În urmă cu puţină vreme, primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, a postat pe pagina sa de Facebook un anunț care evocă existența unor acțiuni neprincipiale ale unor puteri străine la Constanța.
Iată ce a scris în urmă cu o jumătate de oră:
“Am constatat cu îngrijorare că în ultimele 3 luni s-au intensificat acțiunile neprincipiale ale unor diplomați străini prezenți la Constanța, acțiuni ce pot afecta climatul de conviețuire interetnică și interconfesională în Dobrogea.
Înțeleg interesul crescut al unor puteri regionale față de Dobrogea, mai ales în condițiile in care baza militară “Mihail Kogălniceanu” va deveni cea mai mare bază militară SUA din Europa, cu toate garanțiile de securitate și avantajele ce decurg pentru țara noastră.
Dar, în numele locuitorilor municipiului Constanța, îndemn diplomații străini și liderii comunităților etnice locale la echilibru, la respectarea legislației naționale și a Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.
Dobrogea a fost și TREBUIE să rămână un model de conviețuire interetnică.”
Se pare că mesajul primarului are legătură cu situația descrisă aici:
Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!
