Visul lui Făgădău: să închirieze terenurile de stat de pe Siutghiol și Tăbăcărie

Primarul Decebal Făgădău cere votul consilierilor locali în ședința din 28 februarie a.c. pentru adoptarea unui regulament extrem de controversat care se referă, printre altele, la procedura de închiriere a terenurilor de stat administrate de Municipiul Constanța. Inițiativa a fost introdusă extrem de discret pe agenda publică, la sfârșitul anului 2018, între Crăciun și Revelion. Profitând de lipsa de interes a publicului, firească pentru perioada sărbătorilor de iarnă, administrația Făgădău a lansat regulamentul în consultare publică, având această obligație legală. Lansarea a constat, de fapt, în simpla publicare pe site-ul Primăriei a proiectului care se referă la închirierea, la grămadă, atât a terenurilor din domeniul public și privat al municipalității, cât și a terenurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Municipiului Constanța. Însă primarul nu a suflat o vorbă despre ce terenuri de stat ar intra în sfera de aplicare a regulamentului. Evident că procedura de consultare a fost una pur formală, făcută pentru a se bifa o obligație legală, iar nu pentru a se afla părerea publicului.

În ianuarie 2019, asociația Demos Constanța a transmis presei o scrisoare deschisă adresată primarului Făgădău, în care atrăgea atenția cu privire la câteva aspecte ilegale din proiectul de regulament. Pentru prima oară, în spațiul public apărea ideea că terenurile de stat ochite spre măritiș prin închiriere se află pe malul lacului Siutghiol. Asociația a explicat că lacul Siutghiol (cuveta și zona de protecție) a trecut în administrarea consiliilor locale riverane, prin efectul Legii 42/2010. Așadar, terenurile de stat administrate de Municipiul Constanța sunt cele de pe malul lacului. Însă – a arătat asociația – chiar dacă administratorul acestor bunuri de stat este Municipiul Constanța, ele nu pot fi închiriate decât în baza unei hotărâri de Guvern. În al doilea rând, regulamentul lui Făgădău stipula inițial că Primăria va opri 50% din valoarea chiriei, vărsând diferența la proprietarul terenurilor, statul român. Asociația Demos a subliniat însă că legea prevede că administratorul poate primi între 20% și 50% din chiriile încasate. Doar Guvernul poate stabili cota ce va reveni Municipiului Constanța, în această plajă legală. Însă Făgădău și-a tras cota maximală, cu de la sine putere. În sfârșit, Demos soma Primăria să prezinte public terenurile, cu suprafața exactă, din sfera de aplicare a regulamentului de închiriere.

Decebal Făgădău nu a răspuns. A mers pe burtă și s-a făcut că plouă. Arogantul și-a făcut, totuși, un minim scrupul, corectând din condei procentul din chirie destinat autorității locale, menționând generic faptul că acesta poate fi între 20% și 50%. În această versiune, regulamentul a fost trimis la vot în ședința de Consiliu Local programată pentru 28 februarie, fără o listă a terenurilor de stat din sfera de aplicare a regulamentului, fără suprafețe, fără hotărâre de Guvern. Vezi aici proiectul de HCL și Regulamentul.

În spațiul public existau și alte date despre visul lui Făgădău. Vorbim aici de PUZ-ul Parcului Tăbăcărie, inițiat de ABADL cu scopul de a se reglementa funcțiunile zonei de protecție a acestui lac, de 5 metri de la țărm, teren de stat aflat tot în administrarea Primăriei Constanța. Proiectul PUZ-ului, lansat și el în consultare publică, dar fără a ajunge încă la momentul votului final, prevede posibilitatea construirii unor zone de pontoane plutitoare la malul lacului Tăbăcărie, cu unități de alimentație publică, baruri, restaurante, cafenele, de până la 5 metri înălțime.

E limpede că PUZ-ul Lacului Tăbăcărie și regulamentul de închiriere a terenurilor de stat merg mână în mână, trădând viziunea lui Făgădău, preluată de la înaintașul său, penalul Mazăre, de a transforma Siutghiolul și Tăbăcăria în lacuri urbane. De altfel, transmiterea lacului Siutghiol în administrarea consiliilor locale riverane s-a făcut în 2010, tocmai ca urmare a unui lobby agresiv al lui Radu Mazăre, care cerea dreptul de a construi instalații pentru schi nautic și alte paranghelii de soi pe luciul de apă, în situl Natura 2000. Căci, dacă nu știați, lacul Siutghiol este arie naturală protejată. Tocmai de aceea, investițiile lui Mazăre nu s-au mai făcut pe Siutghiol. În schimb, la momentul de față, iată că Decebal Făgădău, acționând cu mâna unora de la Apele Române, pregătește lacul Tăbăcărie pentru restaurante plutitoare și agrement. Totodată, cu mâna sa, pregătește – cam netransparent – regulamentul care îi va permite să închirieze malurile celor două lacuri în beneficiul unor terți.

Trebuie să mai spunem că tot în ședința de Consiliu din 28 februarie, Făgădău a cerut acordul de a vinde către ANR un teren de 622 de metri pătrați pe malul lacului Siutghiol, în zona Căpitănie Mamaia. De asemenea, se cere acordul consilierilor locali pentru construirea a două hoteluri pe malul lacului Siutghiol, în zonele Caraiman și Scandinavia, cu o retragere de doar 5,2 metri de la luciul de apă. În mod halucinant, în memoriul depus la Agenția de Protecție a Mediului de dezvoltatorul proiectului din zona Caraiman se arată că terenul pe care se va construi noul hotel se află, atenție: ”la distanța de peste 1metru față de ROSPA0057 Lacul Siutghiol”.

Din planșele cuprinse în memoriu reiese că limita sitului Natura 2000 s-a considerat a fi chiar linia țărmului. Cu alte cuvinte, dezvoltatorul deține în proprietate scriptică o bucată zdravănă din zona de protecție a lacului, în ciuda faptului că toată zona de protecție aparține de drept domeniului public, inalienabil, insesizabil și imprescriptibil al statului. În mod legal, fiind administratorul terenului de stat, Făgădău nu trebuia să trimită PUD-ul spre aprobare, ci să sesizeze furtul de teren de la stat. Desigur, a făcut exact pe dos. Acuma, edilul are și o scuză: era prea ocupat cu redactarea regulamentului de închiriere a terenurilor de stat de la Siutghiol și Tăbăcărie, către o faună de afaceriști care visează, laolaltă cu Făgădău, la lacuri urbane și mai ales la profit.