retrocedările dispuse de fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, și de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Cei doi au orchestrat inventarierea scriptică în domeniul privat al localităților pe care le conduceau a unor terenuri care aparțineau de drept domeniului public de stat. Vorbim, în principal, de plaje și faleze. Ulterior, terenurile (care prin Constituție nu puteau fi înstrăinate) au fost retrocedate unor privați.

Radu Mazăre a fost condamnat definitiv și se află acum în închisoare. Însă terenurile retrocedate prin fraudă la lege în zona de plajă și faleză nu s-au reîntors în patrimoniul statului, procedura de recuperare fiind anevoioasă. Așa se face că, în ciuda Constituției, a legilor și a hotărârilor judecătorești, zona costieră constănțeană face în continuare obiectul unor planuri imobiliare. Ultimul scandal pe această temă s-a desfășurat anul acesta, în legătură cu proiectul Primăriei Constanța de a înființa o rută de acces, peste faleză, între strada Prelungirea Bucovina și plaja Modern. Publicația Constanța.Info (vezi AICI) a dezvăluit că șoseaua în cauză ar fi fost utilă dezvoltării unui ansamblu rezidențial în zona taluzului de către o firmă dirijată printr-un interpus de Ion Dumitrache, liderul interimar (numit fără a fi ales) al organizației municipale a PSD Constanța.

Un tun imobiliar, similar în privința inventarierii terenurilor din pix, a fost dat și de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Acesta a fost trimis în judecată în anul 2020. Edilul a fost acuzat că ar fi urmărit să transfere o parte din acest teren furat prin inventariere către finul fratelui său, în vederea construirii restaurantului Golful Pescarilor. În respectivul lot se află și bucăți din plaja Mării Negre. La momentul trimiterii în judecată a primarului din Agigea, 50% din restaurant se afla în patrimoniul ginerelui său, Ionuț Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu.

Deși trimis în judecată, Cîrjaliu se bucură de sprijinul șefilor săi de partid, de la Constanța, care și-au afirmat crezul fierbinte în prezumpția de nevinovăție. Mai mult, mâna dreaptă a lui Maricel, fostul viceprimar și administrator public al comunei Agigea, Dan -Ștefan Chiru, a fost numit secretar de stat la Ministerul Mediului, coordonând acum chiar comisia care ar avea ca obiectiv, conform jurnalistului Alexandru Căutiș, ștergerea infracțiunilor trecute.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că autorul scrisorii deschise, Alexandru Căutiș, a investigat, cu perseverență și tenacitate, situația unor terenuri din zona de plajă și faleză, din partea de sud a litoralului românesc, de asemenea înscrise din pix în domeniul privat al unei comune, în vederea înlesnirii constuirii unor restaurante în buza mării.

În continuare, puteți citi integral scrisoarea deschisă a lui Alexandru Căutiș:

Scrisoare deschisă către domnul Nicolae Ciucă, prim-ministrul României

”Bună ziua, domnule prim-ministru!

V-am comunicat în repetate rânduri date concrete despre cum plajele/falezele României au fost prăduite de infractori din politica românească. În urma demersurilor mele, dublate de acțiunile dumneavoastră hotărâte, am reușit momentan să încetinim jaful generalizat cu privire la domeniul public de interes național, constituit de plajele/falezele litoralului românesc. Spun să “încetinim” fiindcă de stopat NU a fost stopat. Ba mai mult, în ciuda implicării dumneavoastră, azi se încearcă “legalizarea” hoțiilor prin intermediul unei Comisii Interministeriale gestionate de Ministerul Mediului. Pentru ca dreptul de proprietate al statului român asupra plajelor/falezelor să fie respectat nu era nevoie de o comisie. Conform unei bine-cunoscute vorbe românești, “dacă vrei să îngropi aflarea adevărului faci o comisie”… Dar să presupunem că acea Comisie Interministerială va fi o comisie în sprijinul autorității statale, că va lucra urgent, eficient și decisiv pentru impunerea respectării Constituției României, a legilor actuale ale țării și a respectării domeniului public. În acest caz coordonatorul Comisiei Interministeriale ar trebui să fie, evident, un om cu experiență în gestionarea dreptului de proprietate al statului român. Domnule prim-ministru, întrebați cine este coordonatorul Comisiei Interministeriale. Cum este posibil ca o comisie (care presupunem că nu e făcută doar ca să amâne și să “îngroape” niște hoții) să fie condusă de un domn care ca experiență are la activ doar funcția de vice-primar de comună, comuna Agigea! Cum este posibil așa ceva?

Îmi fac datoria și vă transmit public ceea ce v-am transmis și oficial:

Domnule premier, urmăriți cum a fost creată comisia aceea, cine a făcut numirile, pe ce criterii. Veți înțelege atunci și scopurile ascunse ale acelei comisii.

Domnule premier, niște infractori din mediul politic, care dețin cârciumi pe plajele și falezele statului român, construite ILEGAL, de ordinul zecilor (v-am transmis oficial aceste date, cu cifre) vor ca ilegalitățile lor să devină normalități prin deciziile Comisiei Interministeriale. Cu alte cuvinte, prin încălcarea Constituției României, a legilor azi în vigoare și a principiilor fundamentale ale statului român se dorește mutarea granițelor oficiale ale Apelor Române, modificarea datelor oficiale, eventual a unor legi, astfel încât infracțiunile trecute să fie șterse. Aceste grave modificări vor servi proprietarilor de cârciumi ilegal amplasate azi pe plajele/falezele statului român.

Domnule premier, sunteți consacrat în plan public ca militar de carieră, în primul rând. Nu se poate ca în mandatul dumneavoastră de premier să fie pusă în balanță autoritatea statală a României de dragul unor cârciumi! Aveți posibilitatea de a verifica în mod foarte acut ceea ce invoc în paragraful precedent. Știu sigur ce spun și, mai dureros este că știu și ce se mai urmărește pe viitor, în siajul reușitei furtului de plaje/faleze: urmează iazurile și lacurile României, care, printr-o stratagemă similară ar ajunge la persoane private. Ar fi un dezastru în contextul crizei apei, tot mai accentuate an de an.

Domnule premier, deși v-am comunicat oficial, în privat, aceste date (sprijinite pe situații concrete, multiple) am dorit să le transmit și printr-un mesaj public, fiindcă gravitatea faptelor ce se pun azi la cale în Guvernul pe care-l conduceți, fără ca dumneavoastră să le girați, este una foarte mare!

Domnule general Nicolae Ciucă, funcția de premier este trecătoare și condiționată politic. Calitatea de militar al acestei țări o aveți însă în eternitate și ea trebuie să rămână neștirbită, în sensul cel mai profund: respectul total față de avutul public, național, al țării pe al cărui drapel ați jurat la început de carieră.

Cu Dumnezeu înainte!

jurnalistul Alexandru Căutiș”.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Avocatul Ionel Hașotti, beneficiar al monstruoasei legi a acvaculturii. Ce alte falsuri a manipulat avocatul în spețe de zeci de milioane de euro

Publicat

la data de

Unul dintre beneficiarii legii acvaculturii, recent atacate la Curtea Constituțională de către Președintele României, este un client al controversatului avocat constănțean, Ionel Hașotti. Acesta este rudă cu deputatul Bogdan Bola, unul dintre inițiatorii monstruoasei legi prin care, așa cum a sesizat Klaus Iohannis, se încearcă ”stingerea regimului de proprietate publică” pe care îl au terenurile de sub lacurile naturale. Potrivit Constituției, aceste terenuri sunt în domeniul public de stat și nu pot fi vândute. Însă legea, inventată recent, obligă Guvernul să le treacă, din pix, în domeniul privat de stat, atribuind exercitarea dreptului de proprietate către Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură. La rândul ei, ANPA este obligată prin aceeași lege să vândă terenurile de sub lacuri către deținătorii de active piscicole. Sintagma ”active piscicole” se referă la: diguri, instalații, unelte de pescuit etc. Iar așa, terenurile inalienabile ale statului român pot ajunge pe mâini private, prin câteva trăsături de condei.

15 hectare de lac

Ionel Hașotti reprezintă, de ani de zile, ca avocat, o firmă care a obținut folosința unei hălci din lacul Siutghiol, pe baza unor falsuri ordinare. Firma se numește acum Master Fishing SRL, însă în trecut s-a numit Agil SRL.

În anul 2003, domeniul piscicol se afla în portofoliul ADS, care prin lege avea în administrare terenuri cu destinație agricolă din domeniul privat al statului român.  Directorul ADS de la acea vreme, Corneliu Popa, a încheiat cu AGIL SRL un contract de arendă pentru 15 hectare de teren cu destinație agricolă din bazinul acvatic al lacului Siutghiol, zona Palazu Mare. Contractul era plin de falsuri intelectuale.

 

În realitate, lacul nu era teren agricol, ci figura în categoria, cu totul distinctă, de ”terenuri acoperite permanent de ape”. Și nu se afla în administrarea ADS, pentru că nu era inclus în domeniul privat de stat, ci în domeniul public de stat. Popa a schimbat situația din pix. Ba mai mult, bomba de contract dădea clienților lui Hașotti dreptul să schimbe ei înșiși categoria de folosință a terenului (fără opreliști, deci chiar și în curți-construcții) și să facă investiții pe el.

Individul de la ADS, Corneliu Popa, și-a luat ani grei de închisoare pentru fapte similare, însă situația de la Siutghiol a rămas fără urmări.

Profitând de litera parșivă și ilegală a contractului de arendă, clienții lui Hașotti au edificat niște diguri în lac, fără să existe vreun indiciu cu privire la vreo autorizație de construire. În 2007, le-au și intabulat, deși acordul de intabulare depus la OCPI nu poartă semnătura directorului CNAFP (urmașa ADS în gestiunea sectorului piscicol, antecesoarea actualei ANPA). Practic și acest document este un FALS.

Cu toate aceste ilegalități vădite, avocatul Hașotti a inițiat ulterior zeci de procese pentru clienții săi, încercând să le obțină un contract de concesiune pe termen lung asupra bucății de lac. Însă o dezlegare favorabilă nu s-a putut obține, deoarece lacul Siutghiol se afla de facto în administrarea Apelor Române.

Războiul juridic pentru lacuri

În anul 2010, printr-o lege strâmbă, lacul Siutghiol a fost trecut în administrarea primăriilor riverane. Iar cu ocazia transferului, niște zeci de hectare de lac s-au evaporat din pix. Situația s-a complicat și mai mult în anii următori, când o instanță de judecată a stabilit că dreptul de a administra lacul Siutghiol ar aparține ANPA, iar nu Apelor Române… deși după Legea 42/2010, pe atunci în vigoare,acest drept de administrare aparținea primăriilor riverane. Iar primăriile nici măcar nu au fost citate în proces.

În 2020, legea care transferase lacul de la Apele Române la primării a fost declarată neconstituțională în ansamblul său. Iar Curtea Constituțională a opinat că bunul statului trebuie să revină în administrarea Apelor Române, de la care fusese smuls prin legea strâmbă. Cei care se luptaseră prin instanțele comune pentru ca lacurile să fie la ANPA au rămas cu buza umflată. Dar nu pentru mult timp. Ca dovadă, de dată recentă a apărut monstruoasa lege a acvaculturii, care stinge regimul de proprietate publică pentru terenurile de sub lacuri, așa cum denunță chiar președintele României în sesizarea sa recentă de neconstituționalitate.

Având parcă premoniția acestei evoluții, avocatul Ionel Hașotti s-a luptat în instanțe ca ANPA să fie cea obligată să le încheie clienților săi un contract de concesiune pentru cele 15 hectare de lac, de la Palazu Mare. Premoniția nici nu e greu de înțeles, având în vedere că unul dintre inițiatorii monstruoasei legi a acvaculturii este chiar ruda sa mai îndepărtată, deputatul Bogdan Bola. Legătura de rudenie a fost menționată chiar de către tatăl deputatului, fostul prefect Eugen Bola, într-o declarație pentru Evenimentul Zilei.

Dacă legea va trece de controlul de constituționalitate declanșat la sesizarea Președintelui României, clienții lui Hașotti, în calitate de proprietari de diguri în lac, vor putea cumpăra cele 15 hectare arendate în modalitatea ilegală arătată mai sus. Și câte nu se pot face pe 15 hectare în una din cele mai bune zone din municipiul Constanța!?

Falsurile de la Sibioara și Kogălniceanu

Ionel Hașotti nu manipulează niște falsuri cu consecințe atât de cumplite, pentru prima dată în activitatea sa profesională. Recent, Parchetul Curții de Apel Constanța a descoperit că avocatul s-a folosit de acte de succesiune falsificate material și intelectual de clienți de-ai săi pentru a obține retrocedarea carierei de piatră de la Sibioara. Clienții din această speță se numesc Elena Mitrofan și Margareta Muscalu (decedată între timp). Detalii despre acest caz puteți citi AICI.

Ionel Hașotti a mai reprezentat-o pe Elena Mitrofan și în alte procese, prin care aceasta a cerut să i se retrocedeze terenul fix de sub hotelul Emi din Mihail Kogălniceanu. Femeia a adus de la ea de acasă un așa-zis act de epocă, prin care proba că bunica ei din Sibioara ar fi făcut un schimb de terenuri cu statul român, culmea, în 1949,  într-o perioadă în care statul lua proprietăți și oferea la schimb doar ani de pușcărie. Bunica a fost mai norocoasă. Numai că acest act vădit contrar realității a fost depus de Mitrofan în două versiuni diferite, cu scrisuri diferite, după cum puteți observa în facsimilul de mai jos.

Printre vecinii menționați în actul așa-zis de epocă figura și un personaj care avea doar zece ani la prezumptiva dată a întocmirii hârtiei. Dovada în acest sens este chiar mormântul acestuia, descoperit de jurnaliștii Ordinea.Ro.

În cele din urmă, falsul pe care îl manipula avocatul Ionel Hașotti ca să obțină bunuri nemeritate pentru clienta sa nu a produs niciun câștig, fiind contrazis total de expertize. Însă ani de zile, zeci de consilieri locali din Mihail Kogălniceanu și doi primari au fost urmăriți penal pentru că nu i-au dat satisfacției clientei lui Ionel Hașotti, refuzând să o pună în posesie pe terenul de sub hotel. Aceștia au avut bunurile personale sub sechestru și reputația făcută praf. Iar unii din ei au murit cu imaginea stricată, înainte să se dovedească faptul că toate acuzațiile erau pur și simplu scornite.

60 de milioane de euro

Un alt fals epocal manipulat de Ionel Hașotti se referă la retrocedarea fostului sediu social al RATC, din vecinătatea lacului Tăbăcărie din Constanța. Terenul de 10 hectare în discuție aparținuse în perioada interbelică familiei Damadian, care avea acolo o moară. Însă această familie și-a vândut proprietatea la începutul anilor 40. Ca urmare, până la naționalizarea din 1948, moara a funcționat cu numele ultimului proprietar, Iani Panait Gheorghiu.

Contrar acestei situații de fapt, Ionel Hașotti a susținut în instanță că statul român ar fi preluat acest teren fără un titlu după 1945. Iar instanța l-a crezut și a autorizat retrocedarea bunului către clienții săi. În realitate, un titlu de naționalizare a existat și s-a publicat în Monitorul Oficial al României, însă acesta era emis pe numele ultimului proprietar.

Deși au existat dosare penale legate de această speță, avocatul Hașotti și clienții săi au scăpat basma curată de fiecare dată. Terenul de la Tăbăcărie a fost vândut cu 60 de milioane de euro.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un consătean al lui Felix Stroe, partener de nădejde, bine plătit, al administrației Chițac

Publicat

la data de

Primăria Constanța a dezvoltat o relație specială cu o societate de proiectare controlată de un inginer de 72 de ani, născut în același cătun din județul Buzău în care a venit pe lume și senatorul Felix Stroe, liderul PSD Constanța. La scurt timp de la formarea alianței naționale dintre PSD și PNL, consăteanul lui Stroe a fost chemat la Primărie ca să facă parte dintr-un grup de experți sub coordonarea viceprimarului liberal Ionuț Rusu. Firma ”expertului” a primit contracte importante de la Confort Urban și de la Primărie, exact în specialitatea în care el oferea municipalității sfaturi… gratuite.

Consăteni

Pe consăteanul lui Felix Stroe îl cheamă Dan Mocanu, iar firma, în care acesta din urmă deține 86% din părțile sociale, se numește ”Co. Proiect SRL”. Societatea funcționează în Constanța, pe strada Cuza Vodă nr. 32, într-un imobil închiriat de la o persoană fizică numită Emil Mazăre.

Localitatea în care s-au născut, deopotrivă, la o diferență de numai 5 ani, Stroe și Mocanu s-a numit Valea Teancului din județul Buzău. Vorbim la trecut, deoarece situația din anii 50 s-a schimbat, iar cătunul nașterii celor doi a devenit în 1968 un cartier al satului învecinat, Zorești, din comuna Vernești. Cel puțin Felix Stroe este foarte legat în continuare de locurile natale, buzoiene, deținând terenuri și case – moștenite sau cumpărate – în comunele Vernești, Siriu și Poșta Câlnău.

Contracte

Pe vremea când Felix Stroe conducea compania de apă, această entitate a atribuit către firma consăteanului său numeroase contracte prin metoda ”cumpărare directă”. Vorbim de contracte mici și perfect legale, pentru proiectarea unor drumuri sau întocmirea documentațiilor necesare obținerii unor avize. După ce Stroe a plecat de la conducerea companiei de apă, firma consăteanului său nu a mai primit lucrări de la această entitate. AICI puteți vedea toate contractele încheiate de Co.Proiect SRL prin metoda ”cumpărare directă”. 

În Co. Proiect SRL, Dan Mocanu este asociat cu Dan Alin Gheorghiu, de 71 de ani, care deține 14% din firmă. Până în 2012, Gheorghiu a fost director al Sucursalei de Servicii Port din cadrul CN Administrația Porturilor Maritime Constanța. Această sucursală se ocupă oficial de captarea, tratarea și distribuția apei potabile în Portul Constanța. Cu alte cuvinte, Gheorghiu era un fel de Felix Stroe al Portului Constanța pe linie de apă și canalizare. Și concomitent era asociat într-o firmă chiar cu un consătean de-ai lui Stroe. În mod bizar, sub conducerea lui Gheorghiu, sucursala a devenit tot mai mică și tot mai dependentă de compania de apă condusă de Felix Stroe. Cel mai probabil, la mijloc au fost și cauze obiective.

Fluidizări

Până în 2020, Co. Proiect SRL a prestat intens și pentru Primăria Constanța, care era condusă de Decebal Făgădău, coleg de partid și subordonat politic al lui Felix Stroe. Un proiect aparte a fost fluidizarea circulației prin înființarea sensului giratoriu care gâtuie traficul la intersecția bulevardului Mamaia cu strada IG Duca. În același proiect era inclusă și o bandă pentru viraj la dreapta, de pe bulevardul Mamaia pe strada Mihai Viteazu, dedicată autobuzelor.  Dan Mocanu a întocmit devizul general pentru lucrare, evaluând fluidizarea la 2.046.549,32 de lei, ceea ce înseamnă peste 400.000 de euro.

Extras din documentația întocmită de Co. Proiect SRL. Întregul document poate fi citit AICI.

Ultima prestație notabilă a firmei lui Dan Mocanu în perioada Făgădău a fost un studiu de prefezabilitate, având ca obiect înființarea unui nou bulevard în prelungirea străzii Madrid. Dan Mocanu a recomandat amenajarea noii artere cu 4 benzi de circulație, trotuare, piste de bicicliști… și nici măcar un singur loc de parcare. Întreaga documentație poate fi citită AICI

Acest bulevard, care urmează să facă legătura între Tomis Plus și Aurel Vlaicu, a fost prevăzut și desenat pentru prima dată în anul 2011, în documentația de reactualizare a PUZ-ului Palazu Mare III. Reglementările au fost adoptate prin HCL 121/16.05.2011. Hotărârea a fost semnată fix de Felix Stroe, în calitatea sa de atunci, de președinte de ședință.

PSD-ul se cumințește, consăteanul lui Stroe reintră în cărți

În 2020, filiala PSD de la malul mării a pierdut alegerile locale și a trecut în opoziție față de noua administrație liberală a lui Vergil Chițac. Felix Stroe și-a dat demisia de la conducerea companiei de apă, însă a reușit să acceadă în Parlament, ca senator, rămânând în prim-planul vieții publice. O vreme, partidul a făcut opoziție pe bune, însă pe parcurs s-a potolit.

În toamna anului 2021, când PSD-ul se cumințise de-a binelea, firma deținută de consăteanul lui Stroe a început din nou să colaboreze cu Primăria Constanța. În speță, Co. Proiect SRL a primit două contracte prin cumpărare directă de la Confort Urban. Pe 10 septembrie 2021, i s-a atribuit o lucrare de 89.880 de lei pentru întocmirea documentației necesare modernizării bulevardului Mamaia, între intersecția cu strada Soveja și sensul giratoriu de la Pescărie. Al doilea contract a venit pe 1 noiembrie 2021 și avea ca obiect proiectarea și asistența tehnică la modernizarea intersecției dintre bulevardele Mamaia și Aurel Vlaicu. Valoarea: 38.970 de lei plus TVA. Modernizarea a constat în amenajarea unui sens giratoriu din ”bidoane” la intrarea în stațiune.

În grupul de experți pentru fluidizare

Pe 18 ianuarie 2022, consăteanul lui Stroe a fost chemat la Primărie, la cabinetul viceprimarului PNL Ionuț Rusu, participând la constituirea unui ”grup de specialiști” în fluidizarea traficului rutier. Informația a fost dată publicității chiar de vicele Rusu, care a postat pe contul lui de Facebook fotografii de la întâlnire și mulțumiri pentru Dan Mocanu și alți doi specialiști.

”Am constituit un grup de lucru, format din experți în sistematizare rutieră, prin intermediul căruia s-au generat soluții concrete pentru implementarea de măsuri care să răspundă nevoilor cetățenilor.” – a mai punctat viceprimarul liberal.

Mai departe, colaborarea a mers ca unsă. Pe de o parte Mocanu oferea sfaturi gratuite, iar pe de altă parte firma sa primea contracte pentru diverse documentații.

Pe 15 aprilie 2022, Co. Proiect SRL a primit un nou contract cu societatea Primăriei, Confort Urban. Vorbim de o cumpărare directă, fără licitație publică, în valoare de 13.198 de euro plus TVA. De acești bani, firma specialistului trebuia să livreze documentații tehnice și supraveghere de șantier pentru soluții de fluidizare a traficului în zona intersecției dintre bulevardele Aurel Vlaicu și Lăpușneanu. Deocamdată, nu s-a fluidizat nimic.

Din nou bulevardul Madrid

Apoi, pe 14 iulie 2022, consăteanul lui Stroe a semnat un contract chiar cu primarul Constanței, Vergil Chițac (vezi contractul AICI și fișa achiziției AICI). În acest caz, vorbim de o procedură de achiziție simplificată, pentru care s-a publicat anunț de participare în SICAP. Firma lui Dan Mocanu a fost singura participantă. Contractul are ca obiect întocmirea documentației tehnico-economice (studiul de fezabilitate, avize etc) pentru viitorul bulevard Madrid. Consăteanul lui Stroe va încasa 330.850 de lei plus TVA. Și mai mult ca sigur, bulevardul va rămâne tot fără locuri de parcare. Că așa e la Madrid!

Ce spune viceprimarul Rusu

I-am adresat câteva întrebări viceprimarului Ionuț Rusu. Acesta spune că persoanele cooptate în ”grupul de experți” nu au fost plătite pentru sfaturile lor.

”Pe domnul inginer Dan Mocanu l-am cunoscut in diferite întâlniri cu cei de la Confort Urban, City Bus, Poliția Locală etc, el  coordonând  mai multe proiecte majore, pe linie de inginerie drumuri, din municipiul Constanta, cum ar fi: bulevardul Mamaia de la IG Duca la Pescărie, giratoriu intrare Mamaia etc.”.

L-am mai întrebat pe viceprimar dacă găsește vreo problemă în faptul că firma lui Dan Mocanu a câștigat aceste contracte exact în materia în care oferea sfaturi municipalității în calitate de membru al grupului de experți.

”Contractul/contractele Ing Mocanu sunt rezultat al achiziției direcției de specialitate din cadrul  Confort Urban. Eu când mă întâlnesc cu Ing Mocanu si restul echipei discutam pe problemele pe care le avem în derulare și/sau care pot afecta și alte proiecte prezente sau viitoare. Eu mă ocup de management drumuri publice si voi ține cont de expertiza specialiștilor care sunt în contract cu UAT Constanța sau instituții subordonate, astfel încât  toate proiectele să se armonizeze cât mai bine pentru a evita desincronizări.” – a declarat Ionuț Rusu. Acesta a omis din răspunsul său tocmai contractul pentru studiul de fezabilitate al bulevardului Madrid, care este rezultat al procedurii de achiziție a Primăriei.

În sfârșit, l-am întrebat pe viceprimar dacă are cunoștință de faptul că specialistul care oferă sfaturi gratuite și, totodată, câștigă contracte este consătean cu Felix Stroe.

”Aud pentru prima dată” – a răspuns laconic viceprimarul.

Am putea concluziona, așadar, că această colaborare se datorează unor simple coincidențe. Dar ce coincidențe!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: