Connect with us

Justitie

Vicepreşedinta Judecătoriei Constanţa şi-a dat demisia din motive personale. Ce probleme avea Alina Jurubiţă cu avocatul Haşotti

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Judecătoarea Alina Jurubiţă renunţă la funcţia de vicepreşedintă a Judecătoriei Constanţa cu mult înainte de finalizarea mandatului. În demisia pe care a înaintat-o Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta a invocat motive personale.

Reperele unei cariere solide

Potrivit datelor publice, Alina Jurubiţă a intrat în magistratură pe 29 iunie 2010, prin decret prezidenţial, după ce a fost admisă la concursul organizat de Institutul Naţional al Magistraturii. La sfârşitul anului 2012, a obţinut cea mai mare medie la concursul organizat pentru ocuparea poziţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Constanţa, fiind numită în această funcţie la 1 ianuarie 2013, cu un mandat de trei ani. Pe 1 ianuarie 2016, în urma unui nou concurs pe care l-a câştigat, a fost numită pentru un al doilea mandat de vicepreşedinte al Judecătoriei Constanţa. În mod normal, Jurubiţă trebuia să exercite această funcţie până pe 31 decembrie 2018. Ea şi-a înaintat demisia către Consiliul Superior al Magistraturii pe 28 aprilie 2017, la nici jumătate de mandat, solicitând concomitent să fie transferată ca judecător simplu la Tribunalul Constanţa, având gradul de judecător de tribunal.

Pârâtă de Haşotti pentru „ostilitate vădită”

Deşi apreciată de colegii magistraţi pentru conduita ei profesională, Alina Jurubiţă a fost criticată fără menajamente de cunoscutul avocat Ionel Haşotti, fostul şef al Baroului Constanţa.

„Doamna judecător Alina Jurubiţă se află în relaţii de ostilitate vădită cu av. Ionel Haşotti, ostilitate care datează din perioada în care domnia sa era avocat în Baroul Constanţa. Domnia sa a mărturisit de altfel această ostilitate, a cărei origine o plasează în anumite atitudini ale Decanului în perioada respectivă, care ar fi vizat-o în mod direct. Această ostilitate nereprimată prin autocontrol este extinsă şi faţă de unii dintre avocaţii SCA Haşotti şi Asociaţii, mai exact a acelora care intră în contact profesional cu domnia sa. Că este vorba de av. Ionel Haşotti sau de av. Tudor Haşotti, această aversiune este făţişă şi mai mult decât atât, ostentativă, în sala de judecată.”.

Această „pâră” a fost adresată Curţii de Apel Constanţa, în Iunie 2016, de avocatul Ionel Haşotti, în cadrul unei cereri de strămutare.

Jurubiţă i-a dat pe mâna Parchetului pe Haşotti şi Deacu

Supărarea lui Haşotti plecase de la faptul că vicepreşedinta Judecătoriei Constanţa admisese cererea firmei Somaco Construct SRL de înscriere în fals a unor acte de executare silită. În fapt, situaţia avea legătură cu litigiul privind cariera de la Sibioara. O carieră retrocedată, în anul 2008, unor clienţi ai avocatului Ionel Haşotti, cu încălcarea flagrantă a legii! În 2012, clienţii lui Haşotti au obţinut o hotărâre judecătorească semnată de Chirăţica Enache, prin care firma Somaco a fost obligată să demoleze clădirile de pe terenul retrocedat, să evacueze echipamentele şi să sisteze operaţiunile miniere, sub sancţiunea de daune cominatorii. Clădiri n-au existat niciodată în groapa de carieră. Însă, după ani buni, clienţii lui Haşotti l-au învestit pe executorul Vasile Deacu să calculeze daune. Pornind exclusiv de la situaţia scriptică şi fără a verifica realitatea din teren, Vasile Deacu a întocmit acte de executare silită, de ordinul milioanelor de lei. Având convingerea că se află în faţa unui nou abuz, proprietarul Somaco, Grigore Comănescu, a cerut înscrierea în fals a actelor prin care se încerca spolierea sa pe motiv că n-a demolat clădirile care n-au existat niciodată. Mai departe, găsind pertinente argumentele omului de afaceri, judecătoarea Alina Jurubiţă a admis cererea şi a sesizat Parchetul în privinţa faptelor lui Haşotti şi Deacu. Avocatul a reacţionat, formulând atât cerere de recuzare a judecătoarei, cât şi cerere de strămutare a cauzei. Acesta a insistat asupra aversiunii pe care judecătoarea ar fi avut-o faţă de persoana sa.

Haşotti scrie că a fost umilit şi ameninţă cu disciplinara

„Iar această ostilitate s-a accentuat între timp întrucât pentru motive asemănătoare (Alina Jurubiţă – n.r.) a mai fost recuzată de mai multe ori şi în dosarul 8723/212/2012 (Felescu Mihai vs. Fincogero vs. Municipiul Constanţa…)…”.

Precizăm că Ionel Haşotti este avocatul Fincogero, o firmă italiană care a obţinut sume colosale de la municipalitatea constănţeană pentru lucrări de infrastructură în cartierul Faleză Nord, lucrări încredinţate fără un deviz estimativ, care au fost evaluate direct în procedura executării silite, prin expertiză tehnică, iar nu contabilă.

În sfârşit, în „pâra” sa, Haşotti mai sugera că judecătoarea Alina Jurubiţă i-ar fi creat o situaţie umilitoare, ştirbindu-i reputaţia, precum şi faptul că o atare conduită ar fi în contradicţie cu Legea 303/2004, care se referă la răspunderea disciplinară a magistraţilor. Nu ştim dacă menţiunea lui Haşotti privind răspunderea disciplinară a fost o simplă ameninţare sau o declaraţie de intenţie cu privire la o acţiune ulterioară. Însă, în mod cert, demisia Alinei Jurubiţă de la conducerea Judecătoriei nu are legătură cu nicio cercetare disciplinară şi cu nicio „pâră”, oficial aceasta invocând motive de ordin personal, pentru gestul de a renunţa la funcţie înainte de mijlocul mandatului.

Comments

comments

Justitie

Banias și Mironescu, ACHITAȚI în dosarul “Portul”. Ce mesaje au după 8 ani de procese

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat luni, 15 Iulie a.c., în dosarul “Portul”, cauza unde mai multe persoane au fost cercetate pentru iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Cunoscutul dosar “Portul” a zguduit din temelii judeţul Constanţa în urmă cu aproape 8 ani.

Magistraţii de la Curte au decis respingerea apelului, astfel, sentinţa de achitare din fond rămânând definitivă. Astfel, toți inculpaţii din dosar au fost achitaţi.

Printre cei achitați sunt și Mircea Banias și Laurențiu Mironescu. Primul, fost director al Portului Constanța și cel de-al doilea a fost secretar general in cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

“O perioadă cruntă”

Contactat telefonic, fostul șef al Portului Constanța, actualul deputat Mircea Banias, a declarat ca cei 8 ani au însemnat o perioada cruntă.

“Mă bucur că s-a terminat. Au fost 8 ani de stres și griji, o perioadă cruntă. Mă bucur că am scăpat de stres, de dosar, deși este foarte greu să repari tot ce s-a întâmplat în acești ani”, a declarat pentru “Ordinea.ro” Mircea Banias, fost director al Portului Constanța.

“Și uite-așa au trecut 8 ani…”

La rândul sau, fostul secretar geneeal din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, Laurențiu Mironescu, și el achitat in același dosar, a postat pe profilul sau de Facebook următorul mesaj:

“Așadar, azi, la fel ca acum 33 de ani, am avut examen … La 15 iulie 1986 am dat primul din cele trei examene pentru admiterea la Institutul de Marină … Algebră și analiză matematică. 33 de ani după, examenul a fost mai complicat … În față unui complet de 5 judecători care au judecat apelul procuraturii la achitarea pe care am primit-o acum 3 ani și jumătate, după alți 4 ani de proces la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acum 33 de ani, rezultatele s-au dat pe 24 iulie. La examenul de azi, rezultatele s-au dat azi. Achitare și la completul de 5. Și uite-așa au trecut 8 ani…”

Părţine din dosar sunt:

Tudoran Dragoş Iulian – intimat (inculpat)

Olteanu Claudiu Constantin – intimat (inculpat)

Milea Adrian – intimat (inculpat)

Bratu Liviu Costel – intimat (inculpat)

Bani Mustafa Akram Naser Abdel Rahman – intimat (inculpat)

Mohamad Rouchdi – intimat (inculpat)

Culea Mihai – intimat (inculpat)

Păun Lucian – intimat (inculpat)

Scrioşteanu Ionuţ Marius – apelant (intimat-inculpat)

Ţiripan Valentin – intimat (inculpat)

Budăi Sorin – intimat (inculpat)

Cadîr Sunai – intimat (inculpat)

Durbac Liviu Adrian – intimat (inculpat)

Roşculeţ Valentin – intimat (inculpat)

Ciobanu Mihai – apelant (intimat-inculpat)

Pilcă Aurelian Cătălin – intimat (inculpat)

Mironescu Laurenţiu – intimat (inculpat)

Banias Mircea Marius – intimat (inculpat)

Bogatu Eugen – intimat (inculpat)

Dodu Marin – intimat (inculpat)

Iordănescu Marian Ionuţ – intimat (inculpat)

Didilescu Ioan Dan – intimat (inculpat)

Ali Amer – intimat (inculpat)

Păun Corneliu – intimat (inculpat)

Zhang Qing – intimat (inculpat)

Pătraşcu Adrian Sorin – intimat (inculpat)

El Haj Ahmad – intimat (inculpat)

Ioniţă Ion Marius – intimat (inculpat)

Ioniţă Ionela – intimat (inculpat)

Barbu Andreea Emilia – intimat (inculpat)

Abed Ibrahim El Desouki Othman Ayoub – intimat (inculpat)

Miao Rongsheng – intimat (inculpat)

Ni Jinming – Intimat (Inculpat)

Riscu Adrian – intimat (inculpat)

Drăguţel Cezar Ştefan – apelant (intimat-inculpat)

Tudoran Horia Dan – intimat (inculpat)

Catargiu Laurenţiu – intimat (inculpat)

Ni Jinping – intimat (inculpat)

Guo Ning – intimat (inculpat)

Sc. ADIDAS A.G. Prin reprezentantul legal S.C Frisch & Partners S.R.L. – intimat (parte vătămată)

Ministerul Public – Parchetul De Pe Lângă Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – apelant

sursa foto: Ziua de Constanța

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

DNA: Primarul Decebal Făgădău, urmărit penal alături de Radu Mazăre

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în trei dosare distincte și începerea urmăririi penale într-un al patrulea dosar față de mai multe persoane (inculpați și suspecți) din cadrul Primăriei Constanța, după cum urmează:

1FĂGĂDĂU DECEBAL, la data faptei viceprimar al municipiului Constanța,
CONSTANTIN NICOLETA, la data faptei șefă a Serviciului autorizații în construcții din cadrul Primăriei Municipiului Constanța,
DINESCU FULVIA ANTONELA, la data faptei director executiv adjunct al Direcției Administrației Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanța
toți trei pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracțiunilor de corupție
și față de
TĂNASE LUIZA ELENA, la data faptei arhitect-șef al primăriei municipiului Constanța,
MAZĂRE RADU ȘTEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanța,
ambii pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție.

Starea de fapt reținută de procurorii anticorupție în această cauză a fost mediatizată prin comunicatul nr. 1126/VIII/3 din 04 decembrie 2017 și se referea la construirea, cu nerespectarea dispozițiilor legale, în zona centrală a stațiunii Mamaia, a unui imobil în regim P+5E-6E cu destinație cazare și alimentație publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizații de construire, emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanța.

2. MAZĂRE RADU ȘTEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanța, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În luna mai 2007, inculpatul Mazăre Radu Ștefan, în calitate de primar al municipiului Constanța, cu încălcarea prevederilor legale, a inițiat un proiect de hotărâre în vederea vânzării prin negociere directă și nu prin licitație publică, către o societate comercială, a unei suprafețe de 4.000 mp teren, amplasată în intravilanul mun. Constanța, zona Lacului Siutghiol.
Ulterior, inculpatul a perfectat contractul de vânzare-cumpărare a acestui teren, deși prețul de 110.000 euro fără TVA (25,25 euro/mp) era vădit mai mic decât cel real (300.305 euro fără TVA).
În luna noiembrie 2012, procedând în aceeași manieră, inculpatul a permis realizarea unui schimb de terenuri cu o societate comercială în condiții vădit păgubitoare pentru patrimoniul municipiului Constanța.
Tranzacția a fost una inutilă și a reprezentat o formă disimulată de înstrăinare directă (nu prin licitație publică) și la prețuri mult mai mici decât cele reale a unor terenuri ce prezentau interes pentru firma respectivă.
Tranzacția a fost încheiată în forma propusă de inculpat în anul 2018, iar prin această tranzacție societatea comercială a cedat suprafața de 542 mp, evaluată la suma de 15.718 euro, și a primit la schimb 412 mp, evaluați la 76.396 euro.

3. MAZĂRE RADU ȘTEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, în formă continuată.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2007-2009, inculpatul Mazăre Radu Ștefan, în calitate de primar al municipiului Constanța, cu încălcarea prevederilor legale, a înstrăinat, la prețuri subevaluate (aproximativ 700.000 euro), opt terenuri în suprafață totală de aproximativ 6.000 m.p. din domeniul privat al municipiului Constanța, situate toate în stațiunea Mamaia.
În realitate, prețul acestor terenuri se ridica la aproximativ 2.200.000 euro.

4. Într-o cauză separată, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un număr de 29 de funcționari din cadrul primăriei municipiului Constanța, pentru săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul (sub forma autoratului și a complicității).

Din ordonanța întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia:
În perioada octombrie 2008 – februarie 2012, funcționarii respectivi, cu încălcarea legii, au înstrăinat către mai multe persoane fizice și juridice, un număr de 32 de terenuri (în total 14.922 mp) la prețuri vădit mai mici decât cele reale.

Inculpaților și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Radu Mazăre, adus la DNA Constanța. Este acuzat de complicitate la abuz în serviciu

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Radu Mazăre a fost transferat luni temporar de la Penitenciarul Rahova la Penitenciarul Poarta Albă pentru a fi audiat într-un dosar de la DNA Constanța.

Fostul primar al municipiului Constanța este suspect într-un dosar în care procurorii îl acuză de complicitate la abuz în serviciu, alături de actualul primar constănțean, Decebal Făgădău, și de alți funcționari din primărie.

Radu Mazăre, extrădat din Madagascar pentru a-şi ispăşi pedeapsa de 9 ani de închisoare cu executare în România în dosarul retrocedărilor din Constanța și Stațiunea Mamaia a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova, acolo unde își va ispăși și pedeapsa.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: