Connect with us

Justitie

Vicepreşedinta Judecătoriei Constanţa şi-a dat demisia din motive personale. Ce probleme avea Alina Jurubiţă cu avocatul Haşotti

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Judecătoarea Alina Jurubiţă renunţă la funcţia de vicepreşedintă a Judecătoriei Constanţa cu mult înainte de finalizarea mandatului. În demisia pe care a înaintat-o Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta a invocat motive personale.

Reperele unei cariere solide

Potrivit datelor publice, Alina Jurubiţă a intrat în magistratură pe 29 iunie 2010, prin decret prezidenţial, după ce a fost admisă la concursul organizat de Institutul Naţional al Magistraturii. La sfârşitul anului 2012, a obţinut cea mai mare medie la concursul organizat pentru ocuparea poziţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Constanţa, fiind numită în această funcţie la 1 ianuarie 2013, cu un mandat de trei ani. Pe 1 ianuarie 2016, în urma unui nou concurs pe care l-a câştigat, a fost numită pentru un al doilea mandat de vicepreşedinte al Judecătoriei Constanţa. În mod normal, Jurubiţă trebuia să exercite această funcţie până pe 31 decembrie 2018. Ea şi-a înaintat demisia către Consiliul Superior al Magistraturii pe 28 aprilie 2017, la nici jumătate de mandat, solicitând concomitent să fie transferată ca judecător simplu la Tribunalul Constanţa, având gradul de judecător de tribunal.

Pârâtă de Haşotti pentru „ostilitate vădită”

Deşi apreciată de colegii magistraţi pentru conduita ei profesională, Alina Jurubiţă a fost criticată fără menajamente de cunoscutul avocat Ionel Haşotti, fostul şef al Baroului Constanţa.

„Doamna judecător Alina Jurubiţă se află în relaţii de ostilitate vădită cu av. Ionel Haşotti, ostilitate care datează din perioada în care domnia sa era avocat în Baroul Constanţa. Domnia sa a mărturisit de altfel această ostilitate, a cărei origine o plasează în anumite atitudini ale Decanului în perioada respectivă, care ar fi vizat-o în mod direct. Această ostilitate nereprimată prin autocontrol este extinsă şi faţă de unii dintre avocaţii SCA Haşotti şi Asociaţii, mai exact a acelora care intră în contact profesional cu domnia sa. Că este vorba de av. Ionel Haşotti sau de av. Tudor Haşotti, această aversiune este făţişă şi mai mult decât atât, ostentativă, în sala de judecată.”.

Această „pâră” a fost adresată Curţii de Apel Constanţa, în Iunie 2016, de avocatul Ionel Haşotti, în cadrul unei cereri de strămutare.

Jurubiţă i-a dat pe mâna Parchetului pe Haşotti şi Deacu

Supărarea lui Haşotti plecase de la faptul că vicepreşedinta Judecătoriei Constanţa admisese cererea firmei Somaco Construct SRL de înscriere în fals a unor acte de executare silită. În fapt, situaţia avea legătură cu litigiul privind cariera de la Sibioara. O carieră retrocedată, în anul 2008, unor clienţi ai avocatului Ionel Haşotti, cu încălcarea flagrantă a legii! În 2012, clienţii lui Haşotti au obţinut o hotărâre judecătorească semnată de Chirăţica Enache, prin care firma Somaco a fost obligată să demoleze clădirile de pe terenul retrocedat, să evacueze echipamentele şi să sisteze operaţiunile miniere, sub sancţiunea de daune cominatorii. Clădiri n-au existat niciodată în groapa de carieră. Însă, după ani buni, clienţii lui Haşotti l-au învestit pe executorul Vasile Deacu să calculeze daune. Pornind exclusiv de la situaţia scriptică şi fără a verifica realitatea din teren, Vasile Deacu a întocmit acte de executare silită, de ordinul milioanelor de lei. Având convingerea că se află în faţa unui nou abuz, proprietarul Somaco, Grigore Comănescu, a cerut înscrierea în fals a actelor prin care se încerca spolierea sa pe motiv că n-a demolat clădirile care n-au existat niciodată. Mai departe, găsind pertinente argumentele omului de afaceri, judecătoarea Alina Jurubiţă a admis cererea şi a sesizat Parchetul în privinţa faptelor lui Haşotti şi Deacu. Avocatul a reacţionat, formulând atât cerere de recuzare a judecătoarei, cât şi cerere de strămutare a cauzei. Acesta a insistat asupra aversiunii pe care judecătoarea ar fi avut-o faţă de persoana sa.

Haşotti scrie că a fost umilit şi ameninţă cu disciplinara

„Iar această ostilitate s-a accentuat între timp întrucât pentru motive asemănătoare (Alina Jurubiţă – n.r.) a mai fost recuzată de mai multe ori şi în dosarul 8723/212/2012 (Felescu Mihai vs. Fincogero vs. Municipiul Constanţa…)…”.

Precizăm că Ionel Haşotti este avocatul Fincogero, o firmă italiană care a obţinut sume colosale de la municipalitatea constănţeană pentru lucrări de infrastructură în cartierul Faleză Nord, lucrări încredinţate fără un deviz estimativ, care au fost evaluate direct în procedura executării silite, prin expertiză tehnică, iar nu contabilă.

În sfârşit, în „pâra” sa, Haşotti mai sugera că judecătoarea Alina Jurubiţă i-ar fi creat o situaţie umilitoare, ştirbindu-i reputaţia, precum şi faptul că o atare conduită ar fi în contradicţie cu Legea 303/2004, care se referă la răspunderea disciplinară a magistraţilor. Nu ştim dacă menţiunea lui Haşotti privind răspunderea disciplinară a fost o simplă ameninţare sau o declaraţie de intenţie cu privire la o acţiune ulterioară. Însă, în mod cert, demisia Alinei Jurubiţă de la conducerea Judecătoriei nu are legătură cu nicio cercetare disciplinară şi cu nicio „pâră”, oficial aceasta invocând motive de ordin personal, pentru gestul de a renunţa la funcţie înainte de mijlocul mandatului.

Comments

comments

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, 6 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru trafic de influență

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a decis, joi, Tribunalul București. Potrivit documentelor, decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată. De asemenea, magistrații au decis confiscarea sumei de 12.513.894 lei de la Blejnar şi menţinerea sechestrului pe averea acestuia până la concurenţa acestei sume.

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

“Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip ‘fantomă’ controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că, din această sumă de bani, lui Blejnar i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

sursa: agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

CSM: Adina Florea, aviz negativ pentru funcția de procuror șef al DNA

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În şedinţa din data de 8 octombrie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului justiției de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a Adinei Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Hotărârea Secţiei pentru procurori va fi motivată şi transmisă Ministerului Justiţiei.

Avizul este unul consultativ.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: