Connect with us

Justitie

Vicepreşedinta Judecătoriei Constanţa şi-a dat demisia din motive personale. Ce probleme avea Alina Jurubiţă cu avocatul Haşotti

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Judecătoarea Alina Jurubiţă renunţă la funcţia de vicepreşedintă a Judecătoriei Constanţa cu mult înainte de finalizarea mandatului. În demisia pe care a înaintat-o Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta a invocat motive personale.

Reperele unei cariere solide

Potrivit datelor publice, Alina Jurubiţă a intrat în magistratură pe 29 iunie 2010, prin decret prezidenţial, după ce a fost admisă la concursul organizat de Institutul Naţional al Magistraturii. La sfârşitul anului 2012, a obţinut cea mai mare medie la concursul organizat pentru ocuparea poziţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Constanţa, fiind numită în această funcţie la 1 ianuarie 2013, cu un mandat de trei ani. Pe 1 ianuarie 2016, în urma unui nou concurs pe care l-a câştigat, a fost numită pentru un al doilea mandat de vicepreşedinte al Judecătoriei Constanţa. În mod normal, Jurubiţă trebuia să exercite această funcţie până pe 31 decembrie 2018. Ea şi-a înaintat demisia către Consiliul Superior al Magistraturii pe 28 aprilie 2017, la nici jumătate de mandat, solicitând concomitent să fie transferată ca judecător simplu la Tribunalul Constanţa, având gradul de judecător de tribunal.

Pârâtă de Haşotti pentru „ostilitate vădită”

Deşi apreciată de colegii magistraţi pentru conduita ei profesională, Alina Jurubiţă a fost criticată fără menajamente de cunoscutul avocat Ionel Haşotti, fostul şef al Baroului Constanţa.

„Doamna judecător Alina Jurubiţă se află în relaţii de ostilitate vădită cu av. Ionel Haşotti, ostilitate care datează din perioada în care domnia sa era avocat în Baroul Constanţa. Domnia sa a mărturisit de altfel această ostilitate, a cărei origine o plasează în anumite atitudini ale Decanului în perioada respectivă, care ar fi vizat-o în mod direct. Această ostilitate nereprimată prin autocontrol este extinsă şi faţă de unii dintre avocaţii SCA Haşotti şi Asociaţii, mai exact a acelora care intră în contact profesional cu domnia sa. Că este vorba de av. Ionel Haşotti sau de av. Tudor Haşotti, această aversiune este făţişă şi mai mult decât atât, ostentativă, în sala de judecată.”.

Această „pâră” a fost adresată Curţii de Apel Constanţa, în Iunie 2016, de avocatul Ionel Haşotti, în cadrul unei cereri de strămutare.

Jurubiţă i-a dat pe mâna Parchetului pe Haşotti şi Deacu

Supărarea lui Haşotti plecase de la faptul că vicepreşedinta Judecătoriei Constanţa admisese cererea firmei Somaco Construct SRL de înscriere în fals a unor acte de executare silită. În fapt, situaţia avea legătură cu litigiul privind cariera de la Sibioara. O carieră retrocedată, în anul 2008, unor clienţi ai avocatului Ionel Haşotti, cu încălcarea flagrantă a legii! În 2012, clienţii lui Haşotti au obţinut o hotărâre judecătorească semnată de Chirăţica Enache, prin care firma Somaco a fost obligată să demoleze clădirile de pe terenul retrocedat, să evacueze echipamentele şi să sisteze operaţiunile miniere, sub sancţiunea de daune cominatorii. Clădiri n-au existat niciodată în groapa de carieră. Însă, după ani buni, clienţii lui Haşotti l-au învestit pe executorul Vasile Deacu să calculeze daune. Pornind exclusiv de la situaţia scriptică şi fără a verifica realitatea din teren, Vasile Deacu a întocmit acte de executare silită, de ordinul milioanelor de lei. Având convingerea că se află în faţa unui nou abuz, proprietarul Somaco, Grigore Comănescu, a cerut înscrierea în fals a actelor prin care se încerca spolierea sa pe motiv că n-a demolat clădirile care n-au existat niciodată. Mai departe, găsind pertinente argumentele omului de afaceri, judecătoarea Alina Jurubiţă a admis cererea şi a sesizat Parchetul în privinţa faptelor lui Haşotti şi Deacu. Avocatul a reacţionat, formulând atât cerere de recuzare a judecătoarei, cât şi cerere de strămutare a cauzei. Acesta a insistat asupra aversiunii pe care judecătoarea ar fi avut-o faţă de persoana sa.

Haşotti scrie că a fost umilit şi ameninţă cu disciplinara

„Iar această ostilitate s-a accentuat între timp întrucât pentru motive asemănătoare (Alina Jurubiţă – n.r.) a mai fost recuzată de mai multe ori şi în dosarul 8723/212/2012 (Felescu Mihai vs. Fincogero vs. Municipiul Constanţa…)…”.

Precizăm că Ionel Haşotti este avocatul Fincogero, o firmă italiană care a obţinut sume colosale de la municipalitatea constănţeană pentru lucrări de infrastructură în cartierul Faleză Nord, lucrări încredinţate fără un deviz estimativ, care au fost evaluate direct în procedura executării silite, prin expertiză tehnică, iar nu contabilă.

În sfârşit, în „pâra” sa, Haşotti mai sugera că judecătoarea Alina Jurubiţă i-ar fi creat o situaţie umilitoare, ştirbindu-i reputaţia, precum şi faptul că o atare conduită ar fi în contradicţie cu Legea 303/2004, care se referă la răspunderea disciplinară a magistraţilor. Nu ştim dacă menţiunea lui Haşotti privind răspunderea disciplinară a fost o simplă ameninţare sau o declaraţie de intenţie cu privire la o acţiune ulterioară. Însă, în mod cert, demisia Alinei Jurubiţă de la conducerea Judecătoriei nu are legătură cu nicio cercetare disciplinară şi cu nicio „pâră”, oficial aceasta invocând motive de ordin personal, pentru gestul de a renunţa la funcţie înainte de mijlocul mandatului.

Comments

comments

Justitie

Adina Florea și Andrei Bodean, constănțenii din competiția pentru șefia DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Şase procurori şi-au depus candidatura pentru a ocupa funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a anunţat, vineri, Ministerul Justiţiei. Adina Florea şi Sorin Armeanu şi-au depus dosarele în ultima zi, cu câteva ore înainte de expirarea termenului limită.

„Candidaturile depuse până la data de 24 august 2018, ora 16,30, la Ministerul Justiţiei pentru selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt Paula – Nicoleta Tănase, Nicolae Lupulescu, Gabriela Scutea, Andrei Bodean, Adina Florea Şi Sorin Armeanu”, au anunţat, vineri, reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Ultimii doi candidaţi şi-au depus dosarele cu doar câteva ore înainte de expirarea termenului limită. Vineri, la ora 13.00, Tudorel Toader anunţa că există patru candidaţi.

Adina Florea este procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, iar Sorin Armeanu prim-procuror Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Gabriela Scutea este fost procuror general adjunct al României şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Procurorul Gabriela Scutea de la Parcheul Curţii de Apel Braşov a fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei (ianuarie 2016), anterior fiind Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie, potrivit news.ro.

În perioada  mai – august 2013 a fost consilier al procurorului general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Între noiembrie 2006 – mai 2013 a fost adjunct al procurorului general Laura Codruţa Kovesi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, responsabil pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit . Anterior, a fost procuror la Braşov.

Andrei Bodean are 38 de ani şi este procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa.

El a instrumentat mai multe dosare vizându-l pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu. De altfel, dosarul în care Constantinescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciul în cazul Centrului Militar Zonal a fost instrumentat de Andrei Bodean.

Paula Tănase are 47 de ani şi este procuror la Parchetul Curţii de Apel Galaţi, iar anterior, începând cu 2009, ea a lucrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi.

În perioada 2007-2009, Paula Tănase a fost procuror al Secţiei judiciar-penale din cadrul aceleiaşi instanţe, iar în perioada 2006 – 2007, procuror la Secţia Urmărire penală la aceeaşi instanţă. Ea a intrat în magistratură în 1996, ca procuror stagiar la Parchetu Judecătoriei Galaţi, după ce a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi, cu media 9.46. Paula Tănase scria despre ea, în anul 2012, că deşi au existat perioade în care a instrumentat şi o mie de dosare pe an, avea ”stoc zero de la o săptămână la alta” şi nu a avut ”nicio restituire sau achitare în soluţiile de trimitere în judecată dispuse”.

Ea a candidat şi în 2012 pentru conducerea DNA.

Nicolae Lupulescu are gradul de general-maior şi este procuror la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a fost detaşat la Ministerul Apărării Naţionale, în martie 2016, pentru o perioadă de trei ani, prin Hotărârea CSM nr. 148/ 2016. Lupulescu a candidat, în martie 2015, pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, alături de Ioana Albani, Daniel Horodniceanu, Giorgiana Hosu, Adrian Glugă şi Cătălin Borcoman.

În perioada 3-5 septembrie, candidaţii vor susţine interviul cu ministrul Justiţiei, iar în 6 septembrie ar urma să fie anunţate rezultatele selecţiei.

Propunerea/propunerile ministrului justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui, în vederea numirii în funcţia de conducere.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, declara că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor.
”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, afirma Toader.

El susţineacă exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut interviul pentru acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prima selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Ministerul Justiţiei reia procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Ministerul Justiţiei reia astăzi procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA, după ce, la prima selecţie, ministrul Tudorel Toader nu a acceptat niciunul din cei patru candidaţi.

Conform unui anunţ al Ministerului Justiţiei, în perioada 06.08 – 06.09. 2018, ministerul organizează selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Selecţia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Candidaţii pot depune cereri de înscriere, pentru funcţia de conducere vacantă, până la data de 24 august (inclusiv), la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei. Cererile de participare la selecţie vor fi însoţite de: dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime prevăzute de lege; declaraţiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific (Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăşi 10 pagini. Planul şi anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spaţiere la 1,5 rânduri); un curriculum vitae al procurorului; minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, în ultimii 5 ani; ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie; orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29 august.

Procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 3-5 septembrie, un interviu cu ministrul Justiţiei.

În 6 septembrie vor fi anunţate rezultatele selecţiei.

Propunerea/propunerile ministrului justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei înaintează propunerea Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere, se mai precizează în anunţ.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, a declarat, în urmă cu o săptămână, că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor. ”Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Toader a precizat că aşteaptă să se înscrie cât mai mulţi candidaţi penru a ocupa funcţia de procuror-şef al DNA, iar aceştia ar trebui să aibă un plan managerial ”din care să rezulte starea actuală a DNA, din care să rezulte măsurile de îmbunătăţire a activităţii, din care să rezulte şi un grafic privind realizarea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii”.

”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Acesta a precizat că exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut până acum interviul pentru acest post.

Procedura de selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA este reluată, în condiţiile în care ministrul Justiţiei a anunţat că niciunul dintre candidaţi nu întruneşte condiţiile necesare pentru a ocupa acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Patru candidați pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție. Cine vrea să-i ia locul lui Koveși

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Al patrulea candidat care și-a depus candidatura pentru şefia Direcției Naționale Anticorupție este procuroarea Elena Grecu. Aceasta lucrează din 2015 ca şefă a Biroului Juridic al DNA, structura centrală. Anterior, a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Facem precizarea că, până acum, în cursa pentru funcţia de procuror şef al DNA s-au înscris Florentina Mirică, şefa Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din Direcţia Naţională Anticorupţie, Marius Iacob, procuror şef adjunct al DNA, şi Cristian Lazăr, procuror şef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ.

Citiți și:

Președintele Iohannis a semnat decretul de REVOCARE din funcție a șefei DNA

Luni este ultima zi pentru depunerea candidaturilor pentru postul de procuror-şef al DNA.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: