Connect with us

Video

(VIDEO) Vama Veche. Tone de pământ pe plajă

Publicat

la

Tone bune de pământ au fost amplasate pe plaja din Vama Veche, în zona localului Unbar, în luna aprilie 2021. În acest fel, plaja din Vama Veche a fost îngustată cu aproximativ 4 metri pe o lungime de 100 de metri. În același timp, faleza din zona localului menționat a fost extinsă cu aproximativ 400 de metri pătrați. Amenajarea este una ilegală și ar fi trecut neobservată, dacă nu ar fi fost remarcată de jurnalistul de investigație Alexandru Căutiș. Acesta a realizat fotografii și filmări încă de la începutul acțiunii, când pe plajă, la baza falezei, au fost aruncate resturi din construcții. Ulterior, au fost aduse mari cantități de pământ, care au fost puse în operă, peste resturile din construcții, în sensul extinderii falezei și diminuării lățimii plajei. 

Deși vorbim de autori necunoscuți, Alexandru Căutiș susține că beneficarul acestei intervenții care mutilează plaja este chiar primarul comunei Limanu, PSD-istul Daniel Georgescu. Jurnalistul afirmă că Georgescu deține, în mod neoficial, barul ”Unbar”. Proprietatea nu figurează în declarația de avere a edilului, însă Căutiș afirmă că această calitate de ”asociat din umbră” a fost dezvăluită de parteneri ai primarului, care l-au reclamat atât la DNA, cât și la instanța de judecată, într-un dosar civil. Localul ”Unbar” este construit pe plajă și pe un teren adiacent plajei. Terasa restaurantului se află la 3 pași de apă. Când marea este agitată, acest culoar de numai trei pași devine inaccesibil publicului. Plaja și fâșia falezei fac parte din domeniul public al statului român. Din acest motiv, situația localului ”Unbar” ar fi fost verificată de Apele Române. Anul trecut, instituția ar fi constatat că barul ocupă terenul statului. Alexandru Căutiș crede că munții de pământ au fost deversați pe plajă, pentru a se crea aparența că acel teren din jurul barului ar fi un teren ca oricare altul, iar nu o porțiune de plajă. Concomitent, la barul Unbar s-a pregătit turnarea unei plăci de beton la terasa care ocupă plaja. 

Fâșia falezei formează un lot cadastral de peste 14.000 de metri pătrați, care se întinde de la Vama Veche până la 2 Mai. Deși de drept acest teren aparține statului, pe fâșie funcționează mai multe localuri cu știința și permisiunea Primăriei Limanu. În partea de sud a stațiunii, o cazemată de pe aliniamentul falezei a fost preluată de curând de un apropiat al primarului comunei Limanu. Acesta a construit o pasarelă din lemn, atât peste cazemată, cât și peste terenurile din fâșia statului. O bună parte din fâșie a fost delimitată cu ghivece din beton. De asemenea, terenul astfel delimitat a fost nivelat, iar o parte din faleză a fost excavată. Ca urmare, plaja din zonă s-a umplut și ea de bolovani. 

Deși am solicitat un punct de vedere primarului din Limanu, acesta nu a răspuns solicitării noastre. 

În clipul alăturat, puteți vedea întregul interviu cu Alexandru Căutiș:

Comments

comments

Video

Nu l-au lăsat pe Grinch să le fure Crăciunul

Publicat

la data de

Scris de

Grinch e primar la Agigea de 13 ani. Și an după an, fură Crăciunul. Nicio luminiță, niciun bec, niciun cadou pentru copii! Anul acesta, cetățenii s-au mobilizat în jurul lui Gabriel Ciobanu (USR) și au organizat un parc de Crăciun, din sponsorizări, pe un teren privat. Cum a ieșit, vedeți în clipul nostru.

Comments

comments

Continuă să citești

Video

Cadastrul de COȘMAR de la Agigea. Drumuri publice, îngrădite de privați

Publicat

la data de

Scris de

Interesele imobiliare de la Agigea au intrat în coliziune cu drumurile publice. Un privat și-a tras gardul peste strada de intrare în satul Lazu. Iar altul a montat o poartă de acces în mijlocul drumului prin care se intră în cartierul Gară din satul Agigea. Iată cum s-a ajuns aici, în comuna păstorită de primarul Maricel Cîrjaliu și de administratorul public Dan Chiru.

Comments

comments

Continuă să citești

Video

Sute de mii de vizitatori, în această vară, la Delfinariu și Microrezervație

Publicat

la data de

Scris de

Sute de mii de turiști și localnici vor trece pragul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța în această vară. Estimarea aparține managerului unității muzeistice, dr. Adrian Bîlbă. Acesta a observat și o modificare a comportamentului vizitatorilor, în sensul în care, în această perioadă, zilele de vârf, în care este necesară suplimentarea reprezentațiilor de la Delfinariu, nu mai sunt cele din week-end, ci tocmai cele din cursul săptămânii. Dr. Bîlbă își explică această situație prin faptul că traficul aglomerat dinspre sudul litoralului îi determină pe turiști să opteze pentru alte activități, pentru a nu pierde timpul în coloanele de mașini.

În perioada sezonului estival, accesul la Delfinariu – care rămâne cea mai căutată secție a CMSN – costă 60 de lei pentru un adult, 40 pentru adultul care însoțește un copil și 15 lei pentru copii. În ultima perioadă, au fost frecvente situațiile în care, la Delfinariu, s-a suplimentat programul cu încă două reprezentații în plus față de cele 3 incluse în programul standard. Practic, spectacolele cu delfini s-au desfășurat la capacitate maximă.

În contul biletului de acces la Delfinariu, vizitatorii primesc și o vizită la Microrezervația Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru aceștia de a-și petrece timpul în mod plăcut. Microrezervația dispune de peste 100 de specii de animale, cu peste 400 de exemplare. În cadrul colecției se găsesc păsări exotice sau cu specific deltaic, precum pelicani, lebede, gâște sălbatice, dar și mamifere precum zebre, mufloni sau cerbi lopătari – cervide mici din familia ”Dama dama”. Microrezervația se întinde pe o suprafață de 6 hectare, din care două hectare constituie luciu de apă. Tot aici se găsește o pădure dobrogeană, un promontoriu pentru 17 cai care au ajuns în custodia muzeului după ce au fost abandonați de stăpânii lor pe câmpurile din vecinătatea lacului Techirghiol, precum și patru locuri de joacă moderne, cu echipamente adecvate, panouri educative și suprafețe de joacă amenajate cu tartan.

Animalele sunt hrănite cu fân, dar primesc și iarbă proaspăt tăiată din parcul dendrologic al CMSN sau de la spațiile verzi din oraș. De asemenea, un hypermarket livrează pe baza unui contract de sponsorizare produse vegetale și fructe pentru animalele de la Microrezervație.

Muzeul se confruntă și cu două situații mai puțin plăcute. În primul rând este vorba de popularea iazului Microrezervației cu țestoase carnivore provenite din Florida, care au fost aruncate aici de vizitatori. Acestea s-au înmulțit, reușind în timp să elimine țestoasă autohtonă și să creeze probleme pentru alte specii de animale. De asemenea, un obicei irațional afectează bazinul cu pești din colecția CMSN. Aici, vizitatorii aruncă monede pe fundul apei, pentru a li se îndeplini anumite dorințe. Această superstiție este dăunătoare peștilor, întrucât o parte din monede sunt confecționate din aliaje metalice care schimbă PH-ul apei. Periodic, monedele sunt colectate cu magneți de personalul CMSN. În ciuda faptului că există panouri de avertizare privind interzicerea acestui obicei și că amplasamentul este dotat cu camere de luat vederi, încă mai există vizitatori care aruncă monede în bazinul cu pești.

Pe viitor, spune managerul Adrian Bîlbă, Microrezervația își va accentua mai mult caracterul de microdeltă, pentru care a și fost gândită de la bun început. ”Ar însemna un loc de educație pentru oamenii care ajung în Delta Dunării. În felul ăsta ne asigurăm ca oamenii să vadă pelicanii de aproape, să nu-i caute în Deltă ca să se apropie de ei, și alte păsări detlaice și mamifere, de asemenea” – declară Adrian Bîlbă. El spune că o ideea de luat în seamă ar fi aceea ca lacul Tăbăcărie, pe malul căruia se află unitatea muzeistică, să intre în viitor în custodia CMSN.

Interviul cu Adrian Bîlbă, îl puteți urmări în clipul de mai jos.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: