Exclusiv
Van Oord România intră în insolvență. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Constanța
Surcursala deschisă la Constanța de olandezii de la Van Oord intră în insolvență, ca urmare a unei decizii definitive a Curții de Apel Constanța din 14 iunie 2018. Soluția s-a dat în apel și răstoarnă o decizie anterioară a Tribunalului Constanța. Magistrații Curții au constatat că sunt întrunite condițiile deschiderii procedurii de insolvență îmotriva sucursalei olandeze și a trimis cauza înapoi Tribunalului, cu această misiune.
Acasă la foștii judecători
Sucursala Van Oord România a fost deschisă în anul 2013, pentru a gestiona lucrări de mare complexitate câștigate de compania mamă, Van Oord Dredging and Marine Contractors BV Olanda, în țara noastră. Primul sediu declarat de olandezi a fost într-un imobil de pe strada Arhiepiscopiei din Constanța, închiriat de la Marin Voicu și Maria Veriotti, foști judecători cu funcții importante în sistemul românesc de justiție. Voicu a fost președintele Curții de Apel Constanța și apoi judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în vreme ce Veriotti a fost președinta Tribunalului Constanța. În anul 2016, aceștia și-au mutat sediul în Casa Lescovar din zona peninsulară. Acest imobil are o rezonanță istorică aparte, întrucât aici a locuit primul antreprenor, de naționalitate franceză, care a consolidat țărmul litoral la Constanța.
Casa Lescovar (dreapta) se află peste drum de reședința somptuoasă a avocatului Ionel Hașotti (stânga)
Un contract imens câștigat în instanță
În anul 2013, Van Oord a câștigat licitația pentru extinderea digului de larg al Portului Constanța cu o ofertă de 99,94 de milioane de euro. Oferta olandezilor a fost una din cele mai scumpe. Alte companii au depus oferte mai mici, ca de exemplu asocierea Grup Servicii Petroliere SA & Jan de Nul NV – 99,66 milioane de euro, Josef Mobius BAU AG – 80,54 milioane de euro sau asocierea FCC Construccion SA & Astaldi SpA – 68,17 milioane de euro. Cu toate acestea, olandezii au câștigat toate procesele generate de această procedură de licitație, fiind chemați să semneze contractul de execuție. În cele din urmă, valoarea lucrării a fost suplimentată până la 110 milioane de euro. Însă chiar și peste această sumă, olandezii au revendicat costuri suplimentare de încă 23 de milioane de euro, existând în acest sens un litigiu în desfășurare.
O țeapă de un milion de euro
În perioada 2013-2015, compania a mai fost implicată în proiectul de 170 de milioane de euro al lărgirii plajelor turistice din Mamaia, Constanța și Eforie Nord. Patru din cele cinci sectoare de lucrări au fost adjudecate de olandezi. Din această perioadă datează și motivele insolvenției. În speță, compania locală Comprest Util SRL, care a pus în operă digurile din sectoarele Tomis Nord și Tomis Centru, a rămas neplătită. Vorbim aici de o fracție din ultima factură emisă de Comprest Util. Pe finalul lucrărilor, Van Oord a plătit o parte din această factură, însă după recepția plajelor extinse, care a avut loc pe 29 decembrie 2015, văzându-se cu sacii în căruță, olandezii au uitat să plătească diferența. În joc era o sumă de aproape un milion de euro. În mod normal, o țeapă de o asemenea dimensiune poate băga în faliment o firmă obișnuită de la noi. Nu a fost și cazul Comprest Util, care este una din cele mai mari firme din România, clasată pe primele locuri în topurile de specialitate ale Camerei de Comerț. Românii nu s-au resemnat, ci au mers în instanță ca să li se facă dreptate. Aici, însă, s-au lovit de un zid aproape de netrecut.
De la Ana la Caiafa
O primă acțiune inițiată de Comprest Util în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva Van Oord a fost respinsă de judecătorii din Constanța. La mijloc a fost o șmecherie juridică, prin care s-a sugerat că banii cuveniți antreprenorului român nu se mai află la olandezi ci la partenerii lor de consorțiu, firma SCT București SA, care se afla în procedură de insolvență deschisă de Tribunalul București. Față de această situație, Comprest Util a reacționat pe două planuri. În primul rând, a depus o cerere de insolvență împotriva Van Oord, la Tribunalul Constanța. În al doilea rând, a depus o cerere în dosarul de faliment al firmei SCT de la Tribunalul București, solicitând înscrierea la masa credală.
Cu bețe în roate
La Constanța, lucrurile au mers ca și-nainte, magistrații locali respingând cererea pe fond. În schimb, la București s-a stabilit că banii cuveniți constructorului român sunt în conturile olandezilor. Risipindu-se confuzia creată din nimic, judecătorilor constănțeni le-a fost mai greu să repingă, pe bandă rută, ca înainte, demersurile legale ale Comprest Util. Însă bețe în roate continuă să fie puse chiar și acum. Astfel, la începutul acestui an, Comprest Util a obținut, în sfârșit, câștig de cauză într-o nouă acțiune inițiată pe ordonanța de plată. Însă olandezii au obținut alte decizii prin care au reușit să amâne momentul executării obligației.
Se decide insolvența
Între timp, la Curtea de Apel Constanța s-a dezbătut apelul declarat de antreprenorul român împotriva hotărârii date de Tribunalul Constanța, prin care se respinsese cererea de intrare în insolvență a Van Oord România. În mod uzual, un apel durează puțin, însă acesta de față a durat mai mult de un an. La un moment dat, s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare. Aceasta a fost favorabilă firmei românești. Deznodământul procesului era previzibil. Tocmai de aceea, olandezii au apelat la noi trucuri juridice: și-au schimbat avocatul, ca să mai capete un termen, apoi au cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea dosarului și suspendarea procesului de la Constanța. N-a fost să fie. Ca dovadă, pe 14 iunie 2018, apelul a ajuns la final. Curtea de Apel Constanța a decis că se impune deschiderea procedurii de insolvență împotriva Van Oord România și a trimis dosarul Tribunalului Constanța, cu această misiune.
|
Olandezii au lăsat în România doar pierderi și datorii; profitul a fost repatriat
Trebuie să mai spunem că Van Oord România, care este condusă de Marius Stamat, nu are o situație financiară, nici măcar decentă. Firma a raportat pierderi de 194.458.894 de lei în perioada 2013-2016, la o cifră de afaceri de aproape un miliard de lei, și datorii totale de 217.855.462 de lei în raportarea contabilă depusă în 2017. Cel mai probabil, profitul realizat în România a fost exportat în Olanda, fără ca statul român să încaseze un leuț cu titlul de impozit pe profit. Mai mult, olandezii au fost găsiți cu obligații exigibile de plată către bugetul statului român, însă raportul de inspecție fiscală a fost anulat, la cererea lor, de judecătorii din Constanța. Va urma!
