Connect with us

Exclusiv

VIDEO. Fenomenul prostituției pe axa Caracal – Constanța. Vulnerabilități din justiție

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Povestea zguduitoare de la Caracal are, fără îndoială, legături cu fenomenul prostituției și proxenetismului. Elemente în acest sens au fost prezentate deja în spațiul public. O româncă din Italia a declarat pentru Realitatea TV, în urmă cu două zile, că Gheorghe Dincă, asasinul Alexandrei Măceșanu, s-ar fi ocupat, cu ani buni înainte, de proxenetism în Italia, fiind membru într-o rețea condusă de un constănțean, pe nume Mihai. Rețeaua acționa în orașul italian Bari, traficând și exploatând sexual tinere, inclusiv minore, aduse din România.

Informația lansată de Realitatea TV ne-a motivat să colectăm cele mai relevante informații din surse publice cu privire la fenomenul prostituției din cele două locuri. În mod cert, Caracalul și Constanța sunt puncte importante pe harta infracționalității de acest tip. Se întâmplă așa, deoarece justiția din cele două zone este plină de indolenți, de persoane nepregătite profesional sau chiar de persoane vândute mafiei.

2012: 30 de eleve minore, traficate sexual la Caracal

Începem cu zona Caracal. Demența cu acest tip care a sechestrat două fete, le-a agresta, le-a violat și spune că le-a ucis, nu a apărut din neant. Zona e îmbibată de infracționalitate sexuală. În anul 2012, așa cum s-a relatat în presă, la Caracal s-a deschis un prim mare dosar de proxenetism. Vorbim aici de o anchetă în care s-a stabilit că o grupare infracțională, din care făcea parte și un angajat al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Olt, de 43 de ani, a racolat 30 de eleve minore din Caracal în vederea practicării prostituției. Ce căuta un proxenet într-o instituție a statului? Minorele au fost șantajate și obligate să se prostitueze, după ce au fost filmate întreținând raporturi sexuale dezinteresate. Sub amenințarea că aceste filmări vor fi făcute publice sau trimise părinților, elevele au acceptat să se prostitueze în beneficiul financiar al grupării infracționale. De multe ori, copilele erau luate de la școală, din timpul orelor, și duse să facă sex pe bani. Dacă în cazul Alexandrei Măceșanu, autoritățile au reușit să descopere făptașul după 19 ore, în cazul celor 30 de minore situația a fost descoperită abia după un an de zile. Una dintre elevele exploatate de proxeneți a declarat procurorilor că a întreținut 500 de raporturi sexuale plătite în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2012.

2014: Mafioți eliberați de o justiție bolnavă continuă exploatarea sexuală a minorelor

Doi ani mai târziu, în 2014, a irumpt un scandal de proxenetism și mai amplu la Caracal. Procurorii DIICOT au audiat 100 de persoane. 46 din ele au fost aduse cu mascații, în baza unor mandate de aducere. Vorbim în acest caz de o rețea constituită în 2013, care a încasat 30.000 de euro, traficând și exploatând sexual 14 fete, din care 9 erau minore. Rețeaua infracțională era compusă din 6 bărbați și o femeie. Doi dintre proxeneți au fost arestați preventiv și în 2012, pentru infracțiuni similare. Nu știm dacă nu cumva tocmai în dosarul la care ne-am referit mai sus. Eliberarea lor din arest nu a fost niciodată explicată public de magistrații din Olt. Dar, opinăm că această conduită trădează complicități ale justiției locale cu mafia, așa cum se întâmplă în multe locuri din țară, în absența unui mecanism real de control și de tragere la răspundere a magistraților care iau astfel de decizii nesănătoase.

Finul unui deputat de Olt, beneficiar de sex cu minore

Trebuie să notăm că jurnaliștii de la Adevărul, relatând  acest caz, au consemnat (vezi aici) că unul din beneficiarii de sex cu minore este finul unui deputat de Olt. Finul demnitarului fusese  la viața lui șef al cancelariei prefectului de Olt, dar și șef al Inspectoratului de Stat pentru Persoane cu Handicap Olt. Ce căuta un astfel de personaj într-o instituție a statului?

În clipul de mai jos, vedeți momentul în care au fost aduși la audieri infractorii, victimele și clienții care au beneficiat de servicii sexuale din partea unor minore obligate să se prostitueze.

2017: ”Peștoaica” Maria din Caracal, extrădată în Italia

În 2017, o ”peștoaică” din Caracal a fost reținută în localitate, în baza unui mandat internațional emis de autoritățile judiciare din Italia. Maria Pătru, cum se numea aceasta, era acuzată că exploatase în ”cizmă” zeci de fete din România, aduse pentru prostituție începând cu anul 2013. Femeia a fost arestată preventiv în vederea extrădării. Nu există date dacă autoritățile judiciare române au extins cercetările pentru a găsi complicii din Caracal care o ajutaseră la racolarea fetelor. Poate că unul din ei era chiar Gheorghe Dincă. N-avem de unde să știm, dar tocmai din acest motiv indolența organelor este intolerabilă.  

2019: Rețea de proxenetism și cămătărie din care făcea parte și un polițist din Caracal

În aprilie 2019, o altă rețea, formată tot din 7 persoane, a fost descoperită activând în Caracal și în comunele învecinate. Polițiștii de la Combaterea Crimei Organizate și procurorii de la DIICOT au făcut 32 de percheziții domiciliare și au condus 100 de persoane la audieri. Dosarul viza fapte comise începând cu anul 2014. Vorbim aici de trafic de persoane, lipsire de libertate în mod ilegal, amenințare, șantaj, proxenetism și cămătărie. Printre cei vizați în anchetă se află și un polițist de la Serviciul Rutier din Caracal. Ce căuta proxenetul îmbrăcat în haina statului? După cinci ani de activitate, rețeaua a fost destructurată, în contextul în care fetele traficate au ajuns pe piața prostituției din Occident.

Justiția de familie de la Constanța

În celălalt capăt la țării, la Constanța, fenomenul prostituției și proxenetismului este la fel de agresiv, chiar dacă, până acum, nu s-a ivit încă un scelerat să răpească și să ucidă minore, ca să atragă atenția. De asemenea, avem vulnerabilități extrem de grave la nivelul justiției locale, similare cu ce se mai întâmplă doar pe raza curților de apel de la Craiova și Galați. De ani mulți, justiția locală constănțeană s-a transformat într-o castă formată din soți, soții și rude. La Constanța se dau soluții bizare în dosare de judecată sau de urmărire penală, care nu pot fi înțelese decât în ideea unor înțelegeri netransparente între judecători, procurori, avocați, experți și executori judecătorești, unii din ei stând la mese, în locuri publice. E ceva putred aici. Sunt cunoscute situațiile, destructurate de DNA, în care doi judecători locali, cu funcții de conducere, vindeau hotărâri pe șpagă. Există și situații la fel de cunoscute, în care niște procurori locali s-au căznit să închidă dosarele unor infractori, în ciuda faptului că judecătorii de cameră preliminară au infirmat soluțiile de clasare, chiar și de câte trei ori la rând.

De partea infractorilor

Am scris în Ordinea.Ro despre faptul că un procuror de ședință a pledat într-o ședință publică de judecată în favoarea unui infractor dovedit de către DNA,  în alte dosare, care a înfundat și pușcăria. Păi e un semn de întrebare, mare de tot, cum de făptașul, cu sute de milioane de euro făcute din retrocedări, a ajuns să beneficieze de asemenea servicii de la un parchet inferior. E după avere? Sau ce? Din păcate, opinia publică rămâne cu întrebările, în timp ce actorii acestor povești terifiante se reinventează ca apărători ai independenței justiției, cerând în mod răspicat desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Dacă-i întrebi, spun că le pasă de independența justiției; în realitate îi interesează doar să nu răspundă niciodată, pentru nimic în lume, în calitate de magistrați.

Un polițist a falsificat o semnătură ca să închidă un dosar penal

Am mai scris aici, în Ordinea.Ro, despre un polițist care a semnat în fals, în numele unei victime bătute cu sălbăticie, că aceasta renunță la plângerea penală împotriva agresorilor săi. Vorbim de un fals demonstrat prin raport de expertiză grafologică, însă, cu toate acestea, s-au găsit procurori și judecători care să mușamalizeze răspunderea penală a polițistului. Răspunderea e un cuvânt interzis în marea familie a justiției constănțene, formată la propriu din soți, soții și rubedenii, situație pe care o poate verifica oricine din declarațiile de afini.

La 112, polițiștii constănțeni cer probe pentru o tentativă de viol

În sfârșit, chiar în zilele în care opinia publică din România era devastată de indolența polițiștilor de la Caracal, Ordinea.Ro a relatat mărturia unor persoane că polițiștii de la Constanța, sesizați prin 112 să intervină la o tentativă de viol, cereau dovezi ca să se miște din birou.

E limpede că vorbim de un climat de indolență, nepotisme și complicități, oarecum similar pe axa Caracal – Constanța. La umbra acestor comportamente, s-a dezvoltat și la noi o vastă infracționalitate sexuală, la fel ca în Oltenia.

Proxeneți constănțeni, ridicați sub presiunea Occidentului

În februarie 2018, DIICOT a destructurat o rețea formată din 10 persoane, care racolau fete din Constanța, Medgidia, Cernavodă și Năvodari și le exploatau sexual pe teritoriul României și Cehiei. Infractorii acționau din anul 2017. În dosar s-au efectuat 21 de percheziții, au fost ridicate patru autoturisme de lux și 6.000 de euro. Sursa: aici.   În clipul atașat puteți vedea zeci de prostituate de stradă din Constanța. Un material Constanta.Ro din anul 2018:

Pe 31 ianuarie 2019, a fost destructurată o rețea care se ocupa de trafic de droguri aduse din Olanda și de înlesnirea practicării prostituției în sudul Franței (la Cannes, Marseille și Nice), a unor tinere racolate din Constanța. În acest caz, vorbim de infractori mai elevați, care administrau un site specializat. Clienții își alegeau fetele de pe acest site și achitau prestațiile sexuale prin transferul banilor în România. Aceeași grupare a expediat printr-o firmă de curierat 500 de grame de cocaină vrac din Olanda. Marfa a fost preluată din București de un membru al grupării, care a fost reținut la bariera de la Fetești, în cadrul unui moment operativ organizat de polițiștii de crimă organizată. Drogurile urmau să fie porționate și ambalate într-un apartament din Mamaia Nord, în vederea desfacerii lor în cluburile de pe litoral și la festivalurile de muzică electronică. Din cadrul rețelei făcea parte și o femeie care lucrase, cu mai mulți ani în urmă, la o televiziune locală din Constanța. Vezi sursa informației aici.

Cernavodă, un fel de Caracal sexual al județului Constanța

Pe 11 aprilie 2019, un bărbat de 40 de ani, din Cernavodă, abia eliberat din închisoare, unde ispășise pentru fapte de proxenetism săvârșite în țară, a fost arestat în vederea extrădării în Italia. Autoritățile italiene îl acuzau că ar fi pus mai multe tinere racolate din Cernavodă să se prostitueze în localitatea Padova. Vezi sursa informației aici.

Pe 16 mai 2019, polițiștii de crimă organizată și procurorii DIICOT Constanța au destructurat o rețea de proxenetism formată din 10 persoane, care se ocupa cu racolarea și exploatarea sexuală a unor fete din Cernavodă. Acestea erau puse să se prostitueze în Constanța și Cluj. Șeful rețelei era un bărbat de 44 de ani, din Cernavodă. Polițiștii au confiscat un autoturism de lux, 38 de telefoane mobile și cartele SIM, trei tablete, un hard-disk, 1.700 de dolari și 7.500 de lei. Vezi sursa informației aici.

Trafic de minore la Ovidiu

Pe 19 iunie 2019, au fost ridicate 6 persoane care se ocupau cu trafic de minori și proxenetism în orașul Ovidiu. Anchetatorii au spus că proxeneții activau din anul 2017. La perchezițiile domiciliare, au fost identificate două minore, de 14 și 16 ani, care au fost exploatate sexual la stradă și în diverse locații închiriate. Polițiștii au ridicat două autoturisme de lux, sume de bani în lei și valută, precum și alte mijloace de probă. Vezi sursa informației aici.

Occidentul filtrează importul de prostituate din România

După cum se observă, în majoritatea cazurilor instrumentate în ultima vreme este vorba de rețele care desfășoară activități infracționale și în diverse state din Uniunea Europeană. În mare parte, acțiunile anti-proxenetism de la noi au legătură cu deciziile tot mai hotărâte ale statelor europene de a controla importul de prostituție din România.

Doi proxeneți constănțeni, condamnați în Spania la 108 ani de închisoare

Infractorii români au șocat pur și simplu apusul. Însă justiția occidentală a început să reacționeze foarte hotărât împotriva acestui flagel.  Anul acesta, doi proxeneți români au fost condamnați la 108 ani de închisoare în Spania, conform publicației Ziarul de Iași. Cei doi, fiind frați, conduceau o rețea de prostituție în provincia Asturia. Zeci de tinere românce au fost traficate, bătute, violate și exploatate sexual de gruparea mafiotă care reușise să adune 1,5 milioane de euro.

Justiția spaniolă i-a condamnat pe capii rețelei la 55 de ani, respectiv 53 de ani de închisoare, pentru proxenetism, la o amendă de 500.000 de euro pentru spălare de bani și la plata de despăgubiri civile de 285.000 de euro pentru zece fete. La momentul arestării proxeneților, în anul 2018, o publicație din Vaslui relata că cei doi frați care conduceau rețeaua s-au născut și au copilărit la Bârlad, însă ulterior s-au mutat cu familia în Constanța. În articolul lor, jurnaliștii din Vaslui reluau o declarație dată de un apropiat al anchetei ziarului El Spaniol:

”În Constanta toți îi cunosc, îi respectă si le este teamă. Aruncă bani si lumea se apleacă să-i culeagă. Fac petreceri unde își arată puterea economică. Cum sunt atât de bogați, sunt mulți vecinii care încearcă să fie pe lângă ei. Așa fac rost de fete noi.”. Mai multe informații aici.

Rețele cunoscute și tolerate în România, destructurate în Vest

Alte rețele românești de prostituție au fost lichidate anul acesta în Elveția și Franța. În cazul din urmă, jurnaliștii de la Jurnalul, au relatat citând surse franceze următoarele:

”În urma interceptărilor telefonice și a filajelor, firul anchetei a dus în România. Autoritățile locale cunoșteau clanul respectiv, fără a fi reușit să-l anihileze. Colaborarea dintre polițiștii francezi și cei români, în cadrul unui grup de anchetă comun începând din 7 martie, a permis identificarea șefului și a membrilor rețelei, bărbați care trăiau în opulență și conduceau mașini de lux. Anchetele financiare întreprinse de Europol estimează că proxeneții au primit, pe parcursul câtorva luni, cel puțin 1 milion de euro din Franța. ‘În realitate, toți banii câștigați de fete erau trimiși în România. Ele nu aveau decât minimum pentru a trăi și erau, pur și simplu, reduse la sclavie. Ele se prostituau multe ore, în timp ce ei își construiau adevărate palate în România’, a declarat o sursă apropiată anchetei.”.

Ați citit bine, clanul de proxeneți era cunoscut poliției din România, care nu reușea să-l anihileze.

Pedepse cu suspendare pentru exploatarea sexuală a unor fete, timp de 19 ore pe zi

În timp ce Occidentul aplică pedepse exemplare pentru aceste infracțiuni, în România situația este de-a dreptul lejeră. Relevant în acest sens este articolul ”Sentință definitivă pentru proxeneții care obligau tinerele să facă sex 19 ore pe zi. Cum s-au îmbogățit de pe urma fetelor”, publicat pe 5 decembrie 2018 de Adevărul. Jurnaliștii relatau că liderul rețelei mafiote a primit 4 ani de închisoare cu executare, în vreme ce locotenenții săi au fost condamnați la câte doi ani și patru luni cu suspendare. Instanța a pus batista pe țambal, peste strădania DIICOT, care ceruse 30 de ani de închisoare pentru liderul grupării infracționale. Culmea, pe aria Curții de Apel unde s-a petrecut această justiție la vrăjeală, mulți procurori și judecători cer desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Oficial, aceștia se raliază unei teme politice prea bine cunoscute, însă e limpede că cei mai mulți urăsc de fapt ideea că cineva ar putea să-i tragă la răspundere pentru modul discreționar în care folosesc puterea statului.

O conduită de protejare a infractorilor are și Tribunalul Olt, unde ajung dosarele de la Caracal. Ieri, Adevărul a publicat o anchetă (vezi aici) despre cazul unei minore de 13 ani, racolată de un proxenet și obligată să întrețină raporturi sexuale cu mai multe persoane. Părinții elevei erau plecați la muncă în Anglia, iar ea se afla în grija bunicului. La un moment dat, unui client i s-a făcut milă de fată, a ascuns-o și l-a anunțat pe proxenet că aceasta ar fi reușit să fugă. Ulterior, acest bărbat milos a adăpostit-o pe minoră într-o altă locuință. Proxenetul a căutat-o pe fată la acasă la bunicul ei, care, înțelegând situația, și-a alertat feciorul în Anglia. Mai departe, tatăl minorei a alertat autoritățile la 112. Justiția din Olt a decis să-l judece în stare de libertate pe infractor. În cele din urmă, acesta a fost condamnat, pe fond, la 7 ani de închisoare, însă o parte din bărbații care au beneficiat de serviciile sexuale ale minorei nici măcar nu au fost trimiși în judecată. Indivizii sunt liberi ca pasărea cerului. În fața unor astfel de cazuri, e limpede că România are nevoie de o lege cu privire la răspunderea magistraților. Așa nu se mai poate.

Comments

comments

Exclusiv

Drept la replică al primarului din Hârșova. Ionescu s-a apărat publicând datele personale ale unui crescător de animale

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urma anchetei publicate de Ordinea.Ro cu privire la drama crescătorilor de animale din Hârșova, primarul localității, Viorel Ionescu, a transmis redacției un drept la replică, într-un format needitabil. Ca urmare, am decis să publicăm aici documentul PDF transmis de primarul Hârșovei.

Download (PDF, 225KB)

Facem precizarea că Viorel Ionescu a publicat pe contul său de Facebook, dar și în grupuri de Facebook, documentul de mai sus, precum și o serie de înscrisuri care se referă la relațiile contractuale dintre crescătorul de animale Sorin Nechita și Primăria Hârșova. Documentele au conținut inițial datele personale ale fermierului hârșovean, precum adresa de domiciliu și codul numeric personal. Aceste elemente sunt protejate prin lege, neputând fi date publicității de către un terț. În situația de față, primarul din Hârșova nu a ajuns accidental în posesia datelor cu caracter personal, ci le-a avut în gestiune, în calitate de conducător al Primăriei din Hârșova. Manipularea acestor date și publicarea lor pe Facebook reprezintă o încălcare vădită a legii, în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a României a calificat în mod unitar în practica ei că rețelele sociale reprezintă un spațiu public.

Referitor la susținerea primarului din Hârșova că nu a fost contactat de redactorul Ordinea.Ro pentru a-și exprima un punct de vedere, facem precizarea că l-am sunat pe numărul personal în data de 12 februarie 2020, la ora 13:41, însă domnia sa nu a răspuns apelului nostru. Este real că nu am întreprins alte demersuri pentru a-l contacta, având în vedere conduita repetată în spațiul public de a nu răspunde întrebărilor presei (ultima situație a fost reflectată într-un reportaj al postului de televiziune Kanal D). 

Discreditarea pe care o încearcă Viorel Ionescu la adresa crescătorului de animale Sorin Nechita, faptul că acesta a fost dat afară din funcția pe care o deținea în cadrul Primăriei Hârșova, pe baza unei cercetări disciplinare, și susținerea că altul ar fi fost mobilul pentru care crescătorul și-ar fi vândut animalele ar putea avea un rol explicativ doar dacă Nechita ar fi singurul fermier în situația relatată în articolul nostru. Însă, în aceeași situație se găsesc și alți crescători de animale, precum Georgel Ionașcu, Dobrică Dociu sau Cosmin Crăciun. 

Constatarea Curții de Conturi există, chiar dacă nu a fost publicată în articolul cadru. Din sutele de înscrisuri, le-am selectat doar pe acelea pe care le-am considerat relevante. Publicăm mai jos adresa Curții de Conturi cu privire la constatarea abaterilor de la legalitate. 

 

Primarul din Hârșova amenință publicația noastră cu un proces, pe baza unei înțelegeri denaturate a reportajului nostru. Soția domniei sale a avut legături profesionale cu Asociația Crescătorilor de Animale, fapt demonstrat cu înscrisuri. De asemenea, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere a pășunii orașului către acest ONG, cu încălcarea vădită a caietului de sarcini aprobat de Consiliul Local Hârșova. Documentul aprobat prevedea două condiții eliminatorii cerute participanților la licitație: să dețină cod de exploatație din Registrul Național al Exploatațiilor, respectiv să dețină ÎN PROPRIETATE numărul minim de animale pentru o încărcătură de cel puțin 0,3 Unitate Vită Mare la hectar. Or, așa cum am probat cu înscrisuri, Asociația nu deținea nici cod de exploatație, nici animale în proprietate. Nu deținea nici măcar un cont bancar, nu desfășurase nicio activitate anterioară, nefiind înregistrată cu declarații fiscale pe site-ul Ministerului de Finanțe, fapt care putea fi lesne verificat de membrii comisiei de licitație. 

Funcționarii care au gestionat această licitație nu puteau trece peste condițiile aprobate de Consiliul Local, având obligația să descalifice Asociația întrucât nu îndeplinea condițiile minimale de a participa la procedură. În al doilea rând, dacă s-ar admite că Primăria a trecut peste aspectele votate de Consiliul Local, autorizând ca cele două condiții eliminatorii să fie complinite prin codurile, respectiv animalele membrilor, chiar și așa comisia de licitație era obligată să ceară o dovadă că respectivele coduri și respectivele animale aparțin membrilor Asociației, iar nu unor terți. Cu alte cuvinte, trebuia stabilit din capul locului dacă persoanele înscrise în acele documente au calitatea de membri ai Asociației. Or, după cum am relatat în articolul nostru, fermierii din Hârșova nu au fost niciodată cooptați în Asociație. Nu există hotărâre de cooptare și nu există o Încheiere a judecătorului prin care să se dispună cu privire la înscrierea noilor membri în Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor de la Grefa Judecătoriei Hârșova. De asemenea, în dosarul penal, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Hârșova cere imperativ unității de Parchet să lămurească în primul rând acest aspect. Pentru că, dacă acești oameni nu au fost membri, Asociația a obținut fraudulos atât contractul de închiriere a pășunii, cât și fondurile europene de la APIA. 

Susținerea primarului că el și familia sa nu au legătură cu Asociația și nu a avut niciun interes personal în derularea contractului  este o încercare ieftină de manipulare. În articolul nostru nu se afirmă așa ceva. Am afirmat, și rămânem la această afirmație, că soția primarului a avut relații profesionale cu Asociația, iar Asociația a fost favorizată de subordonații primarului din Hârșova. În loc să reacționeze în acest mod nepotrivit, Viorel Ionescu ar trebui să ordone o anchetă internă, pentru a se lămuri în primul rând domnia sa de ce s-a ajuns aici. O astfel de conduită ar risipi orice dubiu și ar fi de apreciat fără rezerve. De asemenea, ar ușura ancheta penală aflată în curs de instrumentare. 

Notă: înțelegem că documentele cu datele personale ale crescătorului de animale au fost între timp anonimizate. Chiar și așa, scăparea inițială, prin care datele personale au ajuns în spațiul public, cel puțin pentru o perioadă de timp, sunt expresia unei neglijențe greu de scuzat. Elementele cu roșu au fost supra-adăugate de redacția noastră, în postarea inițială a primarului fiind accesibile datele în forma lor nudă. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Subvenții de muls, la Hârșova. Micii fermieri, distruși de o asociație favorizată de primar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Mai mulți fermieri din Hârșova au ajuns în faliment, după ce Primăria a închiriat pășunea localității către o asociație care a beneficiat de asistență juridică de specialitate, în chestiuni statutare, chiar de la soția primarului Viorel Ionescu. ONG-ul nu îndeplinea condițiile obligatorii pentru a participa la licitație, neavând nici cod de exploatație, nici animale în proprietate. Asociația s-a folosit de codurile și de animalele fermierilor, atât la dobândirea pășunii în chirie, cât și la accesarea de subvenții de la APIA în anul 2017. Din aceste fonduri, asociația a achitat administrației locale chiria și taxa de teren, pe doi ani la rând. La scurt timp după ce Primăria a încasat de la asociație chiria pe 2018, primarul din Hârșova a plecat într-o vizită de lucru în Canada și Statele Unite ale Americii. Fermierii nu s-au ales cu niciun leu. Președintele asociației, care este socrul unui fost consilier local, a pretins că fermierii nu au calitatea de membri ai asociației. La o inundație din anul 2018, mai mulți crescători au fost forțați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei pe bucată, ca să le salveze de la o moarte sigură.

Drama crescătorilor de animale din Hârșova a început în anul 2017. În luna februarie, Consiliul Local Hârșova a aprobat organizarea unei licitații publice pentru închirierea, pe un termen de 7 ani, a pășunii de 1072 de hectare a localității. La începutul lunii martie, crescătorii de animale, care dețineau ferme și utilizau pășunea comunală pe baza unei taxe anuale, au fost convocați la o ședință de către primarul Viorel Ionescu.

Fermierii spun că edilul din Hârșova i-a condiționat să adere la Asociația Crescătorilor de Animale Hârșova, pentru a putea să își continue activitatea. Primarul le-ar fi spus că singura variantă în care ar putea să închirieze această suprafață imensă ar fi asocierea.

Înțelegând că nu au încotro, micii fermieri au acceptat să se înscrie în asociație. Ei au plătit câte o taxă de 200 de lei, de fiecare, pentru care nu au primit niciun fel de chitanță, și au întocmit adeziuni adresate președintelui Asociației Crescătorilor de Animale din Hârșova,  Radu Sora. Acesta le-a inspirat încredere, pentru că părea un bătrân de treabă, mieros la vorbă și mai ales pe placul primarului. În zilele următoare, noii membri au alergat să adune actele cerute pentru licitație: pașapoartele animalelor, adeverințe de la medicul veterinar, avizele de funcționare, documentele de înregistrare în Registrul Național al Exploatațiilor, ba chiar și certificate fiscale că sunt la zi cu datoriile către buget. Cei care aveau datorii, au făcut eșalonări la plată.

Din cauza timpului scurt și a agitației create, acești oameni simpli nu au cerut, pentru că nici nu știau că trebuie să ceară, dovada înscrierii în actele statutare ale asociației și în registrul special de la Grefa instanței. În lipsa acestor formalități legale, de drept nu au fost niciodată membri ai asociației.

Abia după luni bune, fermierii aveau să afle că actele Asociației au fost redactate cu asistența juridică, oferită în anul 2014, de soția actualul primar din Hârșova. De asemenea, aveau să afle că mai toate ședințele Asociației erau conduse de ginerele președintelui, pe numele său Ion Cristian Rădulescu, fost consilier local în mandatul trecut.

Licitația trucată de la Primărie

Procedura de licitație a Primăriei avea reguli clare, stabilite prin caietul de sarcini aprobat prin HCL 23/23.02.2017. Din capul locului, erau două condiții mari și late, eliminatorii. În primul rând, participanții, persoane fizice și juridice, trebuiau să aibă animale înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor, cu precizarea, trecută într-o paranteză, ”crescători de animale din cadrul colectivității locale”. A doua condiție era dovada deținerii în proprietate a numărului minim necesar de animale în vederea asigurării încărcăturii minime de 0,3 Unitate Vită Mare (UVM) pe hectar.

Asociația nu îndeplinea nici un criteriu, nici altul. Nu avea cod de exploatație și nu deținea niciun animal în proprietate. Cu toate acestea, ONG-ul a fost declarat câștigător. Ca urmare, președintele acestuia, Radu Sora, a fost chemat să semneze contractul de închiriere nr. 5/08.05.2017 cu primarul Viorel Ionescu. ”Membrii” Asociației, care îndeplineau individual condițiile eliminatorii din caietul de sarcini și care au fost cooptați fără a fi înscriși efectiv în actele statutare, nu sunt menționați în contract.

Contractul nr. 5/08.05.2017 șochează de la prima vedere, întrucât o parte din rubricile destinate datelor locatarului au rămas goale. Lipsesc următoarele date: codul RNE, contul bancar, banca, telefonul și faxul.

Un alt aspect cel puțin derutant este acela că suprafața închiriată asociației a fost de 519,83 de hectare, iar nu de 1.072 de hectare cât scria în caietul de sarcini al licitație. Una din clauze stipula că asociația trebuie să pășuneze suprafața închiriată cu 3508 de animale. Era vorba de animalele aflate în proprietatea membrilor fondatori (9 la număr) și a membrilor așa-zis cooptați în împrejurările mai sus relatate (în număr de 14), însă acest detaliu nu a fost menționat în contract. Durata contractului a fost de 7 ani, iar valoarea chiriei a fost stabilită la 214 lei/ha/an.  

Fals în înscrisuri sub semnătură privată?

Abia la o săptămână după semnarea contractului, s-a întocmit ”centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru”. Documentul a fost semnat, spre avizare, de primarul Viorel Ionescu și înregistrat la Primărie sub numărul 6321/15.05.2017. În total, în centralizator sunt înscriși 23 de crescători de animale.

Sorin Nechita, unul din cei înscriși în centralizator, avea să formuleze o plângere penală în anul 2018, susținând că fermierii au semnat centralizatorul în alb. Practic, datele cu privire la numărul de animale și la suprafețele de pășune alocate membrilor au fost complinite ulterior de persoane din conducerea asociației. Un alt crescător, Dobrică Dociu, a formulat la rândul său plângere penală, susținând că semnătura sa a fost contrafăcută. De altfel, semnătura care apare în dreptul acestui nume seamănă izbitor de mult cu semnătura proprie a președintelui Radu Sora. În sfârșit, crescătorul Cristian Rădulescu, ginerele președintelui Radu Sora, nu și-a exprimat acordul prin semnătură. Lipsa semnăturii acestuia trebuia să-l împiedice pe primar să avizeze centralizatorul.

Tot din plângerile penale mai sus menționate se degajă informația că fermierii ar fi fost contactați de președintele Radu Sora să mai semneze un proces-verbal necesar la APIA în vederea accesării subvențiilor pentru pășune. Împrejurarea de mai sus este consemnată chiar într-o încheiere penală din martie 2019, dispusă în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova: ”Conform susținerii numitului Nechita Sorin, Radu Sora i-a convins să semneze în alb spunându-le că nu știe ce să scrie în conținutul procesului-verbal, dar o să-l îndrume un funcționar de la APIA”.

Procesul-verbal din 13 mai 2017, despre care există suspiciunile de mai sus, consemnează că cei 23 de semnatari s-ar fi pus de acord să achite din subvențiile ce urmau să fie accesate chiria pe teren pentru anul 2017, chiria în avans pentru 2018 și lucrări de întreținere. De asemenea, își exprimau acordul ca ”banii rămași să se împartă membrilor Asociației Crescătorilor de Animale”. Sorin Nechita a denunțat faptul că o asemenea hotărâre nu a fost adoptată în fapt niciodată, în vreme ce Dobrică Dociu susține că semnătura sa ar fi fost falsificată și pe acest document.

Ce spune legea despre beneficiarii subvențiilor pentru pășune

Potrivit Legii 97/2017, care s-a publicat în Monitorul Oficial exact în ziua în care se semna la Hârșova contractul de închiriere a islazului, subvențiile pentru pășunile închiriate din domeniul localităților puteau fi accesate de 3 beneficiari:

În primul rând, subvențiile pot fi accesate direct de către crescătorii de animale înscriși în asociație, pe baza centralizatorului avizat de primar și a copiei contractului de închiriere semnat de Asociație cu Primăria. În acest caz, crescătorii care asigură încărcătura cu animale la hectar încasează ajutorul nerambursabil direct în conturile lor bancare.

În al doilea rând, subvențiile pot fi accesate de o asociație fără cod propriu de exploatație care desfășoară activitate cu animalele membrilor. În acest caz, asociația trebuie să aibă acordul expres al crescătorilor pentru a accesa subvenția, dovedit prin centralizatorul avizat de primar, precum și printr-un proces-verbal al adunării crescătorilor în care se prevede destinația exactă a sumelor obținute. Banii intră în contul asociației, care trebuie să îi folosească potrivit destinației aprobate de adunarea crescătorilor.

În sfârșit, mai exista și varianta asociațiilor cu cod propriu de exploatație, care preiau animalele crescătorilor în tabere de vară, pe perioada sezonului de pășunat. Înființarea taberelor de vară trebuie supusă acreditării sanitar-veterinare, cu plata unor taxe specifice.

I-au înșelat prin omisiune

Ultima variantă de accesare a subvenției nu intră în discuție în cazul de la Hârșova, pentru că asociația nu deținea cod propriu de exploatație, neîndeplinind condiția minimală de a cere o astfel de autorizare.

Din acest motiv, rămâneau în discuție celelalte două modalități de accesare. Însă conducerea asociației nu i-a informat pe proprietarii de animale, cu privire la această opțiune. Ștabii agreați de Primărie au omis pur și simplu să le spună crescătorilor de dreptul lor legal de a alege între cele două variante de accesare a subvenției. Crescătorii nu au fost întrebați cum vor să se procedeze în privința subvenției cuvenite pentru prestația lor de a asigura încărcarea cu minim 0,3 UVM la hectar. În schimb, li s-au dat documente la semnat, dar nu în cadrul unei adunări legale, ci pe sub mână și în alb, așa cum au susținut fermierii în plângerile lor penale.

Pășunatul permanent reprezintă întreținerea pășunii

Aici trebuie să mai spunem că, în accepțiunea legii, pajiștile se consideră întreținute când sunt păscute permanent sau când sunt cosite o dată pe an. Întreținerea prin cosire nu se aplică decât pentru terenurile persoanelor particulare. În cazul islazurilor închiriate de la Primării, întreținerea pajiștii prin pășunat permanent este singura condiție obligatorie la accesarea subvenției. Desigur, crescătorii pot face și alte lucrări, însă subvenția depinde doar de pășunat, cu numărul minim de animale stabilit în lege, de 0,3 UVM la hectar.

Subvenția de 438.ooo de lei

Pe 29 iunie 2017, la ora 16 și 13 minute, președintele asociației, Radu Sora, a depus o cerere unică de plată la APIA. Cererea a fost completată cu date care nu corespundeau realității. Astfel, la forma de organizare s-a menționat codul 02, care se referă la societăți comerciale – deși era vorba de un ONG fără cod de exploatație și fără animale. De asemenea, la codul CAEN a fost înscris eronat codul 0162 care se referă la activități de creștere a animalelor pe bază de tarif sau contract, servicii de pășunat, servicii de igienizare a cotețelor și adăposturilor. Codul se referă la o activitate economică, deși asociația nu a prestat activități economice, fapt evidențiat în cele două bilanțuri contabile depuse de la înființare până în prezent. În realitate, câmpul trebuia completat cu codul 9499 – Activități ale altor organizații n.c.a.. Potrivit clasificării, această clasă include ”activități de acordare a unor subvenții de către membrii organizațiilor sau către alții”. Dacă banii se accesau pe acest cod, cotele din subvenție votate pentru crescători puteau ajunge în final la aceștia. Or, banii fiind acordați scriptic pentru o activitate economică specifică societăților comerciale, transferul nu a mai putut fi operat în contabilitate.

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, la declarația de suprafață a fost înscris codul 604, care indica în mod eronat că terenul se află în proprietatea aplicantului, deși terenul era închiriat de la Primărie. La secțiunea ”Date despre sectorul zootehnic”, în care trebuiau menționate informațiile despre numărul și felul animalelor din exploatație s-a înscris sintagma ”nu există informații”. De asemenea, câmpul 48, în care trebuiau trecute codurile exploatațiilor zootehnice ale membrilor asociației, a fost completat cu sintagma ”Nu există informații”. Dacă în loc de codul 604 s-ar fi completat corect codul 603, care indica faptul că terenul este un islaz comunal, aplicația nu se putea închide fără numărul de animale și fără codurile de exploatație ale crescătorilor, deoarece, așa cum am explicat în paragraful anterior, pentru terenurile de acest fel ajutorul nerambursabil din fonduri europene nu se poate acorda decât pentru întreținerea pajiștilor prin pășunat permanent.

Ulterior, contul bancar al Asociației (deschis pe 11 mai 2017) a fost utilizat pentru încasarea, în tranșe, a subvențiilor pentru pășune, acordate de APIA pentru anul 2017. În total, Asociația a încasat  438.469,54 de lei.

Din banii primiți, Asociația a achitat doar chiria și taxa de teren către Primărie, atât pentru anul 2017, cât și pentru anul 2018. Suma totală virată Primăriei a fost de 231.462,52 de lei. Așa cum reiese din extrasul de cont bancar, asociația nu a cheltuit niciun leu pentru întreținerea pășunii, iar întreținerea prin pășunat permanent, efectuată de crescătorii înscriși în tabelul centralizator, nu s-a putut deconta contabil din cauza codurilor completate eronat, așa cum am explicat în paragraful anterior. Prestatorii întreținerii prin pășunat permanent, care au asigurat încărcătura minimă cu animale cerută de lege, au rămas cu buza umflată.

Crescătorii spun că, în perioada în care asociația a virat în contul Primăriei chiria pentru anul 2018, primarul Viorel Ionescu a plecat într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii și în Canada.

Viorel Ionescu are un proces pe rol, prin care contestă decizia Curții de Conturi de a restitui banii cheltuiți în SUA și Canada

După ce s-a folosit de banii lor, de documentele lor și de animalele lor, Asociația n-a vrut să mai audă de micii fermieri

După ce au intrat banii în asociație, președintele Radu Sora a pretins că nu poate respecta cele hotărâte prin procesul-verbal, în privința acordării banilor rămași către membrii asociației. Sora a aberat că, în cadrul asociațiilor nonguvernamentale, membrii pun în comun, fără drept de restituire, contribuțiile lor. Însă, fermierii nu au adus niciodată animalele în patrimoniul asociației. Or, pe încărcătura cu animalele lor, rămase în proprietatea lor, li se cuveneau subvențiile. Pășunatul a fost singura formă de întreținere a pășunii. Mai mult, și asta este de-a dreptul halucinant, Sora a pretins chiar în fața instanțelor de judecată, că fermierii înscriși în centralizator nu au fost niciodată membri ai asociației, nefiind înscriși în actele statutare și în registrul asociațiilor și fundațiilor de la grefa Judecătoriei Hârșova.

Falimentul

În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova s-a inundat. Fermierii au cerut încă o dată cota lor din subvenții sau măcar furaje ca să nu le moară animalele. N-au primit nimic. Asociația nu a degajat apa de pe islaz, așa cum se obligase prin contractul de închiriere a pășunii, iar Primăria nu a intervenit pentru a se respecta această clauză contractuală. O scuză ar fi în aceea că primarul era plecat în turneu peste ocean. Într-un final, micii crescători spun că au fost obligați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei de exemplar adult, ca să le salveze de la o moarte sigură.

În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova a fost inundat. Animalele riscau să moară de foame. O parte din fermieri au ales să le vândă cu prețuri de nimic, pentru a le salva, totuși, de la moarte.

În locul faliților, Asociația a cooptat alți crescători, pe baza unor convenții încheiate în luna mai 2018. Toți membrii înscriși în centralizatorul nou au accesat direct subvențiile de pășune de la APIA, în anul 2018. Pentru ei s-a putut, pentru membrii inițiali nu s-a putut. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.

Dosarele penale

După ce au dat faliment, micii fermieri înșelați au început să facă plângeri peste plângeri. Situația semnalată de ei a fost verificată de Curtea de Conturi a României, care a constatat abateri la încheierea contractului de închiriere. De asemenea, faptele au fost cercetare sub aspectul fraudei cu fonduri europene de către DNA – Structura Constanța. Dosarul a fost clasat, întrucât datele despre completarea eronată a codurilor nu erau atunci cunoscute. Însă faptele de abuz în serviciu, gestiune frauduloasă și fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost declinate de DNA spre soluționare la Parchetul Judecătoriei Hârșova. Noul dosar a fost instrumentat chiar de prim-procurorul unității, care a dispus o soluție de clasare în anul 2018. Înșelații au depus plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată, care a fost admisă prin Încheierea nr. 68/27.03.2019, pronunțată în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova. 

Nu s-au făcut verificări de bază

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu s-a făcut o cercetare penală corectă și complexă în dosarul clasat de Parchetul Judecătoriei Hârșova. Astfel, procurorul de caz nu a stabilit dacă fermierii la care ne-am referit în acest articol au sau nu au calitatea de membri ai Asociației. Deși s-a reclamat un fals, la dosarul penal nu se regăsea originalul tabelului indicat, pentru a se putea face o minimă confruntare.  

”Nu rezultă din dosar verificările cu privire la procedura licitației pășunii în baza căreia s-a încheiat contractul dintre părți (…) Organele de cercetare și de urmărire penală au trecut foarte ușor cu vederea sesizarea petenților potrivit căreia neavând în realitate calitatea de membri, prin tabelul centralizator din data de 15.05.2017, APIA a fost prejudiciată cu suma alocată cu titlul de subvenție, într-un cuantum semnificativ de 438.469,54 de lei. De asemenea, se impun verificări și cu privire la implicarea unui funcționar APIA cu privire la completarea tabelului care a stat efectiv la baza admiterii cererii unice de plată.” – afirmă judecătorul de cameră preliminară.

”Situația se circumscrie zonei infracționale”

Mai departe, magistratul spune că în dosarul penal se găseau numeroase adrese trimise de fermieri către Ministerul Agriculturi, APIA, Curtea de Conturi, Primăria Hârșova și consilierii locali. ”(…) Nu rezultă nici un fel de mențiune referitoare la verificări privind aceste sesizări, deși cel puțin din răspunsurile Ministerului Agriculturii și ale APIA se reține că situația expusă de petenți se circumscrie zonei infracționale…” – argumentează judecătorul.    

”Din cuprinsul acestor corespondențe rezultă necesitatea verificării de către organele de cercetare și urmărire penală în vederea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza încheierii contractului de concesiune (dacă a fost făcută în nume propriu de Asociație sau în numele membrilor, cu toate condițiile ce decurg din acest fapt, verificarea întregii documentații aferente licitației). Rezultă și necesitatea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza admiterii de către APIA a cererii unice de plată (pentru cine a fost făcută, dacă s-au respectat condițiile, cine sunt în realitate beneficiarii). Pentru o analiză completă, rezultatul acestor verificări vor fi completate și coroborate și cu verificarea dosarului de obținere a subvențiilor aferente anului 2018.” – se mai arată în Încheierea penală din 2019.

Cercetările trebuie să includă Primăria Hârșova și APIA

”Ulterior acestor verificări se impune a fi verificată și lămurită afirmația intimatului Sora Radu potrivit căreia nu putea beneficia de bani lichizi din sumele acordate de APIA. În raport de verificarea acestei afirmații, având în vedere efectuarea unor plăți anticipate Primăriei Hârșova, se impune verificarea traseului acestor sume, precum și stabilirea faptului dacă ulterior plăților făcute din subvenția obținută de la APIA, intimații au primit direct sau indirect sume de bani din partea Primăriei Hârșova și cu ce titlu.”.

Cercetările trebuie să continue pentru toate cele trei infracțiuni sesizate. La abuzul în serviciu, trebuie verificată implicarea funcționarilor publici de la Primăria Hârșova și de la APIA. În sfârșit, tabelul centralizator trebuie cercetat în sensul stabilirii împrejurării dacă persoanele înscrise în acesta erau sau nu membri în Asociație și dacă prin înscrierea animalelor unor nemembri în acest tabel, nu s-au indus date eronate, false, prin care s-a realizat un folos necuvenit Asociației.

Ce spune Radu Sora

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Hârșova, acesta nu a răspuns apelului nostru telefonic. În schimb, președintele Asociației, Radu Sora, a acceptat inițial să ne ofere un interviu filmat pentru data de 14 februarie 2020, angajându-se să ne comunice un loc și o oră. Ulterior, acesta a uitat de promisiune și nu a mai sunat să anunțe locul și ora întâlnirii. În discuția telefonică de câteva minute, Sora ne-a atenționat că urmează un proces, dacă nu vom reflecta faptul că Asociația a fost asistată juridic de soția primarului din Hârșova în anul 2014, cu mult înainte ca Viorel Ionescu să ajungă primar. În realitate, soția primarului Viorel Ionescu a aplicat ștampila sa și pe un act adițional la actul constitutiv al Asociației din 12 noiembrie 2016, când soțul ei era deja primar al localității. Însă ceea ce contează cu adevărat este colaborarea de lungă durată dintre conducerea Asociației și soția primarului. Or, pe fondul acestei relații statornice, neregulile din licitația organizată de Primărie nu pot fi privite în sensul unor simple greșeli. 

Soția primarului a aplicat ștampila sa pe acte statutare ale asociației din 2014 și 2016.

De asemenea, Radu Sora a insinuat că nu putea să le dea lichidități fermierilor din subvenție, ci cel mult furaje pentru animale. El spune că fermierii ar fi refuzat furajele. În realitate, așa cum reiese fără dubiu din extrasele de cont bancare ale Asociației, în anii 2017 și 2018 nu s-au achiziționat furaje, astfel că afirmația președintelui nu pare să aibă acoperire. Ionel Stamate, un alt fermier din localitate spune că a primit furajele din subvențiile anului 2017 abia în anul 2019. El spune că fiul său, care era membru în Asociație, a fost exclus după ce a lipsit de la o ședință organizată, nu la Primărie, ca toate celelalte, ci la ferma unui samsar de animale, la un șpriț. Crescătorul participase la toate ședințele anterioare, însă a fost exclus la prima absență.

Un conflict mic de interese

Trebuie să mai spunem că cercetările în dosarul penal, deși au fost reluate în vara anului trecut, nu au fost finalizate până în momentul de față. Fermierii atrag atenția că soțul doamnei prim-procuror de la PJ Hârșova a fost consilier local, coleg de partid cu primarul Viorel Ionescu, iar în momentul de față reprezintă interesele Primăriei în cadrul Consiliului de Administrație al Spitalului Orășenesc Hârșova. Opinăm că, pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la obiectivitatea anchetei, dosarul ar trebui preluat de o altă unitate de Parchet. 

În videoreportajul de mai jos puteți vedea drama crescătorilor de animale relatată de ei înșiși. Va urma!

AICI puteți citi dreptul la replică transmis redacției noastre de Primarul din Hârșova. 

Iar AICI puteți citi preciozările redacției Ordinea.Ro cu privire la cele afrimate în dreptul la replică al primarului. 

Download (PDF, 225KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un milionar discret crește, pe bani grei, atractivitatea turistică a orașului Techirghiol

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

O firmă abonată la banii publici, care a câștigat 79 de contracte în județele Constanța și Tulcea din 2013 încoace, va încasa de la Primăria Techirghiol peste 6 milioane de lei pentru lucrări de infrastructură rutieră și asistență tehnică. Astfel, Primăria Techirghiol plătește către Autoprima SERV SRL peste 6 milioane de lei pentru servicii de proiectare, asistență tehnică și execuția lucrărilor de construcții-montaj Strada Lacului, în cadrul proiectului “Valorificarea potențialului balnear și turistic al Lacului Techirghiol prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare”.

Potrivit anunțului urcat în SICAP de Primăria Techirghiol, valoarea estimată a achiziției a fost de 7.392.083,00 lei fără T.V.A. Defalcat pe cele trei obiective ale achiziției, estimarea cuprindea:
• Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială: 110.047,00 lei fără T.V.A;
• Proiect tehnic și detalii de execuție: 203.300,00 lei fără T.V.A;
• Asistență tehnică din partea proiectantului: 100.100,00 lei fără T.V.A.

TOTAL PROIECTARE: 413.447,00 lei fără T.V.A
• Construcții și instalații: 6.773.636,00 lei fără T.V.A;
• Organizare de șantier: 169.900,00 lei fără T.V.A;
• Probe tehnologice și teste: 35.100,00 lei fără T.V.A

Valoarea totală estimată pentru execuție: 6.978.636,00 lei fara T.V.A

Lucrarea, în etape

Conform documentului existent pe pagina e-licitație.ro – Sistemul Electronic de Licitații Publice – a fost stabilit ca proiectul să se desfășoare după mai multe etape, astfel:

Etapa I de proiectare are alocat maxim 3 luni de zile de la semnarea contractului și primirea ordinului de începere al serviciului de proiectare. Asistenta tehnica din partea proiectantului se va acorda până la finalizarea lucrărilor.

Etapa a II-a privind executarea lucrărilor are alocat 12 luni de zile de la data obținerii autorizației de construire și primirea ordinului de începere a lucrărilor de execuție.

NOTĂ! Termenul maxim de realizare a investiției trebuie să fie corelat cu perioada de implementare a Contractului de finanțare nr. 4088/28.03.2019, nu mai tarziu de 31.12.2020, cu posibilitatea de prelungire, în condițiile prelungirii cu act adițional a Contractului de finanțare mai sus menționat.

Autoprima Serv, singurul ofertant la licitație

Autoprima Serv SRL a fost singurul ofertant înscris la licitație. Oferta a fost depusă electronic. Pe 5 februarie 2020, în urma analizării acesteia, Primăria Techirghiol a decis să atribuie contractul de proiectare, asistență și execuție a lucrărilor prin care se va moderniza strada Lacului din localitate către singurul ofertant, Autoprima Serv SRL. Societatea va întocmi proiectul lucrării, îl va executa și își va oferi sieși asistența tehnică necesară. Pentru toate acestea, va încasa 6.832.279,88 lei.

Deși suma pusă la bătaie de Primărie nu a fost una de neglijat, alte societăți au ocolit licitația. O explicație posibilă ar fi incertitudinea cu privire la termenul de predare a investiției. Astfel, lucrările de proiectare trebuie să dureze trei luni, iar până la finalul anului mai rămân doar șapte luni pentru execuția propriu-zisă a lucrărilor. Termenul poate fi prelungit doar dacă Primăria Techirghiol va obține, la rândul ei, o prelungire a contractului de finanțare semnat pe 28 martie 2019. Aceste aspecte ipotetice ar putea fi cauza lipsei de interes pentru licitație din partea altor societăți din domeniu. 

Anul trecut Autoprima Serv SRL a mai obținut alte trei contracte de la Primăria Techirghiol. Potrivit portalului Confidas.Ro, societatea a semnat pe 30 mai 2019 un contract cu Primăria Techirghiol de 11.695.599,94 de lei fără TVA. Apoi, pe 19 iulie 2019, a semnat un al doilea contract de 11.480.950,66 de lei. În sfârșit, ultimul contract a fost încheiat pe 19 septembrie 2019, cu valoarea de 421.986 de lei fără TVA. Primele două contracte se referă la lucrări mari de investiții, cu fonduri atrase de administrația locală pentru creșterea atractivității turistice a orașului. Al treilea se referă la lucrări de întreținere a drumurilor pietruite din localitate (că mai sunt și din astea!). 

79 de contracte cu statul

AUTOPRIMA SERV S.R.L. are sediul social în municipiul Constanța, pe strada Mamaia nr. 181 bis. Societatea îi are asociați pe soții Balagiu, Adrian și Iudit, cunoscuți drept milionarii discreți ai Constanței. Abonată la contracte cu statul, Autoprima SRL reușind să câștige 79 de contracte de achiziții publice, din 2013 și până în prezent, valoarea totală a acestora ridicându-se la suma de 272.671.602,83 lei, conform portalului Confidas.ro.

Tot în conformitate cu datele publicate de Confidas.ro, Autoprima SERV SRL nu are datorii la ANAF, dar înregistrează 37 de dosare în instanță. Potrivit ultimei raportări contabile, societatea are o cifră de afaceri de 46.148.599 lei, un profit de 936.600 lei și 106 angajați.

Autoprima SERV SRL și-a început activitatea în anul 1999. Adrian Balagiu este asociat cu 33% în HBB Minerals SRL și Road Mix Technology SRL și cu 50% în RoadMax Construct SRL.

De-a lungul anilor, firma soților Balagiu a încheiat contracte cu mai multe administrații locale din județul Constanța, precum și cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, pentru care a executat lucrări de întreținere a Autostrăzii Soarelui. Pe bani frumoși…

Iată lista și sumele de bani câștigate de soții Balagiu de la statul român:

Milionarii discreți ai Constanței, deloc străini de scandalurile publice

Numele lui Adrian Balagiu este asociat de jurnaliști cu scandalul în care a fost implicat și fostul deputat Cristian Boureanu. Adrian Balagiu a spus că Boureanu i-a… sustras ATV-ul și s-a răsturnat cu el pe o plajă din stațiunea Mamaia. Se întâmpla în 2017, pe 1 mai.

Cazul și relatările, inclusiv cele din dosarul aflat în instanță, au fost prezentate de Ordinea.ro:

Un afacerist local spune că Boureanu i-a sustras ATV-ul și s-a răsturnat cu el pe plaja din Mamaia Nord

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: