Connect with us

Exclusiv

Van Oord tergiversează dosarul de faliment cu gândul la noua licitație de extindere a plajelor

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Olandezii de la Van Oord, care până nu de mult au avut sediul social într-un imobil închiriat de la foștii judecători Marin Voicu și Maria Veriotti, și care, de asemenea, au avut parte de soluții eminamente favorabile la instanțele de la malul mării, au descoperit subit că nu mai pot avea încredere în judecătorii din Constanța. Compania olandeză a cerut recent strămutarea unui dosar de la Curtea de Apel Constanța la o altă instanță de același grad. Cererea a fost depusă pe 27 februarie a.c. și va fi analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 9 mai 2018. Dosarul de judecată pe care olandezii vor să-l strămute de la Constanța are ca obiect falimentul. Practic, două companii românești, respectiv Comprest Util SRL Constanța și SCT București SA, cer falimentul Van Oord, acuzând faptul că nu și-au primit toți banii de la proiectul de extindere a plajelor, finalizat în decembrie 2015.

O lucrare monumentală de 170 de milioane de euro

Extinderea plajelor din Mamaia, Constanța și Eforie Nord a fost un proiect monumental, executat în perioada 2013-2015. Lucrările au costat 170 de milioane de euro. În total, au fost cinci sectoare în care plaja a fost consolidată, extinsă și protejată împotriva eroziunii. Lucrările din patru sectoare (Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord) au fost executate de consorțiul format din Van Oord Dredging and Marine Contractors BV Olanda și Societatea de Construcții în Transporturi București SA. Compania olandeză a fost liderul asocierii.

Țeapa olandeză

La debutul lucrărilor, în anul 2013, SCT a încheiat două contracte pentru furnizarea și punerea în operă de materiale de construcții (piatră, beton și prefabricate din beton) cu SC Comprest Util SRL, societate deținută de omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu. În baza acestor convenții, Comprest Util a edificat digurile de mal în sectoarele Tomis Nord și Tomis Centru – cele mai trainice din toată lucrarea.

Plaja extinsă de Van Oord la Eforie Nord, mușcată de valuri după recepția finală.

Pe parcursul proiectului, SCT a întâmpinat probleme în fluxul de numerar, iar la un moment dat a intrat în insolvență controlată. Pentru a nu se compromite execuția în termen a lucrărilor, Van Oord, SCT și Comprest Util au semnat un acord tripartit, pe 27 ianuarie 2015. Potrivit acestuia, materialele furnizate și puse în operă de Comprest Util urmau să fie achitate direct de Van Oord, în baza instrucționărilor de plată emise de SCT. Proiectul a fost deblocat, iar lucrările au fost executate înainte de termen. Facturile emise de Comprest Util au fost achitate la timp de Van Oord. Nu însă și ultima factură, care a fost plătită doar parțial. După recepția finală a proiectului, care a avut loc pe 29 decembrie 2015, olandezii – văzându-se cu sacii în căruță – au uitat cu totul să mai achite o fracție de aproximativ un milion de euro din ultima factură emisă de Comprest Util.

Ce trebuie să facă un antreprenor român pentru a recupera bani de la o multinațională

Societatea constănțeană a deschis la scurt timp un proces la Tribunalul Constanța, în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva olandezilor. În mod paradoxal, instanța locală a respins acțiunea Comprest Util, pe motiv că Van Oord nu ar fi avut calitate procesuală pasivă. La fel de paradoxal, decizia instanței a fost motivată după mai multe luni.

În timp ce Comprest Util aștepta motivarea soluției de la Constanța, SCT a intrat într-o nouă procedură de insolvență, la Tribunalul București, de data aceasta la cererea creditorilor. Profitând de această situație, societatea constănțeană a cerut să se înscrie la masa credală a SCT, pentru a recupera milionul de euro. Analizând întreaga documentație depusă de părți, judecătorul sindic de la Tribunalul București a stabilit că datoria în discuție aparținea Van Oord, care avea banii în cont și refuza să-i plătească.

Mai departe, Comprest Util a deschis două procese noi. În primul a cerut constatarea insolvenței Van Oord, iar în al doilea o nouă ordonanță de plată, la Tribunalul Constanța. În procesul deschis în material falimentului, a intervenit la scurt timp chiar SCT București SA, care a arătat că are de încasat de la olandezi 5.593.971,22 de lei, de pe urma proiectului de extindere a plajelor.

Citește și:

Olandezii care au extins plajele au probleme. Încă o firmă românească cere falimentul Van Oord

Al doilea litigiu deschis de Comprest Util în materia ordonanței de plată a mers mai repede. Astfel, pe 31 ianuarie 2018, Tribunalul Constanța a dat câștig de cauză antreprenorului local, obligând compania Van Oord să-i achite datoria restantă și dobânda legală. Vorbim aici de 4.651.806,45 de lei. Hotărârea este executorie, chiar dacă olandezii au dreptul să formuleze cerere în anulare, în termen de zece zile de la comunicare. Până în prezent, hotărârea nu a fost comunicată. Comprest Util nu o poate pune în executare silită, iar Van Oord nu s-a conformat voluntar și nu a achitat nimic din datoria de peste un milion de euro.

O expertiză care îi sperie pe olandezi

Revenim la dosarul de faliment. După cum arătam mai sus, creditorii Van Oord sunt Comprest Util SRL și SCT București SA. Procesul a fost înregistrat pe 15 aprilie 2016 la Tribunalul Constanța. Pe 25 ianuarie 2017, judecătorul sindic numit în dosar a admis o contestație formulată de olandezi și a respins, în consecință, cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Creditorii au atacat hotărârea la Curtea de Apel Constanța. În apelul devolutiv, instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare. Așa era firesc. Van Oord s-a opus. Ba chiar, ulterior încuviințării, a depus și o cerere de revenire asupra administrării probei cu expertiza. Și noua cerere a fost respinsă. După efectuarea studiului de specialitate, olandezii au depus obiecțiuni, câștigând noi termene de răgaz. În sfârșit, la ultimul termen de judecată, care a avut loc pe 7 martie a.c., Van Oord a reziliat contractul de asistență juridică pe care îl avea încheiat, încă de la începutul procesului, cu firma de avocatură D&B David și Baias SCA. Rămași fără apărare, olandezii au primit un nou termen pe 5 aprilie 2018.

Insolvența le încurcă planurile pentru faza a II-a de extindere a plajelor

Opinăm că această conduită procesuală reprezintă o încercare de tergiversare, mai ales că acum olandezii cer Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea dosarului la o altă curte de apel.

E limpede că Van Oord fie nu are din ce să își plătească datoriile, fie nu vrea. Dacă olandezii ar achita datoria către Comprest Util, la care sunt obligați și prin ordonanța de plată a Tribunalului Constanța, tot nu ar scăpa de acest dosar de judecată. Ar fi un pas necesar, dar nu și suficient, deoarece în discuție intră și datoria către SCT. O soluție în dosarul de faliment îi întunecă perspectivele. Van Oord se pregătește să participe la faza a II-a a proiectului de combatere a eroziunii costiere, care are o valoare estimată de 3,4 miliarde de lei. Deocamdată, au fost scoase la licitație doar cinci sectoare noi, în valoare de 707.761.710 lei plus TVA, însă vor urma și sectoarele de plajă din partea de sud a litoralului.

La licitația aflată acum în desfășurare, trebuia să se închidă etapa de depunere a ofertelor, pe 26 februarie 2018. Termenul nu a fost respectat, deoarece o companie interesată a cerut lămuriri tehnice. Până acum nu s-a stabilit încă un nou termen.

Pentru olandezi este vital ca licitația să intre în etapa următoare înainte de pronunțarea unei soluții în dosarul de faliment. Dacă judecătorul sindic ar declanșa insolvența, olandezii nu ar mai avea dreptul să participe la licitație.

Opinăm încă o dată că acesta este motivul conduitei procesuale arătate mai sus și a cererii recente de strămutare a procesului. Olandezii tergiversează, în speranța că vor amâna intrarea în insolvență până la data la care ar putea să se înscrie și eventual să câștige licitația pentru faza a II-a a proiectului de eroziune costieră. Desigur, motivul menționat mai sus nu este menționat în cererea de strămutare. Aceasta trebuie să indice doar o suspiciune, chiar și nedovedită, dar totuși rezonabilă, că ar putea exista influențe din partea creditorilor, a mediului politic sau indicii că judecătorii nu sunt imparțiali.

Proiectele Van Oord

Până acum, însă, Van Oord s-a bucurat de o influență deosebită în Constanța. O divizie a grupului olandez, pe numele ei Van Oord Offshore BV Gorinchem, a executat portul de larg de la Rompetrol Năvodari, în anul 2007. Un an mai târziu, compania mamă, Van Oord Dredgind and Marine Contractors BV, intra în mod direct pe piața românească, printr-un contract de peste 22 de milioane de euro pentru lucrări de dragaj și excavații în porturile Constanța, Mangalia și Midia. A urmat contractul pentru extinderea digului de larg al Portului Constanța, cu un deviz inițial de 420.451.165 de lei (aproximativ 95 de milioane de euro). Cu îngăduința totală a beneficiarului, olandezii au încasat mai mulți bani pe lucrări suplimentare. O publicație locală relata recent că Van Oord a primit bani în plus susținând, în mod ireal, că s-a terminat piatra dură din județul Constanța, ei fiind obligați să o aducă din județul Tulcea… cu alte costuri.

Chiriași la doi foști judecători

În 2013, după ce a câștigat licitația pentru plaje, compania olandeză a deschis o filială în Constanța. Sediul social a fost declarat pe strada Arhiepiscopiei nr. 18A, într-un imobil obținut prin contractul de locațiune nr. 1/01.03.2013, încheiat cu cabinetele individuale ale avocaților Marin Voicu și Maria Veriotti. Olandezii s-au obligat să le achite celor doi avocați 7.000 de euro plus TVA, pe lună, cu titlu de chirie.

Marin Voicu a fost președintele Curții de Apel Constanța, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecător la CEDO din partea României și membru în primele două Consilii Superioare ale Magistraturii (1993-1999). Din 2005, s-a pensionat și activează ca avocat în Baroul București. La rândul ei, Maria Veriotti a fost președinte al Tribunalului Constanța. Ea a asistat din sală, ca simplu spectator, la primul proces în materia ordonanței de plată, deschis de Comprest Util împotriva olandezilor. Reamintim că judecătorul de caz a apreciat, contrar evidențelor, că Van Oord nu avea calitate procesuală, iar mai apoi a întârziat mai multe luni de zile redactarea hotărârii.

Chiriași în casa Lescovar, peste drum de Hașotti

Olandezii au plătit chirie celor doi foști judecători până în iunie 2016. Ulterior, și-au mutat sediul social pe strada Cristea Georgescu, în celebra casă Lescovar, la etajul 2. Peste drum de noul sediu locuiește un alt avocat celebru al Constanței, Ionel Hașotti, într-un imobil de o opulență ieșită din comun. Vecinătatea fizică este, totodată, și una de interese. Astfel, Ionel Hașotti a reușit să retrocedeze în numele unor clienți ai săi o secțiune din cariera Sibioara II – Valea cu izvorul, deținută cu licență minieră de o altă firmă a omului de afaceri Grigore Comănescu – Somaco Construct SRL. Omul de afaceri plătise 4 milioane de euro pentru carieră. Retrocedarea terenurilor miniere era interzisă de Legea 1/2000, însă avocatul a mințit instanța susținând textual că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat în cuprinsul exploatației miniere. De la Sibioara provine piatra folosită la digurile construite de Comprest Util în proiectul de extindere a plajelor. Avocatul Hașotti a fost văzut în sala de judecată, în ianuarie anul curent, la procesul dintre Comprest Util și Van Oord în materia ordonanței de plată pentru datoria de peste un milion de euro. Domnia sa a intrat cu singurul scop de a urmări discuțiile. Desigur, întreaga întâmplare ar putea fi motivată de simpla curiozitate a unui vecin al olandezilor, care, totodată, este adversar al omului de afaceri Girogore Comănescu.

Van Oord s-a mutat într-un cartier select, în casa de epocă Lescovar (dreapta). Peste drum (stânga) deține o proprietate opulentă avocatul Ionel Hașotti.

În sfârșit, un alt element care întregește influența olandezilor la Constanța este acela că șeful filialei din Constanța este Marius Stamat. Soția acestuia lucrează în Primăria Constanța. O vreme, a fost chiar șefa urbanismului, deși nu are studii de specialitate.

Olandezii au câștigat toate procesele de la Constanța, cu o singură excepție

Când au câștigat primul proces în materia ordonanței de plată, pe motivul halucinant că n-ar avea calitate procesuală, olandezii nu aveau niciun motiv să se plângă de judecătorii din Constanța. Studiind lista de litigii a olandezilor, putem afirma în cunoștință de cauză că soluțiile pronunțate le-au fost, cu o singură excepție, favorabile. Judecătorii locali au anulat chiar și o decizie de impunere fiscală din anul 2015, la solicitarea Van Oord. Au anulat, de asemenea, și raportul de inspecție fiscală, prin care olandezii erau găsiți datori la bugetul de stat. Singurul proces pierdut de Van Oord a fost acela în care s-a emis, în 31 ianuarie 2018, ordonanța de plată în favoarea Comprest Util.

Având în vedere aceste date, este de-a dreptul caraghios ca tocmai Van Oord să se plângă de influențe sau de faptul că societatea Comprest Util a deschis mai multe procese și a mediatizat țeapa. Tocmai de aceea, credem că cererea de strămutare a procesului de insolvență este o încercare de tergiversare, prin care Van Oord speră să obțină răgazul pentru a-și amâna datoriile și, totodată, pentru a putea participa la noua licitație pentru faza a II-a de extindere a plajelor.

Cu o asemenea conduită, nu e de mirare că prestigiul multinaționalelor scade și tot scade în ochii antreprenorilor și cetățenilor români. Firmele românești vor doar egalitate de tratament, atât în fața organelor fiscale, cât și în fața instanțelor de judecată. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal peste 11 milioane de lei cu activitățile sportive

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Conturi a stabilit în urma unui audit ordinar că Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal 11.730.774 de lei pentru a finanța, fără licitație de proiecte, o asociație sportivă fondată de două persoane fizice și de Consiliul Local al orașului. Este vorba de Asociația Axiopolis Sport Cernavodă, în care CL Cernavodă are un vot minoritar, controlul fiind exercitat de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți. Banii prevăzuți în capitolul 67.02.05.01 al bugetului local pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019 au fost virați către această asociație, pe baza unor cereri de finanțare, dar mai ales pe baza semnăturii ordonatorului de credite. În mod uzual, ordonator de credite este chiar primarul localității, însă acesta își poate delega atribuția către un viceprimar sau către un city-manager. Această modalitate de a muta banii din contul Primăriei în contul unei asociații sportive la simpla cerere a acesteia din urmă, fără desfășurarea procedurilor competitive, contravine flagrant legii. Auditorii Curții de Conturi au constatat că Primăria Cernavodă a încălcat 7 articole din Legea 350/2005, 7 articole din Ordinul 130/2006 până la abrogarea acestuia survenită în anul 2018, 8 articole din Ordinul 664/2018, două articole din OG 26/2000, 3 articole din Legea 273/2006 și 4 articole din OG 119/1999. Raportul Curții de Conturi se referă doar la activitatea Primăriei, astfel încât nu reliefează modalitatea efectivă în care asociația sportivă a cheltuit aceste sume extrem de generoase de la bugetul local.

Pentru fapte similare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în februarie 2019. În cazul său, procurorii DNA l-au acuzat de încălcarea Legii 350/2005 cu privire la finanțarea unor cluburi sportive cu peste 13 milioane de lei.  Dosarul cuprindea și alte fapte penale, cum ar fi atribuirea unor sume de bani fără respectarea procedurii legale către două fundații culturale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă ale unei angajate care s-a opus acestor activități și altele asemenea.

În urma controlului efectuat la Primăria Cernavodă, Curtea de Conturi a mai constatat încălcarea legii cu privire la atribuirea unui contract de gestionare a câinilor fără stăpân către o controversată firmă din localitatea Ovidiu. O altă constatare se referă la achiziția unui cort pentru evenimente (petreceri) fără evidențierea acestuia în lista mijloacelor fixe și fără a exista o prevedere a achiziției în lista de investiții aprobată pentru anul 2019. Facem precizarea că fostul primar al localității, Gheorghe Hânsă, a fost trimis în judecată pentru că a asfaltat o stradă care nu era inclusă în lista de investiții. În sfârșit, raportul Curții de Conturi mai constată că primarul, viceprimarul și alte persoane alese au efectuat vizite sau misiuni oficiale, fără a prezenta rapoarte de activitate. Curtea obligă Primăria să evalueze prejudiciile în această privință, în vederea recuperării. Precizăm că nedepunerea rapoartelor de activitate pentru misiuni oficiale, vizite de lucru și altele asemenea se sancționează cu reținerea sumelor cheltuite de la persoanele care și-au încălcat obligația de raportare. Obligația legală a fost adoptată tocmai pentru a se elimina practicile incorecte, prin care aleșii ajung să se plimbe pe banii contribuabililor, sub motivația falsă că ar fi participat în misiuni oficiale. Mai jos puteți citi integral decizia Curții de Conturi emisă în urma auditului de la Cernavodă.

Download (PDF, 3.47MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Năvodari. Soacra unui consilier PSD toarnă frânturi din combinații imobiliare extrem de bizare

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu doi ani, scriam aici, pe Ordinea.Ro, despre un păienjeniș de afaceri de la Năvodari, prin care niște localnici cu stea în frunte au dobândit drept de superficie asupra unor terenuri din domeniul privat al localității, cu 8 lei și ceva pe metru pătrat pe an. Mai departe, aceștia au construit blocuri și vile de milioane de euro, pe care le-au valorificat comercial. Schema a mers ca unsă.

Terenuri pentru tineri, în superficie la bătrâiori

Am arătat, de exemplu, cum un fost consilier local din gașca Matei-Chelaru a pus mâna pe niște terenuri atribuite la bază în folosință gratuită către un tânăr beneficiar al Legii 15/2003. Tânărul care a primit terenul de la Primărie a construit un ciot de clădire. Mai apoi, a vândut construcția nefinalizată către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă a cerut Consiliului Local să-i constituie un drept de superficie asupra terenului, fără licitație publică, în baza unui regulament inițiat de primarul Florin Chelaru. Consilierii locali au fost de acord și astfel terenul pentru tineri a ajuns la fostul consilier bătrâior, cu 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. După această pleașcă, Tudora a modificat proiectul, a obținut în timp record o nouă autorizație de construire, a finalizat lucrările, iar mai apoi a vândut apartamentele pe piața imobiliară.

Detaliile unei vizite în Turcia. În stânga, sus și jos, afaceristul Adrian Tudora, alături de personaje perene ale puterii locale de la Năvodari, precum Nicolae Matei, Florin Chelaru, Ilie Coman sau Vasile Moruzi.

Clanul Damian și despăgubirile de la Primăria lui Chelaru

Cine n-ar vrea să fie investitor imobiliar în aceste condiții? Schema este destul de largă, iar acest fapt reiese din hotărârile de Consiliu Local, prin care s-au aprobat sute de astfel de superficii la Năvodari. Am scris pe larg de business-urile imobiliare derulate pe astfel de superficii de afaceristul Adrian Damian, de firma sa Aqua Force SRL și de partenera sa Elena Dinu. Aceasta din urmă este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. Am amintit de terenuri ale orașului deținute în superficie de o septuagenară, pe numele ei Basma Floaria, care mai departe a încheiat un contract de asociere cu firma lui Damian. De asemenea, am scris despre afacerea prin care soția lui Adrian Damian a primit despăgubiri de la Primăria Năvodari, pentru o afacere imobiliară eșuată. Pe baza acestor date, am enunțat bănuiala legitimă că găștile PSD-iste de la Năvodari sunt implicate până peste cap în tot felul de combinații imobiliare, unele din ele dezvoltate pe terenuri din domeniul privat al localității (foste concesiuni transformate în superficii, terenuri atribuite tinerilor, deturnate de la scopul inițial, sau pur și simplu terenuri atribuite în superficie prin licitații publice de care au avut cunoștință doar câțiva inițiați). Bănuielile de atunci se adâncesc și mai mult în prezent, mai ales de când s-a schimbat ceva în fronturile de luptă și detalii interesante încep să apară în spațiul public, turnate de niște participanți care au ajuns să se certe pe bani.

Citește și:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Război total între despăgubitul primarului și soacra consilierului Coman

Ei bine, de câteva luni, între Damian și soacra consilierului local Ilie Coman se duce un război cumplit, pe bani. Și pe acest fond încep să iasă la suprafață tot felul de informații despre învârtelile imobiliare de la Năvodari, din gașca puterii. Conflictul evocat mai sus a fost intens mediatizat de publicația Incisiv Național, care a ținut partea Elenei Dinu. În articolele publicate pe această temă, publicația a arătat că Damian a pornit proceduri de executare silită împotriva Elenei Dinu, pe baza unui contract de împrumut. Însă, pe de altă parte, Incisiv susține că femeia ar fi avut de recuperat diverse sume de bani de la Damian, pentru a se regla înțelegeri anterioare, unele verbale, pe încredere, referitoare la alte tranzacții.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD Ilie Coman

Detaliile unei afaceri de 300.000 de euro

În zeci de paragrafe din aceste articole sunt relatate diferite tranzacții. De pildă, se relatează la un moment dat că, în 2015, Elena Dinu s-a asociat cu Adrian Damian să cumpere un teren de 1.106 mp, în Mamaia Sat, pe strada M9, în valoare de 81.000 de euro, de la o persoană particulară. Se afirmă că Dinu ar fi achitat din contul ei întreaga sumă, urmând să se regleze ulterior, în alte afaceri, cu privire la recuperarea investiției de bază. Ulterior, pe acest teren ar fi fost construite 7 imobile, care au fost vândute cu 300.000 de euro. Toți banii au fost reinvestiți în achiziția unui alt teren la Mamaia Sat, tot pe strada M9, cu o suprafață mult mai generoasă, de 4.274 de metri pătrați.

Cumpărătorii. Petru Toader Moruzi

Acest teren a fost dezmembrat și vândut pe loturi, contra sumei totale de 625.840 de euro. Două loturi mai mari au fost vândute firmelor Ian Invest Trans SRL și Interior Store Development SRL. Alte două loturi mai mici au ajuns la Petru Toader Moruzi și Ana-Maria Tutoveanu, prin mandatar Margareta Mitran. Moruzi a cumpărat un lot de 876 mp cu 122.640 de euro, pe 28 martie 2017. Nu știm dacă acesta este rudă a consilierului local Vasile Moruzi, unul din stâlpii de bază ai regimurilor Matei și Chelaru. Însă coincidența este tulburătoare.

Clanul Mitran

De cealaltă parte, Margareta Mitran a cumpărat pentru Ana-Maria Tutoveanu, din Brașov, un lot de 600 de metri pătrați, cu 78.000 de euro. În afară de a fi mandatar în această tranzacție imobiliară, Mitran este director executiv în Primăria Năvodari. Ea este al patrulea om, după primar, viceprimar și secretarul UAT, în organigrama instituției, fiind în funcție din vremuri imemoriale. Primarii se mai schimbă, dar Mitran rămâne. Rămâne chiar dacă, de anul trecut, consemnează în declarația de avere venituri încasate din pensie. Soțul ei este următorul în organigrama Primăriei, ca șef al Urbanismului. În mod deosebit ne-a atras atenția că soții Mitran, acești stâlpi ai Primăriei, dețin două terenuri în concesiune la Năvodari, de câte 500 de metri pătrați. Concesiunile se obțin de la Primărie, adică de la locul lor de muncă. Ei mai dețin un hectar de teren, tot la Năvodari, obținut în procedura fondului funciar, în anul 2011. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate o face Comisia Locală de fond funciar din Primărie. În sfârșit, Margareta Mitran a avut o implicare în povestea taxei fiscale de două milioane de euro, inventate de gașca de la Primăria Năvodari contra societății Somaco Construct SRL, cu scopul de a jefui patrimoniul turistic deținut de aceasta pe malul lacului Siutghiol.

O firmă din locul natal al primarului Chelaru, deținută de o mamaie de 78 de ani

Firma Ian Invest Trans SRL, la rândul ei implicată în aceste tranzacții amintite de Incisiv Național, este deținută de o bătrână de 78 de ani, pe numele ei Ecaterina Leonte. Societatea are sediul social în comuna Blăgești, satul Buda, din județul Bacău. Deși ar putea fi o simplă coincidență, satul Buda se învecinează cu Buhuși, orașul natal al primarului Florin Chelaru. În 2017, Ian Invest Trans SRL a solicitat aviz de mediu pentru a ridica un bloc de patru etaje pe terenul cumpărat de la cuplul afaceristic Damian-Dinu. În memoriul depus atunci se arăta că terenul afectat acestui proiect se află în zona Hanul Piraților, pe partea cu marea, la o distanță exactă de 540 de metri de țărm.  

Detaliu de pe site-ul Comunei Blăgești. Localitatea se află în vecinătatea orașului Buhuși, locul în care s-a născut primarul Florin Chelaru.

 

Pe malul lacului Siutghiol

Ne întoarcem la afacerile derulate de soacra consilierului PSD Ilie Coman cu fostul ei partener Adrian Damian. Incisiv Național relatează un alt aranjament imobiliar, atrăgând atenția asupra unor aspecte posibil penale. Publicația vorbește chiar de înșelăciune și mită, dar acuzațiile nu sunt dovedite decât declarativ, motiv pentru care nu insistăm deloc asupra lor. Însă câteva aspecte bizare ale combinației merită punctate.

Incisiv Național susține că Elena Dinu a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Viaconsavis SRL și cu persoana fizică Mihail Dumitrescu. Dinu ar fi contribuit la această asociere cu un teren de 1.081 de metri pătrați, proprietatea sa, situat în zona Mamaia Sat, la 300 de metri de Lacul Siutghiol, în vecinătatea ansamblurilor ”Ovidius Holliday” și ”Zenit Residence”.  Societatea cooptată urma să execute lucrarea, în speță un imobil P+3-4 E retras. Însă Mihail Dumitrescu nu ar fi contribuit cu nimic în această asociere, susține Incisiv Național. Aspectul este bizar, întrucât publicația nu lămurește de ce Dinu și firma Viaconsavis SRL ar fi acceptat să împartă beneficiile unor contribuții concrete cu o persoană care nu a contribuit cu nimic.

Se mai afirmă că Elena Dinu trebuia să primească în urma asocierii etajul 1 al imobilului, format din 6 apartamente de câte două camere, precum și o garsonieră situată la etajul 4 retras. Pe piață, un apartament de acest tip valorează 65.000 de euro, iar o garsonieră, 40.000 de euro.

Donații și împărțeli fără contribuție

La un moment dat, așa cum se susține în serialul Incisiv Național, Elena Dinu ar fi cedat o garsonieră și două apartamente, prin acte notariale încheiate cu Adrian Damian și cu Mihai Bogdan Roșu, în speță un contract de donație, respectiv un contract de participațiune la finanțarea lucrării.

Soacra consilierului PSD-ist susține că acest Roșu nu ar fi contribuit financiar. Cu alte cuvinte, consemnările din actul notarial nu ar fi reale. Ea susține, citată de Incisiv, că Mihai Bogdan Roșu este patronul firmei Hamm District SRL Constanța, care a primit lucrări de taluzare de la Primăria Năvodari de un miliard de lei noi, deși societatea avea ca obiect principal de activitate creșterea porcinelor. (Contractul evocat aici se referă la realizarea unor ziduri de sprijin și consolidare a taluzului învecinat cu bulevardul Mamaia Nord, pe diferite porțiuni; lucrarea a fost atribuită în anul 2016, însă nu are valoarea de un miliard de lei noi, ci de 958.340 de lei plus TVA).

Detalii dintr-un articol publicat de cotidianul Ziua de Constanța cu privire la atribuirea lucrărilor de taluzare de la Năvodari către societatea Hamm District SRL, care avea atunci obiectul principal de activitate creșterea porcinelor. Elena Dinu spune că patronul acestei firme este un apropiat al primarului Florin Chelaru.

”Mama mea sunt eu”

În sfârșit, consemnăm un ultim aspect interesant care s-a revărsat în spațiul public de pe urma războiului pe bani dintre soacra consilierului local Ilie Coman și afaceristul care a primit despăgubiri, prin soția sa, de la Primăria Năvodari. În cadrul serialului Incisiv se arată că Elena Dinu ar fi achitat executorului judecătoresc suma pentru care era executată silit de către Adrian Damian. Aspectul este dovedit prin două ordine de plată publicate în facsimil. Însă, ce să vezi, în aceste documente Elena Dinu este o simplă mandatară pentru Floaria Basma, septuagenara care a obținut terenuri în superficie de la Primăria Năvodari, pe regulamentul lui Chelaru. Situația seamănă cu aceea a unui PSD-ist de frunte, Marian Oprișan, care a lămurit afacerile mamei sale: ”mama mea sunt eu”.

Detaliile unei plăți. Basma Floaria prin Dinu Elena. Sursa foto: Incisiv Național

În articolele Incisiv se mai arată că s-au formulat denunțuri penale la DIICOT și DNA. De altfel, informațiile pe care le-am preluat în măsura în care ni s-au părut veridice sunt ordonate în articolele Incisiv Național după tipicul unei plângeri penale. Va urma!

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un inculpat pentru șpagă reabilitează grădinițele din Medgidia. Lucrările, blocate într-o majorare de preț

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Medgidia reabilitează unitățile de învățământ din localitate cu firma unui afacerist constănțean trimis în judecată pentru dare de mită. Este vorba de ABC Val SRL, care a beneficiat de-a lungul timpului de contracte extrem de avantajoase din partea unor baroni PSD-iști precum Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu sau Claudiu Tusac (fostul primar al Mangaliei). Patronul firmei, controversatul Vasile Costea, a fost trimis în judecată în primele zile ale anului 2018 pentru dare de mită, alături de președintele de atunci al Curții de Apel Constanța, Nicolae Stanciu. În rechizitoriul întocmit, DNA a susținut că Vasile Costea i-ar fi mobilat lui Stanciu o vilă de la Năvodari, obținând în schimbul acestei mite intervenția magistratului pentru anularea unor contestații depuse de contra-ofertanții ABC Val în cadrul unei licitații de la Cumpăna. Ca urmare a intervenției, toate contestațiile au fost respinse, firma lui Costea obținând astfel un contract cu primăria condusă de PSD-ista Mariana Gâju pentru construirea unui campus școlar (Mai multe detalii AICI).

La câteva luni de la trimiterea lui Costea în judecată pentru dare de mită, firma acestuia a primit două contracte în serie de la Primăria Medgidia, condusă de Valentin Vrabie. Un al treilea contract vizând intervenții similare avea să fie încheiat în primăvara acestui an. În total, vorbim de 11.387.186,74 de lei plus TVA, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 milioane de euro plus TVA. Autoritatea contractantă nu a organizat licitații publice, ci proceduri simplificate la care a participat doar firma ABC Val SRL, de una singură. Practic, vorbim de o formă mascată, dar la un mod rudimentar, de încredințare directă a lucrărilor. Toate cele trei contracte sunt finanțate din fonduri guvernamentale nerambursabile, prin celebrul Program Național de Dezvoltare Locală inventat de Liviu Dragnea.

Primul contract a fost anunțat în SICAP de Primăria Medgidia pe 4 octombrie 2018 (VEZI AICI). Acesta se referă la reabilitarea, modernizarea și dotarea colegiului național Kemal Ataturk și a grădiniței Ion Creangă din localitate. Contractul a fost atribuit societății ABC Val SRL la valoarea de 6.840.291,59 de lei plus TVA. De acești bani, firma inculpatului trebuie să întocmească proiectele tehnice, devizele estimative, documentațiile tehnice pentru obținerea autorizațiilor de construire. De asemenea, trebuie să obțină avizele necesare, să ofere asistență tehnică din partea proiectantului și totodată să execute lucrările. Ultimele două cerințe sunt un nonsens și o gogomănie de proporții, pentru că societatea primește o sumă defalcată pentru a se asista pe ea însăși să execute bine proiectul întocmit de ea însăși. Această imbecilitate în achiziții se repetă și la celelalte două contracte.

Al doilea contract a fost urcat în SICAP la distanță de o zi, pe 5 octombrie 2018 (VEZI AICI). Acesta cuprinde intervenții absolut identice pentru grădinițele Piticot, Lucian Grigorescu și Nr. 11.  ABC Val a împușcat 2.416.895,15 lei plus TVA.

În sfârșit, al treilea contract (VEZI AICI) a fost anunțat în SICAP pe 11 aprilie 2019 și se referă la aceleași intervenții pentru Grădinița 3, Grădinița 8 și Grădinița din Valea Dacilor. Contractul a fost atribuit la valoarea de 2.130.000 de lei plus TVA. Ca o noutate, în fișa de achiziție au fost incluse sume consistente pentru ”lucrări neprevăzute”. Primele două contracte nu conțin acest detaliu, iar din această cauză se întâmplă lucruri bizare.

O spune chiar fostul city-manager al Municipiului Medgidia, Bogdan Moșescu, un colaborator intim al primarului Valentin Vrabie, de care acesta s-a lepădat de curând. Vrabie îl cântă pe Moșescu pe Facebook, deși destul de subțire în raport cu amplele competențe pe care le are în mizerii de acest tip. Cu alții, inclusiv cu semnatarul articolului de față, primarul de la Medgidia a fost mult mai dezinhibat, folosind expresii de pârnăiaș ordinar. Dar timpul nu e pierdut nici pentru Moșescu, mai ales că acesta a trimis o scrisoare deschisă, în care pune degetul pe rană. Pe rana proiectelor de modernizare a unităților de învățământ cu firma afaceristului inculpat pentru dare de mită.

Bogdan Moșescu și Valentin Vrabie, în vremurile de colaborare

Moșescu susține că cele trei finanțări PNDL au fost obținute pe baza stăruințelor sale, ca șef al echipei care s-a ocupat de atragerea resurselor nerambursabile. Acest lucru s-a întâmplat în luna mai 2018. Primăria s-a învrednicit să încheie primele două contracte după luni grele, la începutul lui octombrie 2018, în circumstanțele clientelare descrise în prima parte a articolului de față. Al treilea contract s-a încheiat, hăt, la aproape un an distanță de la accesarea finanțării, în aprilie 2019, tot în condiții clientelare, fără licitație, pe bază de abonament cu ABC Val. Toate cele trei proiecte, spune Moșescu, bat pasul pe loc. Singurul care a demarat până acum este proiectul de reabilitare a grădinițelor Piticot, Lucian Grigorescu și Nr. 11. Lucrările s-au pornit în vara acestui an, însă la scurt timp s-au oprit subit. Totul a încremenit și așa a rămas și la momentul de față, din motive pe care Moșescu le explică și le susține cu înscrisuri. Le vom trece în revistă, câteva rânduri mai jos. Până atunci, trebuie să spunem că lucrările începute și imediat înghețate afectează confortul și standardele educaționale ale preșcolarilor din Medgidia. Orașul are, cu totul, 6 grădinițe. Când cele 3 menționate mai sus au intrat în renovare, copiii, cadrele didactice și angajații auxiliari au fost repartizați în celelalte 3 grădinițe rămase în funcțiune. Practic, 6 grădinițe funcționează în 3 clădiri, într-un provizorat bulversant. Situația poate fi tolerată cu gândul la dotările moderne care urmează să se înfăptuiască. Însă, când vorbim de o încremenire în proiect – după o sintagmă a unui mare intelectual român – situația devine intolerabilă.

Am ajuns cu aceasta chiar la explicația lui Moșescu. El spune că blocajul a fost generat de faptul că, în urma realizării proiectului tehnic, au fost introduse lucrări suplimentare. Cu alte cuvinte, ale noastre, proiectantul a spus că executantul lucrărilor trebuie să facă niște lucruri în plus, cu alți bani în plus. Cum proiectantul și constructorul sunt aceeași persoană, apare suspiciunea rezonabilă, cum spun procurorii, că ABC Val a încercat să-și rotunjească încasările. Ar fi vorba de o majorare cu aproape 40% a valorii contractului, conform informațiilor noastre. Zice Moșescu, într-un stil destul de diplomatic: ”În aceste condiții, Primăria este obligată să organizeze noi licitații, pentru că așa cere Agenția Națională a Achizițiilor Publice (ANAP). Sesizarea ANAP a fost transmisă în data de 12 iulie 2019. De la acea dată eventualele noi licitații nici măcar nu au fost încărcate în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice cu documentațiile tehnice pentru lucrările suplimentare”.

 

Moșescu a atașat un extras din adresa ANAP din 12 iulie 2019. Relatarea mai exactă este aceea că ANAP recomandă Primăriei Medgidia să anuleze demersul de modificare a contractului și să organizeze o licitație pentru atribuirea lucrărilor suplimentare. Or, de aici deducem că Primăria Medgidia a făcut deja un demers de a majora din pix valoarea contractului. O majorare de aproape 40% este în afara legii.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că, trecând în revistă înghesuirea copiilor arondați acestor grădinițe în celelalte 3 grădinițe funcționale, Moșescu mai spune o frază cu tâlc: ”la nivelul administrației locale se gândește doar în interes propriu, în timp ce locuitorii sunt amăgiți cu tot felul de declarații politicianiste fără a le oferi argumente logice”. Treaba cu populismul din declarații este simplă și se vede în conduita primarului Vrabie. Însă treaba cu interesul personal are ceva enigmatic în ea. O fi sau n-o fi interes personal aici, asta nu putem să ne dăm cu părerea. În consecință, ne oprim la datele certe ale problemei: că tipul inculpat că ar fi șpăguit un magistrat a primit de la Vrabie trei contracte de 2,4 milioane de euro, candidând de unul singur în proceduri simplificate; că lucrările s-au blocat pe tema unei majorări a valorii contractului; și că preșcolarii din Medgidia suferă de pe urma acestor netrebnicii.

Nu i-am solicitat un punct de vedere primarului Vrabie, pentru că până acum domnia sa a răspuns doar cu înjurături imposibil de publicat. Dacă, totuși, Valentin Vrabie înțelege să formuleze un punct de vedere într-un limbaj nelicențios, ne angajăm să-l publicăm aici. Scrisoarea deschisă a lui Bogdan Moșescu a fost publicată de Constanța.Ro și o puteți citi AICI.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: