Connect with us

Justitie

Vicepreşedinta Judecătoriei Constanţa şi-a dat demisia din motive personale. Ce probleme avea Alina Jurubiţă cu avocatul Haşotti

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Judecătoarea Alina Jurubiţă renunţă la funcţia de vicepreşedintă a Judecătoriei Constanţa cu mult înainte de finalizarea mandatului. În demisia pe care a înaintat-o Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta a invocat motive personale.

Reperele unei cariere solide

Potrivit datelor publice, Alina Jurubiţă a intrat în magistratură pe 29 iunie 2010, prin decret prezidenţial, după ce a fost admisă la concursul organizat de Institutul Naţional al Magistraturii. La sfârşitul anului 2012, a obţinut cea mai mare medie la concursul organizat pentru ocuparea poziţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Constanţa, fiind numită în această funcţie la 1 ianuarie 2013, cu un mandat de trei ani. Pe 1 ianuarie 2016, în urma unui nou concurs pe care l-a câştigat, a fost numită pentru un al doilea mandat de vicepreşedinte al Judecătoriei Constanţa. În mod normal, Jurubiţă trebuia să exercite această funcţie până pe 31 decembrie 2018. Ea şi-a înaintat demisia către Consiliul Superior al Magistraturii pe 28 aprilie 2017, la nici jumătate de mandat, solicitând concomitent să fie transferată ca judecător simplu la Tribunalul Constanţa, având gradul de judecător de tribunal.

Pârâtă de Haşotti pentru „ostilitate vădită”

Deşi apreciată de colegii magistraţi pentru conduita ei profesională, Alina Jurubiţă a fost criticată fără menajamente de cunoscutul avocat Ionel Haşotti, fostul şef al Baroului Constanţa.

„Doamna judecător Alina Jurubiţă se află în relaţii de ostilitate vădită cu av. Ionel Haşotti, ostilitate care datează din perioada în care domnia sa era avocat în Baroul Constanţa. Domnia sa a mărturisit de altfel această ostilitate, a cărei origine o plasează în anumite atitudini ale Decanului în perioada respectivă, care ar fi vizat-o în mod direct. Această ostilitate nereprimată prin autocontrol este extinsă şi faţă de unii dintre avocaţii SCA Haşotti şi Asociaţii, mai exact a acelora care intră în contact profesional cu domnia sa. Că este vorba de av. Ionel Haşotti sau de av. Tudor Haşotti, această aversiune este făţişă şi mai mult decât atât, ostentativă, în sala de judecată.”.

Această „pâră” a fost adresată Curţii de Apel Constanţa, în Iunie 2016, de avocatul Ionel Haşotti, în cadrul unei cereri de strămutare.

Jurubiţă i-a dat pe mâna Parchetului pe Haşotti şi Deacu

Supărarea lui Haşotti plecase de la faptul că vicepreşedinta Judecătoriei Constanţa admisese cererea firmei Somaco Construct SRL de înscriere în fals a unor acte de executare silită. În fapt, situaţia avea legătură cu litigiul privind cariera de la Sibioara. O carieră retrocedată, în anul 2008, unor clienţi ai avocatului Ionel Haşotti, cu încălcarea flagrantă a legii! În 2012, clienţii lui Haşotti au obţinut o hotărâre judecătorească semnată de Chirăţica Enache, prin care firma Somaco a fost obligată să demoleze clădirile de pe terenul retrocedat, să evacueze echipamentele şi să sisteze operaţiunile miniere, sub sancţiunea de daune cominatorii. Clădiri n-au existat niciodată în groapa de carieră. Însă, după ani buni, clienţii lui Haşotti l-au învestit pe executorul Vasile Deacu să calculeze daune. Pornind exclusiv de la situaţia scriptică şi fără a verifica realitatea din teren, Vasile Deacu a întocmit acte de executare silită, de ordinul milioanelor de lei. Având convingerea că se află în faţa unui nou abuz, proprietarul Somaco, Grigore Comănescu, a cerut înscrierea în fals a actelor prin care se încerca spolierea sa pe motiv că n-a demolat clădirile care n-au existat niciodată. Mai departe, găsind pertinente argumentele omului de afaceri, judecătoarea Alina Jurubiţă a admis cererea şi a sesizat Parchetul în privinţa faptelor lui Haşotti şi Deacu. Avocatul a reacţionat, formulând atât cerere de recuzare a judecătoarei, cât şi cerere de strămutare a cauzei. Acesta a insistat asupra aversiunii pe care judecătoarea ar fi avut-o faţă de persoana sa.

Haşotti scrie că a fost umilit şi ameninţă cu disciplinara

„Iar această ostilitate s-a accentuat între timp întrucât pentru motive asemănătoare (Alina Jurubiţă – n.r.) a mai fost recuzată de mai multe ori şi în dosarul 8723/212/2012 (Felescu Mihai vs. Fincogero vs. Municipiul Constanţa…)…”.

Precizăm că Ionel Haşotti este avocatul Fincogero, o firmă italiană care a obţinut sume colosale de la municipalitatea constănţeană pentru lucrări de infrastructură în cartierul Faleză Nord, lucrări încredinţate fără un deviz estimativ, care au fost evaluate direct în procedura executării silite, prin expertiză tehnică, iar nu contabilă.

În sfârşit, în „pâra” sa, Haşotti mai sugera că judecătoarea Alina Jurubiţă i-ar fi creat o situaţie umilitoare, ştirbindu-i reputaţia, precum şi faptul că o atare conduită ar fi în contradicţie cu Legea 303/2004, care se referă la răspunderea disciplinară a magistraţilor. Nu ştim dacă menţiunea lui Haşotti privind răspunderea disciplinară a fost o simplă ameninţare sau o declaraţie de intenţie cu privire la o acţiune ulterioară. Însă, în mod cert, demisia Alinei Jurubiţă de la conducerea Judecătoriei nu are legătură cu nicio cercetare disciplinară şi cu nicio „pâră”, oficial aceasta invocând motive de ordin personal, pentru gestul de a renunţa la funcţie înainte de mijlocul mandatului.

Comments

comments

Justitie

Procurorul Adina Florea scapă de Inspecția Judiciară în legătură cu protocolul SRI-Parchetul General

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Apel Bucureşti a respins, în cursul zilei de azi, o acţiune a fostului procuror general Augustin Lazăr prin care acesta cerea ca Inspecţia Judiciară să redeschidă verificările faţă de procurorul Adina Florea, în legătură cu protocolul SRI – Parchetul General publicat pe Darius Vâlcov.

”Respinge cererea ca neîntemeiată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. În cazul declarării, recursul se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, azi 08.11.2019”, se arată în decizia instanţei publicată de Europa FM.

În luna martie 2019, Augustin Lazăr a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti în care solicita obligarea Inspecţiei Judiciare să redeschidă verificările disciplinare împotriva procurorului Adina Florea, cea care a câştigat concursul pentru şefia Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie.

În august 2018, Darius Vâlcov a postat pe Facebook un protocol de colaborare între SRI şi Parchet, care avea caracter clasificat, referitor la ”cooperarea pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin”, încheiat în decembrie 2016.

Augustin Lazăr susţinea că, pe vremea când activa la Parchetul Curţii de Apel Constanţa, Adina Florea ar fi solicitat unei grefiere fotocopierea protocolului SRI – Parchetul General, iar copia documentului ar fi ajuns la Darius Vâlcov, care l-a publicat pe Facebook.

Grefiera respectivă a fost anchetată de procurorii de la Parchetul General, însă anchetatorii au dispus renunţarea la urmărirea penală pe motiv că ea a efectuat o copie de pe un document clasificat la solicitarea unei persoane în raport cu care se afla într-o poziţie de subordonare.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Magistrații de la ÎCCJ au REVOCAT arestul preventiv pentru Radu Mazăre, în dosarul Polaris

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Magistrații instanței supreme au admis, marți, contestația lui Radu Mazăre și au revocat arestul preventiv dispus în dosarul Polaris, decizia fiind definitivă. Astfel, Radu Mazăre rămâne doar cu pedeapsa definitivă de 9 ani din dosarul retrocedărilor.

„Cu majoritate, Admite contestaţia formulată de inculpatul Mazăre Radu Ştefan. (…) Revocă măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul Mazăre Radu Ştefan prin mandatul de arestare preventivă nr.1/10 ianuarie 2018 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală”, se arată în minuta instanței.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă, informează mediafax.ro.

Radu Mazăre a fost plasat inițial, în dosarul Polaris, sub control judiciar, însă fostul edil a încălcat condiţiile şi a plecat în Madagascar, fiind emis ulterior mandat de arestare pe numele său.

Mazăre a fost condamnat, în primă instanţă, la 9 ani şi 10 luni ani de închisoare în dosarul „Polaris”.

Însă fostul primar al Constanţei, extrădat din Madagascar pentru a-şi ispăşi pedeapsa de 9 ani de închisoare cu executare în România în alt dosar, cel al retrocedărilor, este deja încarcerat la Penitenciarul Rahova.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Kovesi: CONTURI pe ZERO, trăiește din salariul de magistrat și locuiește într-un apartament de două camere

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, actualul procuror şef european are conturi pe zero, un apartament de două camere luat cu credit ipotecar şi trăieşte din salariul generos de magistrat, relevă ultima declaraţie de avere acesteia.

Potrivit documentului, noul procuror șef european are patru conturi curente şi unul de economii deschise la BRD – Groupe Societe Generale.

Astfel, trei dintre conturile curente sunt deschise încă din 2016. Primul este în euro, iar valoarea sa este zero, al doilea şi al treilea sunt în lei iar valoarea lor este de 195 de lei, respectiv 10.926 de lei.

Al patrulea cont curent este deschis în anul 2017, dar și valoarea acestuia este zero. Contul de economii este deschis în 2016, iar fostul procuror şef al DNA declară în el suma de 35.474 de euro, din care 10.000 de euro „ca urmare partaj succesoral 2018”.

Cu toate acestea Kovesi a avut ca magistrat român un salariu generos, iar în 2018 a câştigat 265.932 de lei, respectiv 22.161 de lei pe lună.

Declaraţia de avere mai cuprinde şi venituri obţinute din dobânda contului de economii deschis la BRD, şi anume 69,35 de lei.

Astfel, în privinţa acestora, Kovesi însemnează, în declaraţia de avere semnată în 22 mai 2018, un singur apartament cu 2 camere, cu suprafaţa de 54,74 metri pătraţi  pe care îl deţine din 2007 şi pe care l-a achiziţionat printr-un credit ipotecar.

Dacă în 2016, Laura Codruța Kovesi a declarat venituri de aproape 160.000 de lei din salariu, lucrurile au stat, în mod normal, puțin mai prost pentru 2019

Ea a câştigat şi 4.000 de euro ca expert în mai multe programe europene precum EU Grant-Albania, TAIEX – Muntenegru, TAIEX-Moldova.

Laura Codruța Koveși a fost numită drept procuror șef european. Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a primit nu mai puțin de 17 voturi din 22 posibile.

sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: