Connect with us

Politica

Mariana Gâju s-a judecat cu primărița din Cumpăna, ca să uzucapeze un teren

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Mariana Gâju a ținut prima pagină a ziarelor prin multele acțiuni pe care le-a organizat în Cumpăna de ani de zile de când deține funcția de primar al acestei localități. Este – dacă ne este permis termenul – primar de carieră, iar activitatea sa a fost des comentată în spațiul public. Nu a răspuns în niciun fel, dar nici nu a contrazis atacurile.

Recent, Mariana Gâju a anunțat că merită pensie specială deoarece doar în acest mod consideră că îi va fi redată… demnitatea.

Trei terenuri, două case și un grajd

Poate vă întrebați cât de bogată este cea mai cunoscută doamnă primar din România, Mariana Gâju fiind vicepreședintele Organizației de Femei din PSD, la nivel național, și șefa femeilor social democrate din Constanța. La o simplă trecere în revistă a ultimei declarații de avere depuse de primăriță, descoperim că aceasta deține mai multe terenuri, două case de locuit, o construcție agricolă și zootehnică, două autoturisme. Mariana Gâju are datorii la bancă și trăiește din indemnizația de nici 3.300 de lei pe care o încasează lunar de la Primăria Cumpăna. Soțul ei are venituri mai modeste. Însă proprietățile lor valorează mult.

Terenuri – moștenite, primite de la stat sau cumpărate

Pe rând, Mariana Gâju are trecute în declarația de avere depusă la autoritatea locală în data de 15.06.2017, două terenuri în intravilan, unul dobândit prin moștenire în anul 1965, în suprafață de 1.200 mp și cel de-al doilea dobândit în anul 1999, în suprafață de 800 mp, printr-un contract de vânzare – cumpărare. De asemenea, tot la capitolul terenuri, primarul din Cumpăna a trecut în document un teren agricol dobândit în anul 1994, în baza Legii 18/1991, în suprafață de 700 mp.

Casele… vechi, dar bune

Mai departe, la secțiunea “Clădiri”, primărița din Cumpăna a trecut două case de locuit, ambele dobândite prin construire. Astfel, prima casă a fost construită în anul 1984, este cotă parte cu soțul său, Nicolae Gâju, și are o suprafață de 106 mp. Cea de-a doua casă de locuit a fost construită în 1992, tot în cotă parte cu soțul, și se întinde pe o suprafață de 119 mp. De asemenea, în declarația de avere apare și o construcție agricolă și zootehnică. Este a soțului, a fost construită în anul 2012 și se întinde pe o suprafață de 450 mp.

Și două mașini… bătrâne

Soții Gâju se deplasează cu două mașini, o Skoda Octavia din anul 2004 și un Renault Cango din 2007. Ambele au fost dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare.

Strălucire fără valoare

O vedem strălucind la fiecare apariție, însă primărița din Cumpăna nu deține bijuterii, metale prețioase sau obiecte de artă. Mai mult, nu are bunuri mobile, a căror valoare depășește 3.000 de euro fiecare și nici bunuri imobile înstrăinate. În schimb, are datorii. La acest capitol, Mariana Gâju a trecut un credit la CEC Bank contractat în anul 2015 și scandent în 2020. Valoare acestuia este de 35.930 lei.

Familia Gâju trăiește din leafă

Și dacă v-ați întrebat vreodată câți bani câștigă Mariana Gâju, primărița a trecut în declarația de avere indemnizația de primar de la Primăria Cumpăna. Venitul anual încasat este de 39.353 lei. Soțul Nicolae aduce în casă suma de 24.689 lei anual, de la Consum Coop Constructorul, acolo unde este șef de secție. Nici pe departe nu vorbim de venituri fabuloase.

În 2012, Mariana Gâju s-a judecat cu Primăria

Există totuși un amănunt nu tocmai lipsit de importanță, care explică în parte cum și-a făcut familia Gâju averea, cu aceste venituri nu tocmai spectaculoase. Potrivit documentării noastre, pe 24 octombrie 2012, Mariana Gâju a dat în judecată Primăria Cumpăna în dosarul  26883/212/2012 al Judecătoriei Constanța. În acest fel, persoana fizică Mariana Gâju s-a judecat cu Primăria reprezentată, ați ghicit, de ea însăși. Obiectul procesului a fost uzucapiunea asupra unui teren de 1.224,59 de metri pătrați, situat pe strada Gutuiului din localitate, chiar în vecinătatea proprietății lui Gâju Nicolae – soțul primăriței. În proces, alături de persoana fizică Mariana Gâju a mai stat, tot ca reclamantă, și Georgeta Militaru. Cel mai probabil aceasta din urmă este chiar sora primăriței. Un expert judiciar numit de instanță a stabilit că cele două au dobândit prin uzucapiune de lungă durată terenul în discuție și dreptul de accesiune imobiliară asupra construcțiilor edificate pe acesta. Hotărârea care consacră aspectele mai sus menționate a fost emisă de Judecătoria Constanța pe 16 aprilie 2013. Primăria Cumpăna nu a declarat apel.

O puzderie de uzucapiuni

Totuși, trebuie să menționăm că la Cumpăna există o puzderie de cazuri de uzucapiune, iar Primăria nu obișnuiește să atace hotărârile date cu acest obiect. În acest sens, menționăm că primărița nu a depus apel nici în dosarul 4498/212/2015 al Judecătoriei Constanța, în care s-a constatat că soții Ion și Dorina Robu au obținut prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2.004 mp și prin accesiune imobiliară dreptul de proprietate asupra unei construcții de 90 de metri pătrați, edificată fără acte pe respectiva suprafață.

Moștenitoarea spune că a crescut într-o familie săracă

Revenind asupra terenului câștigat prin uzucapiune de Marian Gâju, trebuie să mai spunem că acesta figurează în declarația de avere a primăriție ca având suprafața de 1.500 de metri pătrați. Mariana Gâju spune că l-a dobândit prin moștenire în anul 1965, pe când avea doar cinci ani. În anul 2010, cotidianul Adevărul publica un articol mai deosebit despre primărița din Cumpăna. Redactorul acestuia consemna că:

”Mariana Gâju a crescut într-o familie săracă, cu tată de-al doilea, cu multe probleme, însă a reușit să le ofere tuturor din jur un trai mai bun. ”Am o soră stabilită în Italia, dar aici, în Cumpăna, mi-a rămas o verișoară, care stă la o aruncătură de băț de casa noastră. Maria Robu se numește și îmi este a doua soră”.

Nu știm dacă persoanele care au uzucapat acest teren sunt rude cu Maria Robu, despre care vorbea primărița în anul 2010.

Declarații pe sărite. Lipsesc tocmai datele cu privire la înstrăinarea averii

În memoria internetului nu s-au păstrat toate declarațiile de avere ale Marianei Gâju. Cea mai veche datează din anul 2008. Atunci, primărița menționa că deține terenul de 1.200 de metri pătrați dobândit prin moștenire la vârsta de cinci ani. În plus, însă, deținea două hectare de teren agricol, dobândite în anul 1991, prin aplicarea Legii 18/1991. Din anul 2012 – de când datează următoarea declarație disponibilă pe portalul ANI, Gâju mai deține doar 0,7 hactare din lotul care avea anterior două hectare. Cum a scăpat de 1,3 hectare și cât a încasat din vânzare, nu a rămas consemnat nicăieri.

Averea și nunta împărătească a fiului

De asemenea, pe site-ul Primăriei Cumpăna mai poate fi accesată o declarație de avere din anul 2015. Atunci, primărița declara că deține împreună cu soțul și fiul cinci terenuri. Pe numele fiului erau trecute două terenuri, unul agricol de 1785 de metri pătrați și unul intravilan de 500 de metri pătrați. Un an mai târziu, terenurile fiului nu au mai fost consemnate nici în averea actuală, dar nici la rubrica de înstrăinare a imobilelor. Acesta s-a stabilit la casa lui în 2017, când s-a căsătorit. Ceremonia civilă a fost oficiată chiar de soacra mare, în calitatea ei de primăriță. În memoria internetului s-au păstrat mai multe date despre această nuntă, decât despre declarațiile de avere ale edilului din Cumpăna. După toate aparențele, a fost una din nunțile împărătești, organizate pe picior mare, cu peste 1.000 de invitați care au petrecut la restaurantul Dorna din Mamaia, cu cei mai buni lăutari ai momentului.

Primărița s-a încurcat în zerouri

În sfârșit, în ultima declarație, așa cum arătam mai sus, terenul obținut la Legea 18 s-a strâmtorat, de la 7.000 mp la 700 mp. Cum nici de această dată nu se consemnează nimic la rubrica de înstrăinare a imobilelor, intuim că primărița s-a încurcat în zerouri.

Comparați cifrele din documentele oficiale:

Îi acordăm doamnei primar dreptul la replică, în conformitate cu legislația în vigoare. Mariana Gâju nu a răspuns apelurilor telefonice venite din partea “Ordinea.ro”.

Astăzi, liderii PSD din întreaga țară participă la congresul extraordinar care începe la ora 11.00 și se desfășoară la Sala Palatului în București.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

Parlamentul European recomandă primirea IMEDIATĂ a României și Bulgariei în spațiul Schengen

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Parlamentul European a votat marți și a recomandat primirea imediată României și Bulgariei în spaţiul Schengen, fără legătură cu raportul MCV. Practic, eurodeputaţii au aprobat raportul supus la vot cu 514 voturi ”pentru”, 107 ”împotrivă” şi 38 de abţineri.

După votul de astăzi din Parlamentul European urmează decizia finală a Consiliului Uniunii Europene.

O abordare în două etape – suspendarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre – implică un anumit număr de riscuri şi ar putea să aibă un efect negativ asupra viitorului extinderii spaţiului Schengen, subliniau membrii Comisiei.

Membrii Comisiei subliniau că spaţiul Schengen este un dispozitiv unic în felul său şi una dintre cele mai mari reuşite ale UE, iar mânarea aderării depline a României şi Bulgariei are consecinţe negative atât asupra celor două ţări, cât şi asupra întregii Uniuni.

PE a dat undă verde aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen încă din iunie 2011 şi şi-a reiterat poziţia în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluţii legislative.

În prezent, atât România, cât şi Bulgaria aplică în mod parţial acquis-ul Schengen, iar controale sunt efectuate la frontierele ambelor ţări.

Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen este luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi-a exprimat speranţa, săptămâna trecută, la Bruxelles, după întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ceilalţi membri ai Guvernului, că România va fi primită în Schengen în mandatul actualei Comisii, subliniind că ”mai sunt eforturi de făcut”.

Update: În urmă cu puțină vreme, europarlamentarul român Claudiu Ciprian Tănăsescu a postat pe pagina sa de facebook următoarele cuvinte:

Vești bune de la Parlamentul European! Vă anunț cu bucurie că azi am votat, alături de colegii mei, raportul privind aderarea României și a Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Cu o largă majoritate (514 voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri), Parlamentul European a aprobat admiterea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

Din acest moment intrarea României în Spațiul Schengen mai are un hop de trecut, pentru că hotărârea finală cu privire la aderare trebuie să fie luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului European.

Comisia pentru libertăți civile din cadrul Parlamentului European a cerut miniştrilor UE, la începutul lunii noiembrie, să ia măsuri pentru admiterea de urgență a României și Bulgariei în Spațiul Schengen, susținând că o aderare în două etape ar prezenta prea multe riscuri. O abordare în două etape (suprimarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre) ar prezenta anumite riscuri şi ar putea avea un efect negativ asupra viitoarei extinderi a spaţiului Schengen.

Sursa: Digi24

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

“Fond de investiții locale”, program guvernamental în valoare de 10 miliarde de euro

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Guvernul intenţionează să înfiinţeze un “Fond de investiţii locale”, căruia i se va aloca un buget de 10 miliarde de euro, fondul fiind destinat unor proiecte privind dezvoltarea localităţilor, a anunțat luni seara Liviu Dragnea, președintele PSD. Acesta a explicat că banii pentru acest fond vor veni “din România” şi că speră ca ordonanţa privind înfiinţarea acestui fond să fie aprobată în următoarea şedinţă de Guvern. Totuși, liderul coaliției de guvernare a refuzat sa ofere detalii despre proveniența banilor, dar și ceea de presupune concret acest program destinat administrațiilor locale. 

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, luni, la finalul şedinţei CEx a PSD, că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond de investiţii care să ajute localităţile să dezvolte proiecte legate de alimentarea cu apă, sisteme de canalizare sau şcoli.

“Pe lângă PNDL, vrem să facem acest Fond de investiţii locale, aşa se numeşte, pe care să-l dublăm de o proiecţie financiară, pentru că, chiar dacă ne propunem să facem mai multe lucruri, dacă nu avem o proiecţie financiară nu vom putea realiza acest lucru”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

Aceasta nu a precizat de unde vor veni banii necesari înfiinţării şi funcţionării acestui fond.

Mai trebuie precizat ca Liviu Dragnea a informat ca speră ca în prima şedinţă de guvern să se adopte OUG privind acest fond de investiţii.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Moţiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Documentul va fi depus în Parlament pe 12 decembrie

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Liderii opoziţiei au decis luni, 10 decembrie, ca moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă să fie depusă în Parlament miercuri, 12 decembrie.

Moţiunea va fi semnată de PNL, USR, PMP şi Pro România.

PSD şi ALDE au împreună 244 de parlamentari din totalul de 465, astfel că, teoretic, nu ar avea probleme la votul pe moţiunea de cenzură. Rămâne de văzut dacă există sau nu în mod real un curent de disidenţă în rândul parlamentarilor PSD.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: